5,397 matches
-
practici existențiale și culturaleă pentru ca, după momentul încorporării, să întoarcă armele înspre structurile însele ale puterii. Fețele puterii sunt însă multiple în spațiul tehnologiei virtuale: de la tentativele de cenzurare a Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi considerat un comportament patologic, cunoscut drept imperialismul birocrațiilor. 1.2.2.2. Modelul agenției O primă variantă la modelul rigid al birocrației weberiene este birocrația competitivă. În acest sistem, administrația trebuie să asigure, prin serviciile oferite, reducerea prețurilor de monopol ale serviciilor publice; introducerea, în anumite sectoare publice, criteriilor de performanță pentru stabilirea nivelului de salarizare reflectă eforturile întreprinse în direcția materializării acestui concept. Cea de-a doua variantă la birocrația rigidă este agentificarea, dezvoltată în jurul ideii ca furnizarea serviciilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
modului de a gândi; considerăm că actualele provocări nu pot fi depășite decât dacă guvernele abandonează poziția și modul de acțiune tradițional, și anume acelea de furnizori birocratici de bunuri publice (în calitatea de proprietari de servicii asupra cărora dețin monopolul, de cele mai multe ori). Conform noilor paradigme, guvernele vor fi obligate să acționeze ca agregatori (de rețele, manageri, parteneri sau cumpărători de noi forme de valoare în cadrul unor noi tipuri de aranjamente). În această transformare, guvernele sunt confruntate cu remodelarea propriilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
orizontal, cât și vertical și se caracterizează printr-un larg număr de organizații autonome cu suprapuneri jurisdicționale. Corporatismul este, de asemenea, agregat vertical și orizontal dar, în acest caz, un număr limitat de grupuri de interese centralizate și ierarhice impun monopolul jurisdicțional asupra anumitor probleme sau a unui anumit public (Anderson, 1992). Precum corporatismul, rețelele de politici implică o cooperare a guvernanței bazată pe schimburile pe termen lung, care este diferită de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
convergență a definițiilor acestui tip de responsabilitate. Responsabilitatea în diagonală încearcă să antreneze direct cetățenii în activitatea de responsabilizare orizontală a instituțiilor. Acesta este un efort de creștere a eficacității societății civile în funcția de câine de pază, prin ruperea monopolului statului asupra responsabilității de supraveghere a oficialilor executivi. Principiile responsabilității diagonale sunt următoarele: participarea la mecanismul de responsabilitate orizontală. Comunitatea participă în instituțiile reprezentative pentru responsabilitatea orizontală, mai degrabă decât să creeze instituții distincte și separate de responsabilizare diagonală. În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
guvernamentale. Configurarea unei varietăți cât mai largi de modalități în care sistemele politice sunt autorizate să ia decizii și să obțină rezultate (outcomes) constituie o preocupare importantă în studiul guvernanței. Guvernanța trebuie înțeleasă ca „ceva total diferit” de ceea ce reprezintă monopolul statului centralizat și prin care se încearcă să se explice dispersia autorității guvernului central atât pe verticală, spre actorii localizați la alte niveluri teritoriale, cât și pe orizontală, către actorii nonstatali. Dimensiunea verticală se referă la legătura dintre diferitele niveluri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de dezvoltare. În plus, guvernanța multinivel este analizată, de teoreticieni, în termeni de cerere și ofertă pentru jurisdicții. Propunerea unor jurisdicții flexibile de „tipul coalițiilor voluntare pentru finanțarea și alegerea unor bunuri publice” constituie o provocare pentru eficiența guvernelor tip monopol, teritorial fixe. Studiul guvernării locale în Statele Unite și în Europa occidentală se bazează pe guvernanța multinivel policentrică. Unul dintre pilonii acestei abordări conceptuale este competiția dintre jurisdicții. Guvernanța policentrică implică existența mai multor centre de luarea deciziilor, care sunt, în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
juridic pentru politica specifică. Această logică a fost avută în vedere, de exemplu, la crearea Autorității pentru Siguranța Alimentară, dar și a celor două agenții care se ocupă cu siguranța transportului. Crearea agențiilor nu trebuie interpretată ca o amenințare a monopolului deținut de Comisiei asupra inițierii politicilor, deoarece Comisia este unicul decident cu privire la necesitatea înființării unei agenții, dar schimbă, în mod semnificativ, rolul Parlamentului European, care în această situație ar trebui doar consultat. Capacitatea Parlamentului de a afecta designul instituțional și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Parlament. Comparativ cu sistemele politice naționale, instituțiile europene au un rol deosebit de important în guvernanța europeană, fapt care contribuie la generarea „deficitului democratic”. Reiterăm faptul că, așa după cum rezultă din Carta albă privind guvernanța, agențiile europene de reglementare adaugă la monopolul inițiativei legislative a Comisiei și rolul acesteia de unică putere executivă la nivel european.
