6,536 matches
-
vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le răspund candid că nu-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și se-nchină.Dar sus, în felinar, rîde-o mireasă,un șobolan se-mpușcă fără vină.De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă,ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată,jur c-am să scot pe brînci apa din piuăși c-o să-mi prind și fluturi la cravată.E ora
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel. Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel.Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
povestirilor. Parcurseră în același mod și evenimentul nunții desfășurate tot în sat, dar cât de altfel totuși! Și Marieta subscrise părerii Mirei, dând cu nădejde de câteva ori din cap, aproape să și zică ceva... Mira îi descrise rochia de mireasă, palura, accentuând cât de frumoasă și făloasa pășise în cea mai fericită zi a ei! Ca un căpitan, adăugase, amintindu-i că așa i se păruse și bunicului, mândru, de, că-i devenea noră. Urmase, apoi, un eseu despre atracția
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea mi se țese în voal de gând fugar Și-nvăluie făptura-ți sculptată pe altar, Născând nuntiri nebune din zvârcoliri de
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383321_a_384650]
-
zvârcoliri de tartori Rămân în ceruri îngeri, neputincioșii martori. Adastă asfințitul sub cerga de-ntuneric Acolo, în tărie, sub licărul feeric Al aurei divine, pornirea-mi de rebel Mi-o schimbă Dumnezeul în aurit inel. Cu fiecare noapte îmi redevii mireasă, Din depărtarea vremii, cu voia ta aleasă. Când se îngână zorii, strivit în așternut, Te mai pețesc odată cu ultimul sărut. *** Referință Bibliografică: Mireasă-n fiecare noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383321_a_384650]
-
divine, pornirea-mi de rebel Mi-o schimbă Dumnezeul în aurit inel. Cu fiecare noapte îmi redevii mireasă, Din depărtarea vremii, cu voia ta aleasă. Când se îngână zorii, strivit în așternut, Te mai pețesc odată cu ultimul sărut. *** Referință Bibliografică: Mireasă-n fiecare noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383321_a_384650]
-
Împrumutat identitatea unui fost coleg din a doua studenție, născut la Paris În același an, 1912, ca și el și s-a căsătorit cu tânăra Henriette, fiica unui modest negustor din Perpignan, unde s-a și stabilit. Părinții și rudele miresei n-au aflat niciodată că era român, nici altceva legat de biografia sa reală. Pentru ei, tânărul a rămas mereu fiul orfan al unor fermieri din Normandia, morți amândoi În timpul Primului Război Mondial, crescut În familia unui unchi care Îl Întreținuse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate de zenana făcînd pasiențe, capoate de zenana adresîndu-se unul altuia madam cutare sau madam cutare, o epocă a capoatelor de zenana. Domnișoara a coborît din fereastră cam În aceeași perioadă cînd mireasa de pe Lipscani a fost scoasă din vitrină pentru că voalul prea se Îngălbenise de tot și petele de muște care-i acopereau obrazul și brațele de carton lăsau o impresie deplorabilă. Aș vrea să vizitez un muzeu de manechine goale. În comparație cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
scot capul pe jumătate. Ești condamnată să rămîi Într-o facere continuă și nedesăvîrșită. Din buzunarul lui Leopold Bloom se Înalță o mamă emanciată În cenușiu lepros Înveșmîntată cu o jerbă de flori portocalii ofilite și un voal sfîșiat de mireasă. Ține În mîna descarnată manualul Ursulinelor cu rugăciunea pentru sufletele În suferință. Pocăiește-te. Și-n seara aceea de primăvară cînd aerul are irizări violete și parfumul nerușinat al iasomiei Îți cotropește sîngele și copil fiind descoperi În organele tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
grele, irezistibile. La fiecare pas descopeream o senzație nouă care purta În ea povara unei plăceri interzise. Seara mă rugam cu fervoare Domnului Nostru Isus Cristos să alunge ispitele din sufletul meu și să mă păstreze curată spre a fi mireasa lui. Voiam să devin călugăriță, să am mîinile albe, pergamentoase ca Mater Margaretha pe care o iubeam. Era Întîia primăvară cînd Începusem să văd că băieții sînt altfel decît noi și această descoperire mă fascina. În Ring se deschisese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din oraș, mai tainică și mai ezoterică decît o paradigmă. Doar fuioare de praf se Înalță de o parte și de alta a turnului mut, biserica doarme, respiră, așteaptă. Dar poate acolo, În somnul ei, se refac rosturile vechilor cărămidării; mirese negre furate de miri aprigi care-și jucau șișul În mînă ca zarurile la barbut, copii botezați la gura cuptorului, semănînd cu niște Îngerași de boia, flăcăi Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu petalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
loc al morții, un loc unde memoria și uitarea se macină laolaltă pînă la confuzie. Pe la amiază, În fața acestei stranii biserici, se adună și azi, după datină, nuntașii. Convoaie Întregi se revarsă din ulițele Învecinate. În față, mirele țeapăn și mireasa frumoasă ca un crin de hîrtie, ținîndu-se de mînă. Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii mari și socrii mici, cavalerii și domnișoarele de onoare În rochii sclipitoare, Închiriate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru Sucki. Un papagal mic care, spunea el în glumă, prin împerecherea cu Sucki ne va înrudi și pe noi cu el. Pusese colivia mică a „logodnicei“ lângă colivia lui Sucki și lăsase portițele deschise pentru ca „mirele“ să-și întâlnească „mireasa“. Era Sabat și eu aprinsesem menora, ca să-i fac plăcere prietenului nostru binecuvântând lumânările. Purtam un șal alb brodat pe cap, care-mi cădea și pe umeri, și cu mâinile întinse peste vin și pâinea împletită recitasem cu emoție: Binecuvântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
