1,977 matches
-
e vorba, așa cum reiese din paragraful intitulat Schimbare, de niște metafore ale scriiturii și de cheltuirea pe care aceasta o presupune: „Scriu cu carnea mea, cu sângele meu, cu limfa mea, și acțiunea asta mă slăbește cu fiece zi, mă mistuie, mă micșorează până la mâna care scrie”. Și iarăși: „Când mâna mea nu mai poate, sunt nevoit să-i dictez Aiei, care devine în felul ăsta un organ al scrisului meu”. Mai este oare nevoie să amintim de slăbirea kafkiană, direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în care ar lipsi, spre exemplu, două tipuri de valori ce țin, aproape în mod egal, de ceea ce ne este dat: frumusețea și proprietatea! Odată cu ele ar dispărea un ocean de pizmă și amărăciune. Partea proastă este că s-ar mistui totodată și o mare parte a motivelor pentru care ne ambiționăm să trăim. * Unul din riscurile ce pândește pe orice scriitor: lipsa contactului cu oamenii concreți. De aceea scrisul conduce la apariția a numeroase realități paralele chiar în momentul în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o singură dată, când l-am găsit la „Revista literară” a lui Th. M. Stoenescu.” 1 Revista ieșeană creează și consolidează numele scriitorului, în pofida multiplelor ghinioane ale autorului: o ediție plină de greșeli de tipar, un incendiu în care se mistuie opera lui de referință Pe drumuri de munte, o propunere de premiere a cărții făcută de obscurul azi Caragiani („Aș fi propus (...Ă să i se acorde autorului întreg premiul Adamachi de 5000. Fiindcă însă în cartea sa nu se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
roșu deasupra muntelui din față, s-a șters și asta, valea a prins să se Înnegureze, contururile au devenit fluide, Înserarea s-a furișat repede, desenând doar imensa panglică a străzii. Deodată formele schimbătoare ale lucrurilor se topiră și se mistuiră În noapte ca Într-o mare Învolburată și fără de margini... Noaptea Înstelată se pregătea să se aștearnă brusc peste Întreaga fire, pe bulevarde scăldate În lumina fosforescentă a tuburilor de neon, cu vitrine Încărcate de mărfuri, scuare largi, localuri de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
luciul aerian al turnului neclintit... Ai fi zis că, În văzduhuri, mâna celui atotputernic aprinsese o candelă de străjuire pe un mormânt pustiu și părăsit... Din depărtări nehotărâte, umbre negre se desprindeau din noapte În răstimpuri și, lunecând grăbite, se mistuiau pe rând În ușa luminată și larg deschisă a templului. Șuvoaiele apelor, nepotolite Încă, Își mai trimeteau de prin văi, până-n depărtare, vuietul lor nedeslușit și surd... Fiori iuți de vânturi ușoare Însuflețeau, În răstimpuri, neclintirea frunzișului negru, și picături
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zahăr, făină, orez, conserve, locuitorii insulelor fiind ispitiți de a obține hrană gata preparată sau semipreparată. Cu toate aceste dificultăți, insulele de corali au o populație foarte densă. Soarele sta să cumpănească dincolo de piscurile depărtate și viorii ale munților. Mă mistui În necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor. Și soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale norilor ce se Întind În fâșii lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un copil și o rândunică. Să respecte părțile compunerii; Alături de expresiile selectate de ei, mai pot fi folosite: „fluturii se scladă În culorile florilor”, „Gâzele torc În firele de iarbă”; „Cuibul prinde viață”; „Întinderi nesfârșite de ape”; „țara piramidelor”; „Ne mistuie dorul de casă”. 5.Redactarea compunerii Elevii scriu compunerea pe baza planului stabilit și a indicațiilor primite, folosesc caietul de expresii, cer lămuriri dacă este necesar. 20 min. 6.Autocontrolul Cer elevilor să se oprească din redactare și să recitească
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
argint, acoperit cu o țesătură de mătase roșie și împrejmuit de îngeri" ... "văzând aceasta Lancelot se ridică în picioare și vru să treacă pragul, dar de îndată îl întâmpină o pleasnă de vânt, dogoritoare ca niște cărbuni aprinși: totul se mistui din ochii lui și căzu jos ca mort". Nu credeam poveștile sau nu le înțelegeam. Și unele particule sub-atomice demonstrate în existența lor efemeră n-au fost încă puse pe de-a-ntregul în evidență. De ce să ne mirăm de minunile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
