2,036 matches
-
privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. În jurul anului 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol si le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
unor reforme ale ordinului benedictin, mișcări pornite la Cluny (reforma cluniacenză), respectiv Cîteaux (în urma cărora au apărut cistercienii). Printre cele mai impozante clădiri nou construite se numără abațiile, capelele și bisericile de pelerinaj situate pe drumul către biserica ce adăpostește moaștele Sf. Iacob, în Compostela, din Spania. Multe construcții aveau o arcadă (un culoar construit în jurul bisericii) pentru pelerini. Arta romanică a fost adusă în Anglia de normanzi. Acest stil este cunoscut în Marea Britanie ca stil normandic. Monumentele de bază ale
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
misiune pentru eremiții augustinieni. Prima reacție, la vederea cetății eterne, a fost o teamă pioasă: se prosterna, ridica mâinile și striga: Te salut, o Romă sfântă! După care a observat toate gesturile unui pelerin, înclinându-se cu venerație în fața sf. moaște, urcând scara sfântă în genunchi, vizitând aproximativ douăzeci de biserici și câștigând atât de multe indulgențe pentru el dar și pentru părinții lui, pe care, deși erau morți, el dorea să-i scoată din Purgatoriu. A rămas cu totul insensibil
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
o instituție, a postulat o Biserică nevăzută, a dinamitat ierarhia în Biserică, și, prin extindere, orice ierarhie, generând războiul țărănesc condus de preotul Thomas Munzer, în care au fost uciși 100000 de țărani, a îndepărtat cultul sfinților, al icoanelor , al moaștelor,etc., a dat Biblia în mâna creștinilor și îndemnat să o citească și să creadă. Credința era relativizată și individualizată, ne mai exprimând apartenența la aceeași realitate hristică a Bisericii. Nu mai existau reguli, norme sau obligații, fiecare-și era
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
stuf în anul 1807. Era preconizată pentru cântarea morților la cimitir. În 1889 a fost reconstruită. În 1853 este construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În biserică la 1908 se păstra un fragment de moaște ale lui Ioan de la Suceava. Arhitectură bisericii este în stil grecesc. În 1862 se deschide școală parohiala cu predare în limba rusă, iar după reformele burgheze din Basarabia în 1873 e deschisă o școală și un spital de zemstvă. Ca
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
Crăciunului nu este de patru săptămâni, ca în ritul roman, ci de șase săptămâni, timp în care preoții vizitează casele credincioșilor și le binecuvântează familiile. Mai există și diferența că, la slujbele cele mai solemne de peste an, în loc de raclă cu moaștele sfinților se expun patru, sau mai multe, busturi ale unor sfinți episcopi (între care Sfântul Ambroziu de Milano, Sfântul Augustin de Hipona, Sfântul Carol Borromeo), moaștele fiind introduse într-un medalion prins de sculptura mantiei. Ritul benedictin este un rit
Ritul latin () [Corola-website/Science/299933_a_301262]
-
există și diferența că, la slujbele cele mai solemne de peste an, în loc de raclă cu moaștele sfinților se expun patru, sau mai multe, busturi ale unor sfinți episcopi (între care Sfântul Ambroziu de Milano, Sfântul Augustin de Hipona, Sfântul Carol Borromeo), moaștele fiind introduse într-un medalion prins de sculptura mantiei. Ritul benedictin este un rit latin, desprins din ritul roman. Acest rit este specific ordinului benedictin al Bisericii Romano-Catolice. Ritul mozarab este un rit latin specific Spaniei creștine din timpul vizigoților
Ritul latin () [Corola-website/Science/299933_a_301262]
-
sfârșitul persecuțiilor, sfântul Damaschin I, a zidit o biserică peste catacombele sfântului Calixt. De aici începând, creștinii au început a folosi ca masă pentru euharistie mormintele martirilor. În Apus s-a făcut obiceiul ca episcopul să sfințească o piatră cu moaște, iar piatra să fie pe masa altarului. În caz că se dorea ca liturghia să fi fost celebrată în afara lăcașului de cult, preotul lua și piatra cu moaște cu el, lucru puțin incomod. Astfel s-a ajuns ca la Constantinopol piatra cu