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de echilibru fiind atunci când cantitatea ce se cere este egală cu ceea ce se oferă, prețul din acest punct contribuind la luarea deciziei referitoare la bunurile care ar trebui produse și cele care nu ar trebui produse. Concurența poate fi de monopol (un singur furnizor), duopol (doi furnizori), concurență monopolistă (numeroși furnizori, produs diferențiat), concurență perfectă (numeroși furnizori, produs identic) și monopson (un singur cumpărător, numeroși furnizori). În concepția tradiționalistă a achizițiilor, monopolul era considerat nefavorabil iar concurența favorabilă. Cei care conduc
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
care nu ar trebui produse. Concurența poate fi de monopol (un singur furnizor), duopol (doi furnizori), concurență monopolistă (numeroși furnizori, produs diferențiat), concurență perfectă (numeroși furnizori, produs identic) și monopson (un singur cumpărător, numeroși furnizori). În concepția tradiționalistă a achizițiilor, monopolul era considerat nefavorabil iar concurența favorabilă. Cei care conduc au responsabilitatea de a avea grijă atunci când vine vorba de prețul la care achiziționează bunuri și servicii. Dacă facem referire la instituțiile publice, conceptul de responsabilitate capătă accente aparte, instituțiile publice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ignora viața socială, izolându-l pe elev de problemele ei majore, nu poate spera să formeze (nu doar să transmită cunoștințe!) punând între paranteze experiențele psihosociale ale viitorilor cetățeni. Mai mult, se desprinde ideea conform căreia școala nu mai deține monopolul educației (împărțind această misiune socială cu familia, grupurile formale și nonformale, comunitatea), fiind nevoită să-și schimbe strategiile de intervenție, apelând - pe lângă modalitățile tradiționale - și la unele modalități noi. Între acestea, conlucrarea cu agenți socializatori „provenind din afara granițelor sale”. Pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ale educației; b) asigurarea că sistemele școlare tradiționale sunt insuficiente, ceea ce presupune o regândire a strategiei în educația permanentă. De ce este „insuficientă” educația școlară? Pentru că propune, sub etichete pozitive precum socializare sau integrare, finalități inacceptabile precum uniformizarea, inerția, controlul ideologic, monopolul, conservatorismul cultural. Pentru că este îndepărtată de viața reală (este „ireală”, „inactuală”, hiperintelectualistă, hiperdidacticistă, autoritaristă, elitistă și, până la urmă, ineficientă). Care ar fi deci noua perspectivă? Accentul pe pertinența culturală, pe dezvoltarea umană, pe libertatea personală, pe egalitatea socială și pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intre în contact cu ea, funcțiunea sa educativă operând în domeniile profesionale și generale; 7) instituțiile pedagogice ca școlile, universitățile și centrele de formare sunt, evident, importante, dar numai în calitate de organizații de educație permanentă; ele nu se mai bucură de monopolul de a educa oamenii și nu mai pot exista izolat de alte instituții educative ale societății; 8) educația permanentă caută continuitatea și articularea după dimensiunile sale verticale și longitudinale; 9) urmărește, în fiecare etapă a vieții, integrarea dimensiunilor sale orizontale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acestora îl constituie protecția populației, care apare ca o potențială victimă în cazul în care anumite domenii ar deveni proprietate privată. Statul apare astfel pe scenă în calitate de „cavaler alb” și salvează populația, prin intermediul societăților de stat, ce dețin în continuare monopolul, dar care au o politică de prețuri „echilibrată”. Realitatea poate fi cu totul alta. Alteori, se dorește menținerea unor monopoluri de stat, pentru rațiuni ce pot ține de considerente bugetare. Printre efectele negative pe care le generează prezența în economie
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
privată. Statul apare astfel pe scenă în calitate de „cavaler alb” și salvează populația, prin intermediul societăților de stat, ce dețin în continuare monopolul, dar care au o politică de prețuri „echilibrată”. Realitatea poate fi cu totul alta. Alteori, se dorește menținerea unor monopoluri de stat, pentru rațiuni ce pot ține de considerente bugetare. Printre efectele negative pe care le generează prezența în economie a acestor companii se pot aminti: • concurarea agenților economici mai mici, precum sunt cele mai multe dintre societățile cu capital privat, de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Și, deși uneori face apologia mortificării, altădată vorbește despre cei vanitoși, care doresc să strălucească, cu admirație. „«Spiritul» e cabotin și nu se întâlnește decât la rasele puternice. Vechii greci și francezii Ă popoare teatrale Ă dețin aici aproape un monopol. Francezul gândește pentru celălalt” (I, 296). El, care regretă că nu e măcar din când în când englez, constată, de data asta dezamăgit, că un englez, un neamț, un american nu doresc să impresioneze. Apoi continuă: „E plicticos orice om
