4,567 matches
-
dar scrise de medici români, nu s-au preocupat de bolile psihice decât întâmplător și doar tangențial. Așa au fost referirile la bolile psihice pe care le găsim în opera lui Episcupescu sau Vasici, ca și teza de doctorat a moldoveanului A. Teodoru, ulterior cunoscut practician la Roman, susținută la Viena, în 1826, intitulată "Dissertatio inauguralis medica de valetudine literatorum", teză în care întâlnim câteva referiri psihiatrice, însă fără valoare științifică: Petrarca ar fi devenit epileptic din cauza "excesului de activitate literară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
românești. În Muntenia, cele dintâi lucrări românești de psihiatrie sunt legate de numele lui Alex. Șuțu, distins psihiatru și profesor la Facultatea de Medicină. Ele se situează în jurul anilor 1868-1870, fiind publicate în Gazeta Medico-Chirurgicală a spitalelor. În aceiași ani, moldoveanul (din Tecuci) dr. N. G. Cherenbach publica un "Atlas fotografic de câteva tipuri principale de alienați"*. Cu toate încercările noastre, nu am găsit această colecție fotografică, excepțională raritate bibliografică apărută încă atunci într-un tiraj foarte mic. Despre acest atlas
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași, Mss. 1627/1790. 25 Idem, Mss. 1823. 26 Ibidem, Mss. 411. 27 N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București, 1982. 28 Miron Costin, Letopiseți, vol. I, p. 288. 29 Ibidem, p. 308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
București, 1982. 28 Miron Costin, Letopiseți, vol. I, p. 288. 29 Ibidem, p. 308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
compensare, erau dări pentru îmbogățirea personală și armata nu mai exista de fel. Moldova pierde două provincii. Pierde vatra așezării ei, stupul de unde au pornit roiurile care au împoporat Țara de Jos, mormintele domnilor, vechea sa capitală, Mitropolia sa veche. Moldovenii au avut nenorocirea de a vedea înstrăinat pământul lor cel mai scump, și nu prin război prin vânzare. Într-adevăr, se împărțise Polonia, și o țară care trăise în atâtea asemănări cu ea trebuia să aibă și soarta ei. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
că Turcia trebuie să cedeze Dobrogea, o veche provincie romanizată, dar eterogenă etnic. Imaginea României era dezastruoasă în fața Marilor Puteri. Împăratul Germaniei și cancelarul Bismarck îl considerau pe Carol I un simplu aventurier, oblăduind un guvern de "revoluționari", în vreme ce conservatorii moldoveni i-ar fi oprimat pe evrei, refuzându-le cetățenia în masă. România, între altele, este amenințată că nu i se va recunoaște independența fără rezolvarea chestiunii evreiești. Dar e vremea să ne întoarcem la atitudinea ziaristului Eminescu. Un studiu amplu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lor", căci, bunăoară, la 1407, Alexandru cel Bun prescria ce vămi să plătească negustorii polonezi la Tighina și la Cetatea Albă, iar ierodiaconul rus Zosima, trecând în 1420 prin Cetatea Albă, ne spune că, la traversarea Nistrului, a plătit bir moldovenilor, bir pe care și-l împărțeau, la încheierea socotelilor, nu cu rușii, ci cu "litvanii". Eminescu dă multe exemple de călători străini care fac mărturisiri de acest fel, dovedind, totodată, că pârcălabii Chiliei, Hotinului, Cetății Albe erau mari boieri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1640 Vasile Vvd Lupul le zidește biserică în Chilia, iar la 1641 călugării din mânăstirea Caracal le reparează biserica lor cea veche din Ismail. În faptă însă se vede și-n cursul acestui veac de ce aveau nevoie tătarii și de ce moldovenii. Tătarilor le trebuia pășune pentru cai, moldovenilor, poporului statornicit de veacuri și creștin, le trebuia biserici, cărți, mitropolit."114 Și poetul conchide: "Să mulțumim bisericii noastre care, prin dumnezeiasca liniște și statornicie pe care a avut-o în vremile cele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în Chilia, iar la 1641 călugării din mânăstirea Caracal le reparează biserica lor cea veche din Ismail. În faptă însă se vede și-n cursul acestui veac de ce aveau nevoie tătarii și de ce moldovenii. Tătarilor le trebuia pășune pentru cai, moldovenilor, poporului statornicit de veacuri și creștin, le trebuia biserici, cărți, mitropolit."114 Și poetul conchide: "Să mulțumim bisericii noastre care, prin dumnezeiasca liniște și statornicie pe care a avut-o în vremile cele turburate, ne-a păstrat prin însemnările ei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
popular și național, cerând separare de Rusia. La fel în 1917. Basarabenii cereau autonomie. Dar, exclamă Stere: "Această țară românească, așa de străină de tot restul Imperiului moscovit, această țară a căror strămoși au trăit veacuri viața obștească cu toți moldovenii, acum când Rusia este pe pragul descompunerii, reclamă autonomia, numai autonomia!"182 De ce numai autonomia? Fiindcă s-au văzut abandonați pentru a treia oară de patria-mamă, abandonați prin alianța cu Țarul, prin Parlament: "În Parlamentul român li s-a aruncat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
185. În 1917, Eminescu ar fi consonat cu Stere în privința Basarabiei, dar ar fi fost la fel de neîncrezător în expansionismul Puterilor Centrale. Stere reproșa, pe bună dreptate, României că un veac întreg n-a stabilit "nici o legătură sufletească" între ea și "moldovenii" din Basarabia (Basarabia și "țara-mumă", 26 octombrie 1917). Când, în 1905, pentru prima oară tineri din Basarabia se înscriu la Universitatea din Iași, profesori ca A.C. Cuza i-a tratat de sus, amenințători, precum prigonitorul lor de la Chișinău, "celebrul Crușevan
