3,411 matches
-
fi înaintat de la miazăzi, aveau de înfruntat dificultățile legate de traversarea nenumăratelor coline moldave sau văi muntene. În plus, nu ar fi avut o limită (un limes) ușor de apărat. Ar fi fost nevoiți să atingă Niprul spre est și mlaștinile Podlasiei spre nord, întrucât canionul Nistrului nu reprezenta decât parțial o frontieră naturală, exact pe porțiunea care mai târziu va separa Podolia de Moldova. În Evul Mediu, considerente strategice similare au făcut ca Țara Românească și Transilvania să ajungă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apariția unor dialecte distincte: daco româna, aromâna, megleno româna și istro româna. Din cauza absenței unor refugii naturale generoase, așa cum se găseau în nordul Dunării, comunitățile latinofone din sud au fost nevoite să se retragă în zone extrem de izolate (Munții Pindului, mlaștinile de pe coasta adriatică). Și nu a fost doar cazul nostru, ci și al triburilor traco ilire. De pildă, dalmații s-au refugiat pe insulele Mării Adriatice și pe promontoriile ușor de apărat unde au creat orașe comerciale puternice (Ragusa). Confruntați
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele mai inospitaliere spații din arealul dintre Dunăre, Carpați și Marea Neagră, ci și triburi care se retrăgeau din fața altor războinici mai de temut. Să ne gândim, de exemplu, la cazul iașilor, trib alanic cantonat în perioada invaziei mongole, atât în mlaștinile Tisei, cât și ale Prutului. Amintirea lor dăinuiește până astăzi pe meleagurile Moldovei. Pe unul dintre afluenții Prutului, Bahlui, au fondat orașul care le poartă numele târgul Iașilor. Inexistența unor asemenea particularități geografice la sud de Dunăre a dezavantajat romanitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iar interesele sale în nord est erau limitate. 34 Împădurit în trecut, cursul Milcovului separă înălțimi subcarpatice bine conturate, curgând mai apoi pe un pinten carpatic ce desparte Munții Buzăului de cei ai Vrancei. 35 De pildă, amintim de fosta mlaștină Ecedea din zona Satu Mare sau cea de la confluența Crișului Alb cu cel Negru. 36 Mai degrabă, se poate spune că, în zonă, Tisa reprezintă un ax al depresiunii Maramureșului. 37 Deși ne aflam în epoca națiunilor, bulgarii (sau rușii în locul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acțiunea autonomă, ce nu se pot sustrage dictatului inevitabil al mecanismelor dominației totalizante. Pentru a rezista în fața violenței societății și a-i opune propria exigență etică și emancipatoare, individul ar trebui să facă precum baronul Münchhausen care se scoate din mlaștină tră-gîndu-se de propria-i perucă. Așa cum arăta Adorno, "de dragul posibilului, individul trebuie să conceapă chiar și propria-i neputință". Contradicția, ca și refuzul sistemului sunt cultivate insistent, ceea ce ne amintește de Nietzsche, Kafka sau Proust. Ca și la aceștia, tra-uma
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
recent și într-un dicționar, în care balta, iazul și lacul sunt considerate sinonime, ceea ce este greșit 52. Balta e o apă stătătoare, adunată după ploaie, într-o adîncitură, cu o bogată vegetație acvatică. Balta poate fi sinonimă cu băltoaca, mlaștina, mocirla, sau cu un bulhac, ghiol, smîrc, tău, iezer deși nici pe acestea nu le putem considera sinonime perfecte. Dar nici într-un caz ele mu pot fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu te lăsa afectat de nimic venit din exterior. Astfel - pentru că el mai este prezentat și ca magistru al lui Pyrrhon, figură emblematică a scepticismului -, Anaxarh s-ar fi rătăcit într-o zi și s-ar fi împotmolit într-o mlaștină tocmai când Pyrrhon trecea pe acolo. Filosoful suspendării judecății și al îndoielii, fidel indolenței sale filosofice și indiferenței sale existențiale, l-ar fi lăsat pe Anaxarh cu necazul lui, continuându-și drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... În loc să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
În greacă Pattikios sau Patekios, În latină Patticius), originar din Ecbatana/Hamadan, se mutase În orașul geamăn Seleucia/Ctesiphon/al-Mad@2@’in. Sub impulsul unei revelații, tatăl lui Mani aderase la comunitatea baptistă a elchazaiților, mughtazilahilor sau „sabeenilor” din regiunea mlaștinilor Mesopotamiei 31. După naștere, Mani a rămas cu mama sa, al cărei nume nu se cunoaște cu precizie (este numită Mais, Ut@2@him sau Maryam); aceasta era o Ashg@2@n@1@a, aparținea familiei imperiale a Arsacizilor. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fizică și morală, ajunge să lupte Împotriva propriei persoane. Împotriva propriei lui existențe. Se pune total În slujba adversaruluiă”25. Dumitru Gh. Bordeianu, o victimă silită să devină călău efemer ce vede În fenomenul Pitești o satanizare intensă, vorbește despre „mlaștina disperării” În care se aflau reeducații, despre o disperare maculată și solitară. El este silit să Îl lovească tocmai pe cel pe care-l considera a fi mentorul său; Îl lovește confuz, incapabil să mai gândească, și comentariul său este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Bordeianu nu va mai avea putere nici să-i ceară iertare mentorului său, nici să-l privească În ochi, iar atunci când și el va fi torturat, va simți că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
va fi torturat, va simți că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie de ingerare a excrementelor și ca o „corală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
