6,060 matches
-
cu ajutorul lui Dumnezeu pe care, de fapt, îl suplinește, ca și Sf. Ilie în colindă), îl prăbușește în fundul mărilor. Sigur că paralele și chiar eventuale modele pentru răpunerea și legarea lui Iuda de către Sf. Ilie putem găsi în religiile și mitologiile Europei și Asiei. Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă în Tartar pe Titani : [...] Titanii Aprig izbiți se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă Zeus, ferecați cu zăvoare și lanțuri ce nu se dezleagă (Hesiod, Theogonia). Sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bucovina și publicat prima dată în 1869 -, arhanghelul Mihail prinde demonul feminin De părul capului Și o leagă Cu lanțuri de fier [...] Și începu A o bate foarte tare Ca să spuie Toate meșteșugurile [și numele] sale (41, p. 459). în mitologia populară românească, și Sf. Haralambie prinde de păr și leagă cu lanțul un demon feminin, personificând Ciuma sau Holera. În colindele și baladele „de pescari”, eroul (de regulă, Antofiță) prinde puiul de Iudă (Vidră) și apoi îl leagă („Cu trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un fel sau altul, zei sau eroi cu care (uneori forțat, alteori nu) au putut fi asimilați sau chiar identificați, este interesant în schimb de urmărit felul în care au fost preluate alte figuri biblice, care nu aveau corespondent în mitologia daco-română. Mitul potopului este unul universal, cu o arie imensă de răspândire (China, India, Orientul Apropiat, civilizația maya, America de Nord, Oceania etc.), dar relativ rar atestat în tradițiile arhaice europene : la greci (posibilă influență orientală) și la nordici, unde potopul este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Oceania etc.), dar relativ rar atestat în tradițiile arhaice europene : la greci (posibilă influență orientală) și la nordici, unde potopul este descris în două forme diferite - inundație cu sângele uriașului Ymir și acoperirea cu zăpezi (pro- babil o reminiscență din mitologia ariană, pentru că în Avesta este descris un fenomen mitic similar). Și la români sunt atestate legende privind distrugerea prin inundații a unor spițe „ratate” de oameni primordiali (3, pp. 136-139 ; 23, p. 31 ; 25, p. 72) - Urieși, Jidovi, Căpcăuni - „răzvrătiți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
perfect asemănate. Această analogie explică și justifică un fenomen de identificare și de suprapunere a celor două teme mitice, într-o legendă românească a potopului. După ce corbul - trimis în căutarea pământului - se întoarce fără rezultat (motiv biblic cu rădăcini în mitologia sumero-akkadiană), Noe trimite broasca, în același scop. Parcursul acesteia nu mai este însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea unuia „nou”. „Broasca [...] s-a lăsat în josul apei trei zile, până a dat de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
51, p. 159). Nu am prea multe date despre arborele Huluppu (52), dar este evident vorba de un arbore cu atribute cosmice. El poate fi asimilat, pe de o parte, cu arborele vieții Huapa (al cărui probabil prototip este), din mitologia iraniană, care crește în mijlocul lacului mitic Vourukasha (marea primordială) și care (cf. Avesta) conține germenii vitali ai întregii vegetații. Pe de altă parte, el seamănă cu arborele cosmic Yggdrasil (Frasinul lumii) din mito logia nord- -euro peană, care susține cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană, de exemplu, zeul Siva (re)creează Cosmosul cu ritmul tobei sale, Damaru. Pentru dogoni (Sudan), Cosmosul a fost creat (mitic) și este recreat (ritual) prin lovirea celor opt tipuri de tobe (fiecare fiind asociată unei alte faze a creației
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin extensie semantică, să desemneze sacerdotul în general și pe marele preot (pontifex maximus) (112). Comentând ansamblul arhitectonic de biserici rupestre des- coperit la Basarabi-Murfatlar (secolele VII-IX e.n.) - „un monument de tranziție de la incintele sacre de tipul celor promovate de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției, în incinta templului Erehteion, pe Acropole, se afla „un trunchi de măslin socotit a fi ieșit din sol când Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea aruncată de Romulus s-a înfipt în Colina Palatină, colină pe care a fost întemeiată cetatea Romei. Lancea ar fi prins
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
celor doi sunt coordonate caracteristice unei mentalități care s-a perpetuat de-a lungul mileniilor la populația din spațiul carpato-dunărean. <note> Note 1. Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, traducere de Paul G. Dinopol, Editura Univers, București, 1978. 2. Marcel Olinescu, Mitologie românească, Editura Casa Școalelor, București, 1944. 3. Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult, după credințele poporului român, Librăriile Socec, București, 1913. 4. „Metalul - mai cu seamă sub formă tăioasă, cum ar fi cuțitul... - e și azi considerat ca un bun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu se mai surpe și ca mănăstirea să fie terminată. 68. Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980 (între timp a apărut o nouă ediție a cărții la Editura Polirom, Iași, 2012). 69. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei, București, 1985. 70. Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982. 