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fi oprimați ca în regimul țarist, ci considerați "oameni" de către bolșevici. (În realitate, după cum bogat argumentează Alexei Memei, teroarea comunistă deja începuse din 1919, chipurile împotriva "chiaburilor" și "burghezilor", declanșând răscoale în sânul țărănimii.). S-au organizat adunări prin sate, moldovenii cerând rapid înființarea Republicii, promițându-li-se școli românești, fericire și un trai mai bun. S-a dezlănțuit o adevărată euforie națională. Toată lumea (bunăoară, în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
S-au organizat adunări prin sate, moldovenii cerând rapid înființarea Republicii, promițându-li-se școli românești, fericire și un trai mai bun. S-a dezlănțuit o adevărată euforie națională. Toată lumea (bunăoară, în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
înființarea Republicii, promițându-li-se școli românești, fericire și un trai mai bun. S-a dezlănțuit o adevărată euforie națională. Toată lumea (bunăoară, în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
școli românești, fericire și un trai mai bun. S-a dezlănțuit o adevărată euforie națională. Toată lumea (bunăoară, în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în trenul Odesa Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții sociale și culturale ale satului..."213 Ce a urmat, se poate afla și din cele 800 de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții sociale și culturale ale satului..."213 Ce a urmat, se poate afla și din cele 800 de pagini ale cărții lui Alexei Memei. O vreme, lucrurile păreau promițătoare. Li s-a dat moldovenilor transnistreni și alfabet latin, spre a li se demonstra basarabenilor din România Mare că sunt tratați cum se cuvine. RASSM înglobase, după adoptarea hotărârii de înființare a republicii, la 12 octombrie 1924, în Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
teritoriu de 7 200 de verste (o verstă 1,066 km), cu o populație de 545 598, cuprinzând 687 de sate și șase orășele, în total 12 raioane (Balta, Bârzul, Nani, Cruteni, Râbnița, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia și Stavrov). Moldoveni erau 32%, ucraineni 45,65%, evrei 9%, ruși 8,7%, nemți 2,45%, alte naționalități 2,2%. Evident e că moldovenii, în minoritate față de ucraineni, aveau misiunea de a "cuceri" Basarabia întreagă prin "fericirea" lor. Dar, din capul locului, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și șase orășele, în total 12 raioane (Balta, Bârzul, Nani, Cruteni, Râbnița, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia și Stavrov). Moldoveni erau 32%, ucraineni 45,65%, evrei 9%, ruși 8,7%, nemți 2,45%, alte naționalități 2,2%. Evident e că moldovenii, în minoritate față de ucraineni, aveau misiunea de a "cuceri" Basarabia întreagă prin "fericirea" lor. Dar, din capul locului, cei 32% au fost, la rându-le, categorisiți în două grupări: români și moldoveni basarabeni, între aceste două specii de comuniști apărând
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
45%, alte naționalități 2,2%. Evident e că moldovenii, în minoritate față de ucraineni, aveau misiunea de a "cuceri" Basarabia întreagă prin "fericirea" lor. Dar, din capul locului, cei 32% au fost, la rându-le, categorisiți în două grupări: români și moldoveni basarabeni, între aceste două specii de comuniști apărând discordia și lupta pentru putere. Alexei Memei arată că aripa comuniștilor români era sprijinită de gruparea comuniștilor români fugiți la Moscova și care, culmea, încă mai credeau că moldovenii sunt români, că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
grupări: români și moldoveni basarabeni, între aceste două specii de comuniști apărând discordia și lupta pentru putere. Alexei Memei arată că aripa comuniștilor români era sprijinită de gruparea comuniștilor români fugiți la Moscova și care, culmea, încă mai credeau că moldovenii sunt români, că trebuie să lupte împotriva României burgheze ca români. Din punctul de vedere al românilor moscoviți, RASSM trebuia să fie "baza României sovietice". Celorlalți li se inoculase deja convingerea că basarabenii nu sunt români, ci o naționalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
limbi diferite. Ziarul Moldova socialistă era portdrapelul propagandei antiromânești. Sadoveanu notează în jurnal, la 16 decembrie 1953: "A venit la mine Emilian Bâcov cu care am stat îndelung de vorbă despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească, pentru nu știu ce interese. Încercările de a da drept limbă deosebită moldoveneasca, expresii și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate."245 Sadoveanu 246 a stat de vorbă cu lingviști eminenți de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
209 Apud Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 101. 210 Website: http:/www.mihailovici.ro/ 211 Apud Alexei Memei, Teroarea comunistă în R.A.S.S.M. (1924-1940) și R.S.S.M. (1944-1947), Editura Serebia, Chișinău, 2012, p. 16. 212 Mihail Frunze (de fapt, Frunză, 1885-1925), moldovean pe linie paternă, provenind dintr-o familie stabilită la Odesa, apoi în Bișkek, capitala Kîrgîstanului. A fost un strălucit strateg militar și lider bolșevic, devenind însă adept al lui Grigori Zinoviev, ceea ce i-a atras dizgrația lui Stalin. El însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
zice dacă trăim în frumusețe și măsură / ori în greșală și desfrâu, / atunci despre ce naiba să ne zică?" (Împotrivire). Trăsătură particularizantă: poemele sale reprezentative invită prompt la lectură, după cum se și lasă ascultate; concomitent, acționează la el (ca la alți moldoveni) dedemultul și departele, de unde o scenografie plasticizantă (turnuri, cavaleri, castelane), reverberații, ceremonii și simbolisme, invariante și ecouri cu tente patetice înlesnind înscrierea în trans-temporal. Frapează indicatori ai misterului, vibrații introducând în hinduism, în apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]