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este de dorit, întrucât poate să afecteze și angajații, furnizorii, clienții, mediul înconjurător și societatea în general. Maximizarea valorii create pentru companie, fără a maximiza valoarea părților interesate și a crește bunăstarea socială se regăsește în cazul poluării sau al monopolului. În aceste cazuri, lipsa unor măsuri de încorporare a costului poluării sau a costului monopolului duce la discrepanțe între companie și societate. Maximizarea valorii pentru acționari presupune maximizarea prețului acțiunilor deținute de investitori. Problemele ce pot să apară în realizarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în general. Maximizarea valorii create pentru companie, fără a maximiza valoarea părților interesate și a crește bunăstarea socială se regăsește în cazul poluării sau al monopolului. În aceste cazuri, lipsa unor măsuri de încorporare a costului poluării sau a costului monopolului duce la discrepanțe între companie și societate. Maximizarea valorii pentru acționari presupune maximizarea prețului acțiunilor deținute de investitori. Problemele ce pot să apară în realizarea acestui obiectiv se referă la modalitatea în care prețul acțiunilor reflectă valoarea companiei, precum și evoluția
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
regulă generală”, spune el, „birocratul va realiza că oportunitățile de promovare cresc, puterea, influența și respectul se consolidează și chiar condițiile fizice de lucru se îmbunătățesc atunci când biroul în care lucrează crește în dimensiuni” (Tullock, 1965, p. 89). Poziția de monopol în oferirea serviciilor, precum șiasimetria de informații permit birourilor să crească în dimensiuni și să consume resurse peste optimul social, devenind astfel ineficiente. Competiția între birouri este soluția pe care o avansează Tullockpentru reducerea ineficienței lor. Teoria lui Niskanen (1971
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
acestora; - procesul de „rotire” a funcționarilor în departamente diferite (aceasta este o politică de personal a Comisiei Europene pentru a preveni cimentarea unor relații bazate pe interese între funcționari și grupuri de interese, dar și pentru a evita situația de monopol informațional deținut de unii funcționari în anumite domenii de activitate); - exercitarea controlului politic asupra funcțiilor de conducere administrativă (de exemplu, desființarea unei agenții și reînființarea alteia cu un obiect de activitate asemănător permit schimbarea unui director de agenție înainte de încheierea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
autoritate paralele, dar și concurente în același domeniu de activitate (de exemplu, în domeniul educației pot exista, pe lângă minister și inspectorate, și comisii parlamentare sau prezidențiale având un rol în formularea și implementarea politicilor; ele produc fragmentare și segregare, „sparg” monopolul informațional al structurilor tradiționale, controlează și limitează puterea lor). Astfel, distincția teoretică, socotită chiar dezirabilă, între politicieni și funcționarii publici este în realitate inoperantă, dar și relativă. Există interdependențe și interferări de diverse tipuri ale celor două sfere: relațiile dintre
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care se consideră mai puțin bună decât cea mai bună performanță posibilă” (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 464). Astfel, conform acestor autori,nevoia de intervenție guvernamentală se justifică prin cinci factori relevanți de care piața nu ține cont: puterea de monopol, externalitățile, absența drepturilor de proprietate,asimetria informațională și bunurile publice. Puterea de monopol a unora dintre furnizorii și producătorii prezenți pe piață poate duce la controlarea de către aceștia a prețurilor și a cantităților furnizate și, în final, la o alocare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și Chrystal, 1999, p. 464). Astfel, conform acestor autori,nevoia de intervenție guvernamentală se justifică prin cinci factori relevanți de care piața nu ține cont: puterea de monopol, externalitățile, absența drepturilor de proprietate,asimetria informațională și bunurile publice. Puterea de monopol a unora dintre furnizorii și producătorii prezenți pe piață poate duce la controlarea de către aceștia a prețurilor și a cantităților furnizate și, în final, la o alocare ineficientă a lor. În România, de exemplu, Petrom, ce controlează aproximativ 55% din
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
prin desființarea sistemului conflictual al claselor sociale (Manoilescu, 1938, p. 176). Schmitter (1979, p. 13) abordează corporatismul ca fiind o relație între stat și grupurile de interese. Statul deține controlul asupra grupurilor de interese, iar acestea, recunoscute de stat, au monopolul asupra reprezentării sociale. * Am discutat până acum despre rolul pe care îl au diferite grupuri depresiune exterioare sferei guvernamentale în influențarea deciziilor și acțiunilor guvernului. În cele ce urmează, vom lua în discuție activitatea grupurilor de presiune din interiorul structurilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]