1,969 matches
-
emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor (sincronizare corporală, paraverbală, verbală, la nivelul sistemului de valori etc.; de exemplu, la nivel paraverbal, dacă interlocutorul vorbește încet, locutorul nu va vorbi foarte tare), folosirea de "ancore" cognitive, afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul nu se simte confortabil discutând pe un anumit subiect, acesta este schimbat, cu mai multă sau mai puțină subtilitate; când gradul de atenție pare să scadă, locutorul poate povesti o istorioară/anecdotă care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp. 80-86; Dinu, 2004, pp. 36-37; Commarmond, & Exiga, 2003, p. 9 etc. Acestor finalități li se asociază funcții specifice, subsumate contactului 10, respectiv schimbului interpersonal (Ezechil, 2002, pp. 46-47), reperabile la nivel cognitiv, afectiv, acțional, motivațional, relațional/social (cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 189-190; Ezechil, 2002, p. 64). În chiar planul limbajului se disting, de altfel, pentru comunicarea interpersonală, funcții 11 precum: funcția Eu; funcția Voi; funcția Noi; funcția Ce anume; funcția Adică, funcția Imagini (Commarmond & Exiga
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de limbaj, precum și particularitățile psihocomportamentale individuale și de vârstă ale copiilor cu astfel de tulburări, impun folosirea unor metode, tehnici și strategii numite psihoterapeutice prin faptul că urmăresc obținerea unui efect psihologic pozitiv în conduita și atitudinea cognitivă și afectiv- motivațională a copiilor aflați în terapie logopedică. Utilitatea acestui demers este demonstrată în practica logopedică prin faptul că asigură acea pregătire psihică necesară a copilului în vederea acceptării terapiei și adaptării la mediul terapeutic al cabinetului logopedic și a terapiei logopedice în
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
este demonstrată în practica logopedică prin faptul că asigură acea pregătire psihică necesară a copilului în vederea acceptării terapiei și adaptării la mediul terapeutic al cabinetului logopedic și a terapiei logopedice în sine și, totodată, contribuie la creșterea receptivității cognitive și motivaționale a copilului necesară colaborării, participării și implicării active a acestuia în terapia logopedică. Psihoterapia, astfel înțeleasă, acționează ca un suport, în sensul că, însoțind terapia logopedică pe tot parcursul derulării acesteia, asigură caracterul suportabil al terapiei, evitând percepția traumatizantă a
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
copilul cu tulburări de limbaj, pornind de la îndeplinirea a trei condiții fundamentale, pe care psihologul umanist american Carl Rogers le cosideră valabile pentru toate relațiile umane: 1. Înțelegerea empatică - prin aceasta capacitate, logopedul își demonstrează, de fapt disponibilitățile afective, cognitive, motivaționale și de umanitate de a-l înțelege pe copilul cu tulburări de limbaj și de a adera la lumea interioară a acestuia. Transmiterea, înțelegerea și acceptarea de către copil a acestei disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
are ca autori pe G.W. Allport, P.E. Vernon și G. Lindzey. Ea a fost realizată prima dată în 1931 și se bazează pe clasificarea tipurilor umane făcută de Spanger, măsurînd importanța relativă a șase interese de bază sau structuri motivaționale ale personalității, denumite de ei valori categoriale: 1. teoretice caracterizate de observație și raționament, interesul dominant fiind descoperirea adevărului; individul vrea să fie critic și rațional, tinzînd să-și ordoneze și să-și sistematizeze propria cunoaștere; 2. economice centrate pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
păpușă Barbie, fără make-up. Își pune prosopul pe un șezlong și se așază. Apoi scoate o carte și citește. Distanța nu-mi permite să văd ce scrie pe coperta cărții, dar bag mâna-n foc că e una de-aia motivațională. O femeie care arată atât de bine n-are cum să citească altceva. Ca un rechin, înot spre ea, să văd mai bine coperta. Exclud varianta Cum am făcut primul meu milion de dolari. Aia e pentru macho men care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de semnificații; utilizarea unor metode și mijloace specifice pentru îndeplinirea obiectivelor preconizate; respectarea unor principii, reguli și norme didactice; existența unor finalități obiectivate în rezultatele și performanțele elevilor. Acțiunea educațională, instructiv formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv motivațională, atitudinală și comportamentală la nivelul personalității elevului. Pentru ca activitatea didactică să fie eficientă și performantă, trebuie găsită o modalitate optimă de organizare a interacțiunii variabilelor sale, ceea ce presupune existența unui raport de interdependență funcțională în cadrul căruia metodele și procedeele dețin
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
