1,659 matches
-
privind familia, comunitatea, sinele, faptele de viață așa-zis neînsemnate și comune, cărora le este descoperit și restituit caracterul esențial. Există în această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
necesare (1992; Premiul Academiei Române), o rescriere în cheie postmodernă a unui mit fundamental al culturii românești: Miorița, cu referire intertextuală și la Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Europa, înfățișează goana unor personaje, în frunte cu cel numit Autorul, de data aceasta către Est, mai precis către un sat din Maramureș. Totul se încheie printr-o epifanie burlesc gravă, înrudită cu finalul din Nunțile necesare, nuntirea cosmică, grotesc mioritică, fiind reprezentată acum de moartea Autorului, de fapt de ridicarea lui în slavă la bordul unui OZN. Tipul de scriitură utilizat înainte de prozator (onirismul, alegorismul liric, tehnica Noului Roman etc.), precum și formule anterior repudiate ori evitate (scriitura așa-zis realistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Bârna, Pamfile și broasca țestoasă, L, 1991, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, O partidă de șah câștigată magistral, CC, 1991, 8-9; Valeriu Cristea, Când absurdul devine firesc, ADV, 1991, 522; Corin Braga, Halucinaria - resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
atât prin dimensiuni, cât și prin minuțiozitatea analizei”. Al.I. Amzulescu scria că este „adevărat monument de tenacitate și erudiție științifică, întru totul vrednic de valoarea și renumele Mioriței”. Mircea Eliade afirma că monografia a adus contribuții „decisive” la exegeza mioritică, iar H.H. Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
un poet al tragicului, transpunând teme eterne, precum nașterea, viața, moartea, scurgerea ireversibilă a timpului și relativitatea consecințelor lui, într-o meditație sceptică (Timpul). Problematica existențială are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
lui P., În marea și-n mormintele din noi (1967), oferă parcă o sinteză a motivelor cultivate în anii exilului. Poetul și-a limpezit cântarea, iar simbolurile sunt clar sensibile. Metafora drumului inițial s-a revelat în lăuntricul drum, valențele mioriticului se axează exclusiv pe metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
limitelor. Poemul de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi sufletești, în care coexistă „pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se află sub semnul temerității: poetul sfidează canoanele încetățenite recurgând la versul liber, care la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
espace culturel roumain.796 Îl se trouve à l'origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et finalisé plus tard, une fois la maturité artistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le style, en d'autres mots, " la roumanité " : Le village roumain de Blaga est de même nature que " l'espace mioritique " où îl se situe et dont le philosophe, à la même époque, définit la valeur dans son essai Spațiul mioritic. Géographie à la fois physique entre steppe et montagne, ces hauts plateaux verts et sauvages dont leș ondulations nourrissent depuis toujours leș hommes avec leurs bêtes et intérieure espace fait de souvenirs d'enfance qui rehaussent d'antiques mythes, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dès son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales șont des freins transcendants
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54 : " C
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
imagine centrală, a regelui așezat pe tronul său. Se poate decela o posibilă influență prerafaelită în această acuareală, în sensul recuperării unei medievalități idealizate al cărei partizan era William Morris. Dacă spațiul interstițial îl constituie un peisaj feeric, cu valențe mioritice, în schimb Făt-Frumos apare în armură asemeni unui cavaler medieval. Geometrizat și stilizat, astfel încât lasă impresia unui mozaic, desenul se situează și în contextul revalorizării decorativismului artei bizantine. IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ființe supranaturale, eroi sau evenimente petrecute În timpuri arhaice.” Cele cinci mituri care străbat literatura română de la Începuturi, chiar dacă azi ele sunt de domeniul fanteziei unora, și de cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946. Autorul acestor trilogii a proiectat și pe cea de a patra, „Trilogia cosmologică”, dar n-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică. Atmosfera mitologică este sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]