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
martirilor. În Apus s-a făcut obiceiul ca episcopul să sfințească o piatră cu moaște, iar piatra să fie pe masa altarului. În caz că se dorea ca liturghia să fi fost celebrată în afara lăcașului de cult, preotul lua și piatra cu moaște cu el, lucru puțin incomod. Astfel s-a ajuns ca la Constantinopol piatra cu moaște să fie înlocuită de o pânză cu moaște, ceea ce e antimisul de astăzi. Mai demult peste antimis se așternea ilitonul sau corporalul, pentru a evita
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
iar piatra să fie pe masa altarului. În caz că se dorea ca liturghia să fi fost celebrată în afara lăcașului de cult, preotul lua și piatra cu moaște cu el, lucru puțin incomod. Astfel s-a ajuns ca la Constantinopol piatra cu moaște să fie înlocuită de o pânză cu moaște, ceea ce e antimisul de astăzi. Mai demult peste antimis se așternea ilitonul sau corporalul, pentru a evita profanarea firimiturilor ce ar cădea de pe disc. Cu timpul s-a ajuns ca ilitonul să
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
se dorea ca liturghia să fi fost celebrată în afara lăcașului de cult, preotul lua și piatra cu moaște cu el, lucru puțin incomod. Astfel s-a ajuns ca la Constantinopol piatra cu moaște să fie înlocuită de o pânză cu moaște, ceea ce e antimisul de astăzi. Mai demult peste antimis se așternea ilitonul sau corporalul, pentru a evita profanarea firimiturilor ce ar cădea de pe disc. Cu timpul s-a ajuns ca ilitonul să stea sub antimis, din două motive: culoarea mai
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
de in, pe care se întipărea imaginea cu vopsea neagră; astăzi se coase de obicei antimisul dintr-o pânză de poliester pe care imaginea este tipărită în culori, din fabricație. Pe verso se află un buzunăraș, în care episcopul bagă moaște. Acest buzunăraș se află de obicei sub cedula "I.N.R.I." de la crucea întipărită. Antimisul e sfințit și semnat de episcop. Semnătura se pune dedesubtul imaginii cu mormântul. Atribuirea antimisului variază de la un loc la altul, de la o epocă la alta. În
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
loc la altul, de la o epocă la alta. În unele părți episcopul dă un antimis fiecărui preot în parte. În alte locuri, episcopul dă antimisul fiecărui lăcaș de cult în parte. În general, când episcopul decedează, antimisele se colectează, iar moaștele se vor băga în antimise noi, semnate de episcopul nou. De aceea antimisul este un semn de părtășie între comunitățile creștine (parohii sau mănăstiri, etc) și episcopul lor. Antimisul stă în permanență pe masa euharistică, împăturit în fața chivotului, iar pe
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
zi, sfântul Niceta, episcopul Remesianei, vestit datorită științei și curăției moravurilor sale († pe la 414). În plus, martirologiul ieronimian are o însemnare pe data de 22 iunie: Episcopul Flor de Lyon va remarca mai târziu că ar fi vorba despre aducerea moaștelor unuia și aceluiași personaj; probabil că moaștele lui Niceta au fost puse lângă cele ale prietenului său, Paulin de Nola, care se sărbătorește pe 22 iunie. Din cauza unei confuzii cu Niceta Gotul, sinaxarele bizantine românești, pentru început cele din diaspora
Niceta de Remesiana () [Corola-website/Science/298763_a_300092]
-
științei și curăției moravurilor sale († pe la 414). În plus, martirologiul ieronimian are o însemnare pe data de 22 iunie: Episcopul Flor de Lyon va remarca mai târziu că ar fi vorba despre aducerea moaștelor unuia și aceluiași personaj; probabil că moaștele lui Niceta au fost puse lângă cele ale prietenului său, Paulin de Nola, care se sărbătorește pe 22 iunie. Din cauza unei confuzii cu Niceta Gotul, sinaxarele bizantine românești, pentru început cele din diaspora, îl pomenesc pe pe 15 septembrie. Alte
Niceta de Remesiana () [Corola-website/Science/298763_a_300092]
-
barbarilor și dacilor la Paulin este cu siguranță datorită operei lui Ovidiu, singurul poet care în Antichitate a descris regiunea daco-getică. Paulin spune despre Niceta: «Ne-a sosit din Dacia, în ziua prăznuirii sfântului Felix, căci a venit ca să cinstească moaștele episcopului nostru sfânt, și i-a uimit pe romani.»