71. Nu se știe dacă sunetul produs de nuca de cocos lovită de țăruș avea vreun rol magic în cadrul acestui ceremonial, dar se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pământ a Uriașilor : „Iar în vremea aceea [= a potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni con- servatoare din Europa (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile „clasice” greacă și romană. Lucrul acesta este cu deosebire evident pentru tot ceea ce privește obiceiurile și comportamentul magico-religios al vânătorilor și păstorilor. [...] Cercetări sistematice în domeniul paleoetnologiei românești sau balcanice sunt încă de făcut, dar a fost totuși dovedit că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală (135). Cea mai veche atestare documentară privind cultul Sfântului Sisinie pe teritoriul românesc (secolele XIII- XIV) este o formulă de conjurație scrisă pe foi de plumb, găsite în pământ la începutul secolului XX (58). Un al doilea palier cronologic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vechi motiv autohton ? Se pune, de asemenea, întrebarea când s-au cristalizat în jurul paltinului valențele mito- simbolice trecute în revistă ? Trebuie să recunosc în încheiere că unele întrebări au rămas deocamdată fără răspuns. Consolarea mea este că „petele albe” din mitologia română, pentru a fi cercetate, trebuie întâi descoperite. „Formularea unei probleme - spunea Albert Einstein - este adesea mai importantă decât soluția ei.” Mă consolez, de asemenea, cu speranța că am reușit să dau puțină culoare unei „pete albe” și cu convingerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
speciale cu care a fost încărcat paltinul ar putea duce la aprofundarea înțelegerii și la îmbogățirea semnificațiilor unor texte folclorice, legende apocrife, credințe mitice și practici rituale. IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar în cadrul mitologiei române, originea solomonarului este o problemă controversată. Această situație nu este motivată, ca în cazul altor „pete albe” din mito-folclorul românesc, doar de sărăcia informa- țiilor, ci și de faptul că datele existente sunt nu de puține ori ambigue sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să trec în revistă câteva astfel de relatări, privind inițiați (magi, preoți, extatici) cărora li se (sau care își) atribuiau nu numai puteri meteorologice, dar și aceea de a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al eroului semilegendar Yui, strănepotul și, se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urm.). Mai mult decât atât, prin aruncare de torțe aprinse, Salmoneus imita fulgerele lui Zeus (Virgiliu, Eneida, VI, 585 și urm. ; Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 68 și VI, 6-7). Simeon Florea Marian a crezut că numele acestui erou din mitologia greacă, Salmoneus, a generat termenul solomonar din folclorul mitic românesc (139, p. 158). Soluția etimologică propusă de folcloristul bucovinean este falsă, dar apropierea făcută de el între Salmoneus și solomonar este semnificativă. l) Să spun câteva cuvinte și despre vrăjitoarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește gânduri bune (Imn, XIX ; cf. 69, pp. 40-43). După cum consemnează tradiția, unele dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
având în vedere faptul că fenomene magico-religioase similare sunt din belșug atestate de literatura mitică și istorică a Antichității europene și asiatice. Pe bună dreptate, Mihai Coman crede că solomonarul este „una dintre cele mai complexe și problematice figuri ale mitologiei populare. El este o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în sfera căreia ar coexista mai multe straturi : „a) motive legate de ciclul inițierii și cetele de inițiați (școala subterană, alesul, lupta rituală cu demonii) ; b) dimensiuni epice asociate ciclului folcloric
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cunos- cut al zeului furtunii și, respectiv, al preoților acestuia. 3. Balaur - solomonar Unii cercetători au încercat deja, cu rezultate notabile, astfel de „refaceri”, dar unele completări s-ar putea dovedi utile. În opinia mea, motivul central și punctul-cheie în mitologia solomonarului este relația acestuia cu balaurul furtunii. Sunt de acord cu opinia lui Traian Herseni privind faptul că balaurul este, în această parte a lumii, o reminiscență folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
frâu, și îl abate pe păduri. Dacă nu poate învinge... atunci îl trântește [pe bălaur] la pământ (8, p. 138). Balaurul nu este răspunzător numai pentru excesul de ploaie, ci și pentru lipsa ei (ca demonul ofidian Vtra, în mitologia vedică). Într-o legendă ardelenească din colecția lui Fr. Müller (30, p. 167) 222 Ordine și Haos se spune că balaurii au furat norii de pe cer, producând secetă timp de șapte ani. În astfel de cazuri, cel chemat să restabilească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una dintre cele mai spectaculoase și explicite forme ale „legării” monstrului, din lungul șir de astfel de acțiuni înfăptuite de zeii sau eroii magicieni din mitologia universală. Nu este vorba în acest caz, ca în alte mituri și legende, de o banală legare a monstrului (cu lanțul, cu centura, cu plasa etc.), ci de o „în-frânare” - o superbă alegorie a supunerii stihiei, a impunerii unui principiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective decât cea a studiului de față. Se știe - sau cel puțin se bănuiește - rolul major pe care l-a jucat balaurul în mitologia geto-dacilor. Nu deținem totuși informații documentare precise în această privință. Cu atât mai mult, nu ne este permis să neglijăm unele texte antice care cuprind oarecare informații (chiar dacă vagi și ambigue) referitoare la această problemă și, mai ales, privitoare la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]