acesta, susțin psihologii, desemnează modul în care persoana își percepe potențialul de dezvoltare personală și se proiectează în viitor. El concentrează ansamblul aspirațiilor, motivațiilor și obiectivelor individuale. În desfășurarea procesului de schimbare, persoanele optimiste își vor mobiliza la maxim resursele motivaționale și cognitive, cu atât mai mult cu cât acestea vor considera schimbarea o oportunitate de dezvoltare personală. Dacă am acceptat că schimbarea poate fi definită prin prisma conflictului sociocognitiv, conceput ca sursă de schimbare a individului și a sistemului în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doilea concentrează elementele de eficiență a acțiunii de schimbare la nivelul procesului didactic, având un caracter operațional. În final, acestea se reflectă în capacitatea școlii de a răspunde solicitărilor societății, cu precizarea că această nevoie trebuie să-și găsească resorturi motivaționale interne. În încercarea noastră de a sublinia caracterul multinivelar al principiilor schimbării educaționale, prima intenție a fost aceea de a realiza o taxonomie a acestor principii, după formula: principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fel, raționalitatea se împletește cu dimensiunea afectivă a personalității, ambele dominând acțiunile pe care indivizii le inițiază în materie de schimbare. Din punct de vedere managerial, stăpânirea mecanismelor de motivare a indivizilor ar putea contribui la dezvoltarea unor adevărate strategii motivaționale care să faciliteze implementarea schimbărilor și, în final, creșterea performanțelor organizației școlare. Resorturile motivației pentru schimbare pot fi atât interne, cât și externe. Susținută intrinsec, schimbarea își găsește mai ușor concretizarea în practică, întrucât ea capătă valențele unei nevoi interne
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
are dublu efect: permite inițierea schimbării, prin renunțare la elementele depășite, dar și exersarea schimbării, pentru a-i conferi acesteia valabilitate, pentru a o proba. În acest sens, principiul schimbării prin acțiune valorifică din plin aspectele ce țin de factorul motivațional, dar și de capacitatea de planificare/proiectare a schimbării. Elementul suplimentar vizează dimensiunea creativă a acțiunii de schimbare, aspect esențial ce denotă faptul că schimbarea în educație nu trebuie privită ca o etapă de rezolvare a unor probleme într-o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării la organizație. Schimbarea capătă astfel trăsături unice, deoarece ceea ce necesită transformare într-o organizație poate fi un element pozitiv în altă organizație. Inconvenientele acestei abordări constau în faptul că descoperim aici trăsăturile unei organizații birocratice care minimalizează oarecum aspectul motivațional, relațional (de exemplu, accentul pus pe organigramă și nu pe sociogramă), care accentuează rolul sistemelor de recompensare și sancționare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea reală de schimbare a unei asemenea organizații. Un corolar al tuturor încercărilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
centrate pe criterii de competență. Noua lege a educației promovează schimbarea acestui model, renunțarea la mecanismul centralizat și asigurarea libertății și autonomiei școlii de a-și recruta personalul. 2. Conservarea resursei umane reprezintă un aspect ce evidențiază importanța utilizării strategiilor motivaționale. Este nevoie de mutarea accentului de pe motivația extrinsecă, eminamente financiară, pe motivația intrinsecă în raport cu activitatea depusă. Dacă din nefericire, organizația școlară păcătuiește încă prin promovarea personalului didactic pe criterii de vârstă și mai puțin pe criterii de competență, aspect ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot îndeplini. Astfel, teoreticienii organizațiilor ca sisteme raționale considerau că obiectivele au în principal o funcție cognitivă, fiind responsabile de orientarea acțiunilor și de constrângerile apărute în urma procesului decizional. La rândul lor, autorii teoriilor organizațiilor ca sisteme naturale reliefau funcția motivațională a obiectivelor, fiind convinși că ele asigură atașamentul indivizilor față de organizație, îi motivează în sensul implicării active în viața organizației, asigurându-i acesteia și șansa construirii propriei identități. În general, organizațiile care accentuează latura motivațională au șanse mult mai mari