rog, nu vorbi în numele meu! - Sigur că pot vorbi în numele tău, suntem unul prin căsătorie, a spus soțul meu, citând din Evanghelie. Am mâncat și am băut până la miezul nopții. Atunci, prietenul nostru și-a adus aminte de „logodnica“ sau „mireasa“ papagalului, hotărât să aranjeze „nunta“. A scos-o pe papagalița albastră cu cap alb din colivia ei și a împins-o în colivia lui Sucki. Soțul meu fuma tot timpul și din norii de fum îl îmbia pe Sucki să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
aranjeze „nunta“. A scos-o pe papagalița albastră cu cap alb din colivia ei și a împins-o în colivia lui Sucki. Soțul meu fuma tot timpul și din norii de fum îl îmbia pe Sucki să se apropie de „mireasă“ și să-i facă felul. Sucki părea indiferent, parcă nici n-o văzuse pe „mireasa“ destinată lui. Era trecut de miezul nopții și cu siguranță nu era timpul potrivit pentru împerecherea papagalilor. Ca toate păsările, Sucki dormea noaptea și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a împins-o în colivia lui Sucki. Soțul meu fuma tot timpul și din norii de fum îl îmbia pe Sucki să se apropie de „mireasă“ și să-i facă felul. Sucki părea indiferent, parcă nici n-o văzuse pe „mireasa“ destinată lui. Era trecut de miezul nopții și cu siguranță nu era timpul potrivit pentru împerecherea papagalilor. Ca toate păsările, Sucki dormea noaptea și nu puteam niciodată să-l obișnuim să stea cu noi până târziu. Așteptând ca „mirii“ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
făcut felul, a strigat bucuros prietenul nostru, de-acum înainte o să așteptați o nouă generație de papagali galben-albaștri dungați! Dar când ne-am apropiat de colivie, l-am văzut pe Sucki transformat într-o pasăre de pradă, jumulind-o pe „mireasă“ de frumoasele ei pene. O lovea și cu ciocul în cap, toată colivia era plină de pene și puf alb și albastru. Prietenul nostru a scos-o pe „mireasă“ din colivie, era mai mult moartă decât vie. - Răutăciosule, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe Sucki transformat într-o pasăre de pradă, jumulind-o pe „mireasă“ de frumoasele ei pene. O lovea și cu ciocul în cap, toată colivia era plină de pene și puf alb și albastru. Prietenul nostru a scos-o pe „mireasă“ din colivie, era mai mult moartă decât vie. - Răutăciosule, l-a apostrofat prietenul nostru pe Sucki. Așa te porți cu femeile? Sucki avea aerul unui criminal spășit. Am închis repede portița de la colivia lui. Încet-încet, „mireasa“ și-a regăsit respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a scos-o pe „mireasă“ din colivie, era mai mult moartă decât vie. - Răutăciosule, l-a apostrofat prietenul nostru pe Sucki. Așa te porți cu femeile? Sucki avea aerul unui criminal spășit. Am închis repede portița de la colivia lui. Încet-încet, „mireasa“ și-a regăsit respirația și noi ne-am înveselit. - Ești un papagal prost, i-a spus soțul meu lui Sucki. Pe scara zoologică te afli mai jos decât un șobolan! - De ce tocmai mai jos decât un șobolan? a întrebat prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
care trădează imediat când o nouă gaură apare la orizont, am spus eu din aburii vinului. - Exact ca tine și ca noi toți, a răspuns prietenul nostru. - Eu n-am trădat niciodată pe nimeni, am explicat eu, uitându-mă la „mireasa“ care devenise peste noapte un simbol pentru toate femeile. Își pierduse deja penele mândre de pe cap în primul minut al „nunții“. - E adevărat, a confirmat soțul meu, Matilda n-are timp să înșele pe nimeni, ea scrie despre cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
familie mediocră pentru mine. Nu știu cum îmi scăpaseră aceste cuvinte din gât și trecuseră libere „peste bariera dinților“, cum spunea Homer. Soțul meu s-a întristat și a glumit amar că va face același lucru cu mine cum făcuse Sucki cu „mireasa“ lui, dacă mai îndrăznesc să vorbesc așa despre familia sa. - Am dat-o în bară cu „nunta“, a recunoscut prietenul nostru. Dar mă simt bine, neobișnuit de bine și chiar am poftă acum să-mi iert soția, să retrag cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
recunoscut prietenul nostru. Dar mă simt bine, neobișnuit de bine și chiar am poftă acum să-mi iert soția, să retrag cererea de divorț și poate să mă culc cu ea! Noapte bună, dragi prieteni! Prietenul nostru luă colivia cu „mireasa“ sub braț și dispăru în noapte. Era trecut de ora două și afară era întuneric beznă. Ne-am culcat fără să ne mai spunem noapte bună. Soțul meu a gemut toată noaptea. A fost o noapte nefericită care a clocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mult în viață. Îmbătați de pasiune, nici unul dintre ei nu-l observase pe Calistrat ascuns în umbra copacilor. Bătrânul, zâmbind în colțul gurii, se retrăsese pierzându-se apoi în pădure. Se căsătoriseră foarte repede, rămânând indiferenți la protes tele părinților miresei care se plângeau că nu au timp pentru pregă tirile necesare unui asemenea eveniment. Lui Cristian i se păruse că la nuntă venise toată suflarea din Baia de Sus. Numai Calistrat nu fusese de față. Deși inspectorul insistase personal să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ei au devenit cei care facă voia copiilor. În sate, căsătoriile aveau loc în interiorul comunității, atunci când satul nu era o comunitate de rude, așa cum era Slobozia - Filipeni și Lunca, dar aveau loc și în afara satului, când se aduceau miri și mirese din alte sate: Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]