3,463 matches
-
Poetul cultivă atipicul logic și combinatoriu. Consecvent onirismului programatic, el operează permutări ale unor elemente luate din existentul empiric sau simbolic după o serie de reguli care aparțin aerului bizar, impregnat de libertăți, propriu ordonării percepției din vis. Structurarea versurilor mizează pe abrevierea relațiilor uzuale dintre obiecte, pe deformarea consecuțiilor, pe raționamente false sau absurde, pe disimularea într-o exersare mecanică a mecanismelor cauzale. Uneori perspectiva acestei poezii este motivată prin adecvarea ei la o conștiință infantilă: „S-a-ntors tata din război
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
moment al evoluției poetice „o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări.” Aceleiași tehnici i se subsumează proza poetică din Piața cerului (1986), subintitulată cu ironie „jurnal de bucătărie”. Emblema discursului, mizând în continuare pe grotesc, ar putea fi imaginea mașinii de scris „pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, ce trimite încă o dată la distanța uriașă dintre visul creatorului de poezie și platitudinea vieții de zi cu
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
admiterii noastre de fond nu pare dinainte condamnată. Dezbaterea și soluția aparțin Consiliului de Securitate“14. Cu toată opoziția Londrei și Washington-ului, diplomații români erau încă optimiști și anticipau o lipsă de solidaritate între statele vestice și în plus mizau pe exploatarea unor tradiții de apropiere cu țările latine. Rămâneau două luni în care România trebuia să acționeze și să se asigure de bunăvoința anumitor membri ai Consiliului de Securitate. La 24 iulie 1947, consilierul cultural Mărdărescu solicita Bucureștiului, în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123. • Vezi „Scânteia“, 11.II.1945; „România liberă“, 11.II.1945. în mâinile plugarilor se poate și trebuie deci făcută acum, fără nici o tărăgănare“97. Odată cu aceste acțiuni, comuniștii, mizând pe reușita exproprierii de jos a marilor proprietăți, au trecut la o ofensivă generală împotriva tuturor grupărilor politice care nu le acceptau soluțiile în problema agrară. Deși Comisia pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare a fost desființată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fie înfăptuită, „inspiră neliniște Puterilor învecinate“27. Mult mai direct, la 6/18 martie 1864, baronul Budberg făcea cunoscută opoziția Rusiei față de posibilitatea unei înțelegeri între ea, Austria și Prusia, și de eventualitatea unei ocupații a Principatelor 28. Prințul român mizase, în proiectata sa lovitură de stat, ca de obicei, pe sprijinul Franței, căreia îi oferise, în speranța că va fi alături de insurgenții polonezi, serviciile sale și ale armatei române 29. La 12 august 1863, Tillos trimitea ministrului său de externe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Florescu. Domnitorul solicita, lui Napoleon al III-lea, bani, arme și ofițeri superiori pentru instrucție. Un agent al Comitetului național polonez tocmai îl vizitase pe Cuza; domul era convins că polonezii n-au avut niciodată intenții rele contra sa, dar mizând pe toleranța ce-l caracterizează ei au dorit să facă din Moldova un fel de teren de antrenament contra Rusiei 32. Tillos subliniază aprecierile judicioase ale domnitorului român asupra rolului fiecărei Puteri în eventualitatea unui conflict militar, îndeosebi asupra aceluia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
programului va fi admisă în arena politică“26. Din mărturii reiese că partizanii din acest grup coborau des în satele din zonă, la oameni de încredere, întreținând sentimentele anticomuniste în vederea unei acțiuni de amploare împotriva regimului 27. Grupul „Arnota“ a mizat, după cum s-a întâmplat în cazul atâtor formațiuni anticomuniste, pe izbucnirea unui război între occidentali și sovietici, pe sosirea mântuitoare a americanilor, care • Mărturia lui Gheorghe Stănescu, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 210-211. • Mărturia lui Gheorghe Gherbezean, supraviețuitor al grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o modalitate de credință care, la nivelul ei, trimite la un mod de posesie asupra adevărului, la o formă de supunere simbolică 39. Dar să nu mizăm prea mult pe aspectele coercitive din Uniunea Sovietică sau din țările satelizate după 1945. Pluralitatea adevărurilor, șocantă din perspectiva logicii, reprezintă consecința firească a pluralității de forțe: puterea politică, autoritatea profesională în ale cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publicată postum (1994), evenimentele tulburi ale perioadei sunt filtrate prin prisma unui „om-capsulă”, Vincențiu Răpceanu, politician fără o minimă moralitate, îndepărtându-și pseudomachiavelic adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții, începând cu întoarcerea din război și terminând cu înscrierea, după o lungă ezitare