Niceta de Remesiana () [Corola-website/Science/298763_a_300092]
-
duminica a doua după Rusalii, când oficiul învierii se împletește cu cel al Joii celei verzi. În triod, melkiții n-au primit serbarea sfântului Grigore Palamas, ci au instituit o altă sărbătoare pe duminica a doua din păresimi: duminica sfintelor moaște. Triodul are oficiu propriu pentru sfintele moaște, iar la utrenie se face procesiune cu moaștele. Această serbare cade bine în a doua duminică a păresimilor, câtă vreme prima duminică e a icoanelor, iar a treia e a crucii. De asemenea
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
învierii se împletește cu cel al Joii celei verzi. În triod, melkiții n-au primit serbarea sfântului Grigore Palamas, ci au instituit o altă sărbătoare pe duminica a doua din păresimi: duminica sfintelor moaște. Triodul are oficiu propriu pentru sfintele moaște, iar la utrenie se face procesiune cu moaștele. Această serbare cade bine în a doua duminică a păresimilor, câtă vreme prima duminică e a icoanelor, iar a treia e a crucii. De asemenea, duminica crucii e deosebit de festivă, iar în
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
verzi. În triod, melkiții n-au primit serbarea sfântului Grigore Palamas, ci au instituit o altă sărbătoare pe duminica a doua din păresimi: duminica sfintelor moaște. Triodul are oficiu propriu pentru sfintele moaște, iar la utrenie se face procesiune cu moaștele. Această serbare cade bine în a doua duminică a păresimilor, câtă vreme prima duminică e a icoanelor, iar a treia e a crucii. De asemenea, duminica crucii e deosebit de festivă, iar în această duminică se sfințesc flori, ce se împart
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. În anul 1640, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
Oricum, voievodul muntean, într-un alt document maghiar, de data asta contemporan cu evenimentele din 1377, poartă numele de „Godon“, denumire la fel de curioasă și la fel de greu de explicat. Un eveniment important legat de domnia lui Radu I îl reprezintă aducerea moaștelor sfintei mucenice Filofteia, de la Tîrnovo (Țaratul Bulgar, ) la Argeș, fapt petrecut în preajma anului 1384 [un an după moartea sa?!], când scena este imortalizată pe pereții bisericii domnești de la Curtea de Argeș, căreia i-au fost lăsate în grijă și a cărui ctitor
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
Ierusalim și speculații în legătură cu relicvele pe care templierii le-ar fi putut găsi acolo, cum ar fi Sfântul Graal sau Arca Testamentului. Faptul că templierii posedau anumite relicve este știut cu siguranță. Multe biserici încă expun relicve, cum ar fi moaștele unui sfânt, o bucată de pânză purtată odinioară de un om sfânt sau craniul unui martir: templierii au procedat la fel. Era cunoscut că aveau o bucată din Adevărata Cruce, pe care episcopul de Acra a purtat-o în dezastruoasa
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
masive cu ziduri groase fiind susținute de coloane în interior și contraforți în exterior. Ferestrele sunt mici, iar interiorul este întunecos. Bolta semicirculară este specifică stilului romanic. Picturile se inspiră din viața religioasă și sunt înfricoșătoare. La subsolul se află moaștele și mormintele ctitorilor sau a regilor. Monumente în stil romanic Biserica Mânăstirii Clunis din Franța, Domul din Pisa in Italia, în Transilvania Catedrala Romano Catolică din Alba-Iulia. Stilul gotic apare în Vestul Europei în secolul XII. Stilul ogival de la ogiva
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]