făceau. În clipa aceea, i-aș fi strâns În brațe și le-aș fi sărutat rănile și vânătăile de pe corpul lor”32. Lacrimile amestecate ale celor schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este, În opinia mea, o altă mlaștină a disperării; după tortură, victime și călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o dimensiune luciferică a piteștizaților, care voiau să atragă În căderea lor cât mai multe victime, după ce Îl sfidaseră pe Dumnezeu, crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-a părăsit („Aceste torturi se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe tema fenomenului Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
plenitudine interioară. Dar dacă liniștea lacului este brusc amenințată (de o furtună, de exemplu), atunci sunt evocate temerile subiectului. El se teme, pe drept cuvânt sau nu, că situația sa, până atunci pașnică, ar putea fi în mod brutal bulversată. Mlaștină, smârc, iaz Mlaștina evocă mai ales lentoarea, împotmolirea și confuzia. Este o reprezentare a apelor tulburi, stătute și neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dacă liniștea lacului este brusc amenințată (de o furtună, de exemplu), atunci sunt evocate temerile subiectului. El se teme, pe drept cuvânt sau nu, că situația sa, până atunci pașnică, ar putea fi în mod brutal bulversată. Mlaștină, smârc, iaz Mlaștina evocă mai ales lentoarea, împotmolirea și confuzia. Este o reprezentare a apelor tulburi, stătute și neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean Marea este simbolul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
apă (244); pește (78); lac (53); noroi (33); ploaie (28); iaz (18); mare (15); pești (14); adîncă (12); broască (12); broaște (11); murdară (11); murdărie (10); mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic; primitor; puf, pisică; ca puful; pup; putred; puțin; rău; relaxare; rupt; scîrbos; senzație; simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
construiască un cavou. Nevroza lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de tatăl meu ca cea mai grea dintre toate, este descrisă în poezia “Periprava” scrisă de poetul Ionel Zeană și dedicată memoriei lui Victor Bucuvală. „Fu scris să trecem și prin Periprava, Ostateci între sârmele ghimpate, Să ne-afundăm în mlaștini până-n coate Și până-n fund să dăm pe gât otrava. Foind prin ape putrede, bolnave Tăiem din zori și până-n noapte stuful Si ne vărsăm din suflet tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dorită de cealaltă "ce se duce după ea". Tonul elegiac este alimentat de un straniu sentiment al morții ce traversează mai toate baladele. Moartea se impune ca un imperativ al cunoașterii sau al înfrângerii; grădinarul ("Trandafirul negru") va putrezi în mlaștini, Craiul de Ghindă este un mesager al morții dragostea lui este similară extincției: "Ucide copiii ce-mi seamănă mie/ să nu mai cadă spița prin timp". Fecioarele își pierd frumusețea prin moarte sau, dimpotrivă, ea le purifică (ca elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Patimile după Bacovia". Aici încearcă să persifleze pustiul și târziul bacovian, trăirea apăsătoare în locul unde nu se întâmplă nimic, târgul în care ceața este chinuitoare, căruia-i lipsește pitorescul de altădată: "Numai tusea mai aruncă pe caldarâm frunze însângerate". O mlaștină filistină, care la strigătul poetului rămâne și insensibilă, îi va genera un sentiment de melancolie, de aceea numai dragostea îl ajută să reziste prin "măhălălile lui noiembrie". "Țara lui π" este o carte scrisă fără emoție. Poeme ca "Oracol", "Silex
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu cânt și sunt Parc-aș fi și nu mai sunt. Gândul meu al cui gând este? În ce gând, în ce poveste, Îmi aduc aminte, poate, Că făcui parte din toate? Scriu aci, uituc, plecat, Ascultând glasul ciudat Al mlaștinii și livezii. Și semnez: Tudor Arghezi Încheiere Ion Barbu Stinsă liniștirea noastră și (aleasă) Isarlâk încinsă, Isarlâk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci, Între poleite pietre să mi-i culci: Inima raiaua, osul feței spân, Țeasta, nervii torși în barbă de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
servească de un organ pe care n-a știut pînă acum să-l folosească decît la minimum: propriul creier. Poate că farmacologia îl va ajuta în acest sens. Dar, chiar și în acest caz, pro-gresul pare dificil dacă nu asanăm mlaștina în care ne-am împotmolit: cea a judecăților de valoare." Pasionat de biologie și interesîndu-se mai ales de creier, Henri Laborit se apleacă asupra politicii și a societății folosind raționamentul analogic și comparînd organizarea biologică și structurile sociale, politica și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pozitiv și uman, dar și în lumina unui angajament total, am zice mesianic. Doctorul Nica polemizează atât cu cei care l-au proiectat pe poet într-o dimensiune fabuloasă, intangibilă, cât și cu cei care l-au coborât în insidioasa mlaștină de mizerii și complexe, de felurite neputințe, apatii și narcisisme. Dr. Nica nu-și poate reprima totuși tentația hagiografică în definirea personalității omului Eminescu, lucru ce nu va rămâne fără repercusiuni asupra originalității demersului său. Deși grila sa pozitivă, științifică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]