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
atât la fapte, evenimente, cât mai ales la ecoul stârnit de acestea în structuri psihice aparent rudimentare. Dacă în nuvele se dovedise interesat mai ales de detaliul psihologic, în cele dintâi romane, Singurătatea lucrurilor (1968) și Dincolo de aproape (1971), autorul mizează doar pe spectaculosul faptelor narate, pe coincidențele neverosimile. Ambele romane sunt structurate în jurul câte unei obsesii ajunse blestem: dorința de înavuțire sau obstinația unei femei de a se împlini în plan erotic. Și într-un caz, și în altul, personajele
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
noi: adică, chiar dacă tema nu intră În preocupările noastre de moment, să ne luăm timp pentru a lucra pe ea, să medităm pe marginea ei, să elaborăm texte, să aducem contribuții personale. Nu are rost, cred, să ne adunăm nepregătiți, mizând pe spontaneitatea noastră de moment, pe inspirație, justificând participarea contemplativă prin faptul că lucrăm pe altceva. A declanșa totul pe inspirație mi se pare o pierdere de vreme. Mircea Muthu: Cred că anarhetipul este un concept important pentru Corin. În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
drept ilogică absolutizarea de către Newton a spațiului și timpului). Relaționismului fizic din secolul al XVIII-lea i se adaugă, Începând cu același secol, o modificare În teoriile estetice, În urma căreia legătura dintre literatură și realitate este fundamental rescrisă. Gândirea estetică, mizând pe ficționalizare, aduce o alternativă la discursul dominant, raționalist. O foarte bună interpretare a acestei modificări aduce Lubomír Doleäel În Poetica occidentală (carte de referință În problema ficționalității, prea puțin valorificată la noi), dar mai ales În Heterocosmica. Fiction and
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol, care țin de un construct postmodern. Dar nu știu În ce măsură filosofia limbajului rezolvă problema postmodernității Într-un mod adecvat, la nivel de construcție, așa cum prezinți tu lucrurile. Nu mizezi foarte mult doar pe filosofia limbajului, pare-se; ne-ai spus că această carte (din care provine fragmentul propus nouă spre discuție) nu va fi despre așa ceva, trebuia să fie despre filosofia limbajului, dar pe măsură ce textul s-a scris, el
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
marginea tabloului” și ciudățenii de astea... La el - În certurile noastre amicale - ăsta părea a fi un soi de deziderat ultim al receptării estetice! Or, În Humboldt există ideea asta: suntem Împreună În energia creației din momentul respectiv, dar nu mizăm pe faptul că, În realitate, am proiecta aceeași lume, deci rezultatul Însuși al creației, opera (pe care el o va asimila mai târziu conceptului aristotelian de ergon): cu vorbele lui Horea, stăm Împreună pe marginea tabloului. Eu văd un lucru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de text, de semnificație, de lege. Orice discurs estetic tradițional pierde Însă timpul splendorii pentru că mizează pe concepte intradiscursive; jocul Înțelesurilor e predominant unul sistemic (formalist) sau referențial (mimetic). Discursul pe care Îl construiesc În această carte propune și utilizează conceptul-vedere. El nu este departe de cunoașterea poetică stănesciană sau de proiectul unei hemografii ce pornește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la el? Ce fel de concept le-ai propune? Horea Poenar: Din păcate, nu cred c-aș avea o posibilitate rapidă de a face asta, și, În mod evident, din perspectiva mea astfel aș tortura textul și i-aș distruge miza. Firește, În corpul lucrării, unde majoritatea covârșitoare a celorlalte capitole nu sunt În acest stil, se poate mai ușor conceptualiza și justifica. Ruxandra Cesereanu: Și atunci nu ai avea nevoie de o etichetă? Horea Poenar: Asta rămâne de văzut, mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de acela din istoria literaturii, luată În sens larg, beletristică/nonbeletristică, În care un gen secundar, sau un gen care-i la jumătatea sau la treimea distanței Între nu știu câte moduri de a scrie, este produs. Bineînțeles că-i prea mare miza să prevăd dacă acest