selectă, creatoare, de nebuni, trece în spirală să surprindă poarta, porul spre fântână, ca Iona în pântecele balenei, căruța e o matrice în care nu se întâmplă nimic, e un punct care acaparează totul, în care se elaborează și se mistuie ciclurile din labirint, un principiu al morții și al învierii. Ajunsă la capătul clopotului, ființele renăscute trec într-o nouă lume, ca și cum ar fi fost conduse de Noe în ciclul următor, într-un alt clopot. Imaginea se suprapune semantic talismanului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
forțele topite în Dumnezeu. În Zohar întâlnim simbolismul celor două coline în legătură cu deplasarea luminilor și ce e jos va fi la fel cu cea de sus, aparent recuperarea colinei superioare va ridica pe cea inferioară, ceea ce este aparent se va mistui și ceea ce este ascuns se va manifesta. La steaua care-a răsărit/ e-o cale-atât de lungă/ că mii de ani i-au trebuit/ luminii să ne-ajungă... // Era pe când nu s-a zărit/ Azi o vedem, și nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să redescopere înțelesul universului, secret și totodată la îndemâna oricui. Iată de ce nașterea poate fi considerată ca fiind o geneză spirituală a trupului printre aceste elemente. Trupul prin el străbate gândul și în trup nu se domolește în el dragostea se mistuie 1047. Să ne amintim că primăvara, caldă și umedă e aerul, simbol al volatilității, un principiu care destinde și transformă sămânța, răspândind-o în univers. Un om ca oricare altul,/ jumătate-n umbră, jumătate-n soare,/ spune că primăvara e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai mult decât puteau grecii concepe, ceea ce întâlnim în artă, expresie a sufletului nostru, e doar o parte ce animă viața, având în extensia a ceea ce este și în alții. Și-atunci acest foc primordial, care ne arde și ne mistuie, cum poate fi el definit? Și cum îl putem descrie? A spune suflet înseamnă tot ce idealizăm în totalitatea ființării, dar statusul suprem, specific ca parte în sine din întreg e Sufletul. Prezența lui în opera literară îl poate defini
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
despre serviciul președintelui George W. Bush la Garda Națională Aeriană, Howard Kurtz de la The Washington Post (20 septembrie 2004) a scris următoarele: „Parcă cineva ar fi aruncat un chibrit pe un lemn Îmbibat În kerosen. Flacăra care a urmat a mistuit toată mass-media deoarece blogger-i necunoscuți mai Înainte au reușit să pună rețeaua lui Murrow și Cronkite pe o poziție puternică de defensivă. Secretul, spune șweb designerul și blogger-ulț Charles Johnson, este «culegerea de informații open-source». Adică, avem un număr impresionant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
aceasta devine obligatorie". Și cum anarhiștii deveneau violenți în Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i-a calificat drept "cel mai supărător exemplu de degradare umană" și a întrebat cum de tac acum oamenii, după ce fuseseră cutremurați de flăcările care mistuiau catedrala de la Reims? Fără să fie niciodată de acord cu fascismul spaniol, Iorga a afirmat totuși clar (cu o nuanță semnificativă) că: "Eu sînt alături de Armata spaniolă!" Cu toate acestea, după părerea lui, la baza războiului civil din Spania se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
privită ca o „manieră elegantă“? În fond ar putea fi privită și mai rău. Dar niciodată nu mi l-aș fi imaginat pe James în chip de entuziast cercetător al exoticelor mistere ale Orientului. Ce bizar! Surprinderea mea s-a mistuit destul de rapid. La urma urmei, ce însemnătate avea? Evident, James nu putea crede în transmigrația sufletelor. Când l-am întâlnit din nou pe vărul meu, începuse o nouă eră în viețile noastre. Moartea tatălui meu, etapa de disperare profesională, insuccesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dau de veste. Acum trebuie să fug. Am să-ți dau de veste. Te rog, rămâi aici. La revedere. Voisem s-o ating, dar numai cu vârfurile degetelor, de parc-ar fi fost o fantomă care s-ar fi putut mistui; voisem să-i mângâi stofa rochiei între degetele mele. Acum însă simțeam o nevoie mai concretă, să-i iau capul în mâini și să-l lipesc de mine, să-i ascult inima bătând. Vechi dorințe prinseseră dintr-o dată viață. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în blugi, cu o cămașă albă, curată, și haina mea de pânză, cam decolorată dar cuviincioasă. Am încercat să mă uit în ochii ei, dar nu mi-a fost cu putință, iar spaima, sau ce-o mai fi fost, se mistuise. Nu mi-a răspuns nimic, dar s-a întors cu spatele, anunțând ceva în casă. Ceva ce suna ca: „El e!“ În timp ce vorbea, a tras ușa după ea, aproape închizându-mi-o în nas, și o clipă am crezut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu el și vina ei. Conștiința acuzatoare se spulberase. Ben se simțea ușurat, iar ea i se alătura tainic, misterios, instinctiv, orbește, în acest sentiment de ușurare. După săvârșirea crimei, amândoi se simțeau mai bine. Și acum, vinovăția se va mistui, încetul cu încetul. Așadar, într-un fel, moartea lui Titus fusese sorocită; și, într-un fel, până la urmă, tot Ben îl ucisese. Desigur, toate acestea erau gânduri răzlețe de bețiv, dar nu mă puteam împiedica să-mi spun că, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din viața lui! M-am decis să-i telefonez din nou a doua zi dimineața, și apoi să plec la Londra. M-am întors în bucătărie, am descuiat și am deschis ușa. Frica rece care mă încleștase mai înainte se mistuise cu totul. Am ieșit pe pajiște. În casă fusese întuneric și rece, dar afară era o bogăție de lumină și aerul se încălzise. Am luat hotărârea să dorm în aer liber, m-am dus să adun câteva pernițe din bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a[ putea ag\]a [i care m-ar putea susține, care ar constitui o sursă de lumină chiar de-ar fi s-o pierd definitiv, așa cum, într-adevăr, am și pierdut-o. {i ce-a devenit acum acea lumină? Se mistuise, devenise, în cel mai fericit caz, o firavă flăcăruie licăritoare, întrezărită într-o câmpie mocirloasă, iar marea mea „iluminare“ nu era decât un nonsens. Hartley a pierit, acum e una cu nimicul, pentru mine nu mai există și, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L. Blaga) Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile cu infinitiv precedat de prepoziția spre sau pentru nu exprimă finalitatea unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticale fundamentale predicației: • de timp-mod: „Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești.” (M. Eminescu) „Ce-ți lipsește să fii înger - aripi lungi și constelate.” (M. Eminescu) „Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul.” (M. Eminescu) „O oră să fi fost amici Să ne iubim cu dor.” (M. Eminescu) „Ci eu voi fi pământ În singurătate-mi.” (M. Eminescu) „Te-or întrece nătărăii De ai fi cu stea în frunte.” (M. Eminescu) • de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unui anumit timp sau trecerea timpului poate să facă o descoperire mai puțin importantă decât atunci când a fost apreciată inițial. Această variație a aprecierii unui produs creativ depinde de condițiile social-istorice. Eugen Lovinescu scrie în legătură cu mutația valorilor estetice că „timpul mistuie, selecționază, simplifica sau scoate în lumina valorile estetice. El mistuie cantități de hartie tipărită, române pe care au plâns atâția ochi, poezii care au legănat atâtea generații, într-un cuvânt o literatura ce s-a bucurat de desăvârșită adeziune estetică
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
descoperire mai puțin importantă decât atunci când a fost apreciată inițial. Această variație a aprecierii unui produs creativ depinde de condițiile social-istorice. Eugen Lovinescu scrie în legătură cu mutația valorilor estetice că „timpul mistuie, selecționază, simplifica sau scoate în lumina valorile estetice. El mistuie cantități de hartie tipărită, române pe care au plâns atâția ochi, poezii care au legănat atâtea generații, într-un cuvânt o literatura ce s-a bucurat de desăvârșită adeziune estetică a epocii ei .” ( E. Lovinescu cît. în Al . Roșca, 1981
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte ale acestuia în extraordi‑ nara lui diversitate de atitudini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]