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ca sisteme naturale reliefau funcția motivațională a obiectivelor, fiind convinși că ele asigură atașamentul indivizilor față de organizație, îi motivează în sensul implicării active în viața organizației, asigurându-i acesteia și șansa construirii propriei identități. În general, organizațiile care accentuează latura motivațională au șanse mult mai mari de a atrage resurse umane (de exemplu, profesori și elevi), decât organizațiile interesate strict de valorizarea dimensiunii cognitive. Unul dintre posibilele dezavantaje ar fi absența oricăror specificații legate de modalitățile concrete în care vor fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stabilirea unor criterii concrete, utilizate atât ca standarde ale formării individului, ale funcționării organizației, cât și ca repere ale evaluării acestora. Dacă ne raportăm la organizația școlară ca la un sistem natural și deschis, suntem tentați să accentuăm importanța funcției motivaționale a obiectivelor sale, și nu am fi departe de adevăr. Cu toate acestea, obiectivele sale au atât valențe cognitive, cât și simbolice și evaluative. Ele oferă școlii propria identitate, delimitând-o net de celelalte organizații. Prezența obiectivelor la nivelul școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
esențiale pe care le îndeplinește cultura unei organizații. În opinia noastră, este vorba despre: a) funcția normativă, de reglare a comportamentelor și atitudinilor, constituindu-se într-o posibilă grilă de evaluare a acestora și de rezolvare a conflictelor; b) funcția motivațională, de susținere a cooperării și relațiilor interpersonale; c) funcția psiho-socială, prin care indivizii și organizația își construiesc propria identitate în raport cu ceilalți sau cu mediul. Aceste funcții, ca de altfel întreaga cultură organizațională, devin operabile în timp, prin acumulări cantitative și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației". Devine astfel limpede că analiza și interpretarea climatului unei organizații nu se reduce la considerarea tipologiei relațiilor interpersonale sau de grup. Climatul presupune mult mai mult. El implică (re)considerarea aspectelor motivaționale, a satisfacției pe care indivizii o resimt prin statutul și rolul lor la nivel organizațional, a procesului de comunicare organizațională, a tipului de management promovat și, legat de acest aspect, a gradului de implicare și participare reală a indivizilor în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atât climatul organizațional va fi mai motivant. 2. Instrumentali, ce asigură condițiile și resursele necesare îndeplinirii obiectivelor școlii: condițiile materiale, mediul fizic, strategiile de acțiune, competența și stilul managerial, modalitățile de comunicare intra și interorganizațională etc. 3. Socio afectivi și motivaționali ce vizează structura relațiilor nonformale, formale, concordanța obiectivelor organizaționale și individuale, așteptările personalului, consistența practicilor motivaționale, posibilitățile de accedere la un statut profesional superior, dar și relațiile dintre directorul școlii și ceilalți membri ai organizației. Deducem de aici că o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
obiectivelor școlii: condițiile materiale, mediul fizic, strategiile de acțiune, competența și stilul managerial, modalitățile de comunicare intra și interorganizațională etc. 3. Socio afectivi și motivaționali ce vizează structura relațiilor nonformale, formale, concordanța obiectivelor organizaționale și individuale, așteptările personalului, consistența practicilor motivaționale, posibilitățile de accedere la un statut profesional superior, dar și relațiile dintre directorul școlii și ceilalți membri ai organizației. Deducem de aici că o mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv o are managerul școlar care, prin agrearea și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de adaptare la schimbare; * Analiza lucidă, rațională a situațiilor supuse schimbării; * Abilitatea de a construi soluții realiste problemelor ridicate; * Îmbunătățirea capacității de comunicare; * Evaluarea stadiilor intermediare și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în măsura în care erau puse în mișcare. Firește că și pentru Hartley s-a formulat problema modului în care acestea sunt puse în mișcare. Pentru explicarea cauzelor care declanșează comportamentul, asemenea lui Spinoza, el n-a recunoscut decât existența a doi factori motivaționali: plăcerea și suferința. Or, doar cu acești doi factori nu a putut să pătrundă prea adânc în profunzimea sistemului nervos și a fost nevoit să admită intervenția unor factori dinamogeni din exterior, cei care se refereau la însemnătatea agentului stimulator
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihice. În acești termeni a formulat așezarea manifestările fiziologice la baza acțiunilor psihice. Inerția proceselor psihice se raportează la păstrarea a ceea ce anterior s-a mai produs la nivel nervos; inhibiția servește realizării selectivității reactive iar "mecanismul întăritor" explică substratul motivațional al activității. O explicație monistă elegantă, dar care, așa cum avea să rezulte în final, s-a dovedit insuficientă pentru cuprinderea întregii diversități fenomenale a proceselor psihice. Cu toate eventualele sale limite, Secenov a realizat că reflectarea senzorială este ceva mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]