tip de discurs va fi acceptat ca discurs teoretic, cine știe când, dar Închipuiți-vă că s-ar putea să se Întâmple așa și cât de groaznică e perspectiva, sau nu groaznică... Cum spunea el, trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În următoarea acțiune: pentru a-i smulge din reacțiile pavloviene ale reeducării pe cei trecuți prin ororile de la Pitești, se apela tot la declanșarea groazei și a spaimei (la fel procedaseră Eugen Țurcanu și echipa sa de torționari), dar se miza pe un „catharsis” cu scop contra-reeducator și, evident, fără tortură. Am propus sintagma contra-spălare a creierului (contra-reeducare) Întrucât o combinație de genul „des-spălare a creierului” sau „des-reeducare”, dar și variante precum „anti-spălare a creierului”, respectiv „anti-reeducare” mi s-au părut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase există totuși o diferență. Cu cât cultura ta este mai bogată, cu cât citești și ai mai multe puncte de vedere la dispoziție, cu atât ești mai dificil de reeducat. Comunismul a mizat mult și pe deculturalizare sau aculturalizare, trimițând intelectualii la munca de jos, sărăcindu-i pe burghezi, aducând țăranii la oraș. Prin aceste dislocări oamenii erau scoși din contextul lor cultural, reperele lor valorice erau perturbate și anulate. În haosul astfel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comunitar, cel În care te Întrebai tu, Corin, dacă istoricul trebuie să rămână un colator de puncte de vedere, obiectiv, sau dacă, inevitabil, el influențează. Eu zic că influențează În mod categoric, chiar și atunci când e vorba despre istoricul care mizează numai pe elementele majore. Cred că e profitabilă pentru comunitate și o perspectivă care propune o identitate și o construcție identitară mai relaxată, mai ales că venim după perioada totalitară, când istoria era mereu un apanaj al partidului, care luase
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu este o narațiune 100% credibilă, reflectând Adevărul. Și asta nu numai pentru că acel eu istoric care scrie ar fi influențat de un tip de discurs gnoseologic sau politic la care aderă, ci pentru că scrierea Însăși ficționalizează. Principiile pe care mizează punerea În intrigă, cel al cauzalității, sau și mai reprezentativ, cel al asocierii sunt fără doar și poate principii speculative accesând o zonă a adevărului ipotetic virtual. Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai este de la sine Înțeles. De aceea, eu am admirat În textul Sandei faptul că, spre deosebire de multe abordări românești, care toate valorifică o experiență personală, cercetarea ei este o cercetare occidentală ca mod de abordare, În sensul că ea nu mizează pe impresii, experiențe, fapte de viață personală pe care să Încerce să le conceptualizeze, ci pleacă de la texte pe care le citește din exterior, ca documente de epocă. În definitiv, Durandin, Ash și toți ceilalți istorici străini citați, când ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de după 1990 a pornit din ideea de a demonstra o continuitate, legătura peste timp cu tradiția. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește partidele istorice, logica era clară. Ele au intenționat o recuperare a memoriei neviciate, fără zgura infiltrată tendențios și mincinos de comunism. Mizau pe acea memorie bună, Încercând o cale de Însănătoșire a mentalului românesc. Marius Jucan: Am presupus vreme Îndelungată că renașterea societății civile este legată de evoluțiile interioare ale unor partide. Structurări de platforme politice, proiecții asupra viitorului. Acum cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sub spectrul „rechemării”. Magda Cârneci se bucură de privilegiul vieții pariziene, face lucruri foarte bune acolo, dar nu are putere decizională cu iradianță socială Însemnată. Mă Întreb Însă de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă instanță, noi am renunțat la normalitatea patriotismului altruist, care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar pericolele debutului precoce - sentimentalismul, banalitatea exprimării - sunt evitate abil. Originalitatea, nu doar căutată, ci și afișată ostentativ, nu duce însă totdeauna la performanțe estetice. Cultivând cu insistență imaginea șocantă, forțând sensul cuvintelor, împerechindu-le deseori în mod arbitrar, poetul mizează pe ineditul rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele următoare, Vânătorile (1969), Balcanice. 100 balade (1970), se remarcă aceeași atenție acordată stilului
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]