1,791 matches
-
din vremi moarte întăi i s-a arătat laba dreaptă apoi umărul și o parte din cap, apoi a intrat iar în stâncă... [AFORISME VERSURI] [1948]** *1 Ce meșter poate face din cioburi oală nouă? *1Plânsul și râsul stau la muieri împreună cu rumenile./ rumenelile/ *1Lumea nu se sparie de răgetul magarului. Aux fenêtres de l'univers Où tu es assise, étonnée de ne voir ni une poussière Ni une étoile d'araignée, Tu essaies de méditer Devant l'immense pavement Où
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria de femeie e destul de grea. Orice femeie se plictisește de la o vreme de virtute. Des la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria de femeie e destul de grea. Orice femeie se plictisește de la o vreme de virtute. Des la oglindă, rar la treabă. Femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la vecin Are ugerul mai plin. Ce fel de război Între șoarece și cotoi? Dacă ai bani și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe lume Cu trei zile mai înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi-i prietin și mă cunoaște... Îl știm: Ghiță Adămoaia. Întocmai. Îi poruncesc tovarășului Ghiță Adămoaia o garafă de vin. Mă uit împrejur. N-apuc să văd bine ce prietini aș putea avea la un pahar de vin. Cânta o muiere din harmonică și din gură. Cum am auzit-o m-a săgetat în inimă. Nu-mi mai este foame; nu-mi mai este sete. Simt, oameni buni dragii mei, o plăcere ca-n tinereță. Mă dau mai aproape, la altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
află în natura negativă intrinsecă, personajele opozante din basme fiind adeseori pedepsite la nivel narativ cu ... apoplexie: „daca se văzu înfruntat până întratât, iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere”, „pe loc plesni de frică așa în cât nu se alesă șteamătă de el” (Vidra de sus - Alba). Mezinul dintre 101 frați („ala o fost năzdrăvan”) știe unde se află 101 surori de măritat: „la mama Mămonului/ în fundu Sodomului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tulbură lumea fiind intangibil pentru profani. Mezinul știe unde să găsească bestia supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea ei de zămislire a răului, gineceul conține atât puterile materializate, cât și pe cele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate ascunde bucuria de a avea, fie și numai pe timp de noapte, un soț minunat: „Aș, muierea să țină taina! ținu cât ținu și ea, vreo patru zile, și după aia spuse măsi. Seara, Bucățică veni acasă prăpădit. - Iii! muiere, ai spus mă-tii! M-ai pierdut”. Dezvăluirea tainei inițiatice anulează intruziunea parțială a sacrului în fenomenal și oprește numărătoarea inversă până la integrarea lui totală. De fiecare dată după ce comite greșeala deconspirării chipului, neofitul află că timpul pe care trebuia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de câne, îl cheamă Corpaci și era profesor de desen și ficiorul preotului din Adjud, județul Bacău. A spus la coloană că el nu-i însurat și primea toată solda de 550 lei pe lună și o cheltuia cu diferite muieri spurcate, în beții și chefuri. Și într-o zi tot la Moruzeni, vine o Doamnă cu două copiluțe să fi avut 5-6 ani, și întreabă dacă aici îi coloana 6 de subzistență și dacă este un ofițer cu numele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-su’ e mare mahăr și-ți sparge fața. Fata era mică și speriată, o buburuză constipată, și când m-a văzut a avut aceeași reacție, poți să dai în mine, da’ la cap să nu dai. Chestie tipic femeiască. Multe muieri se laudă cât de bine trăiesc cu bărbații. Sigur că le mai bat, dar la cap niciodată nu dau. Au și ei niște criterii, sunt oameni serioși, cu principii. Am întrebat-o, pur și simplu, dacă i-a plăcut cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
performanță. Mușchii încordați anunțau c-or să distrugă țesătura. Cusătura. Când îi cădea ceva pe jos, se apleca prudent, pândind să nu fie cumva surprins de vreun curios. Și bățul îl avea în continuare în fund. Țeapăn, rigid. Mișcări de muiere cu o fustă mult prea scurtă pentru a se apleca sănătos, cu simț de răspundere. Ora e șapte patruzeci. Să rămânem la ea. Și să vedem ce se întâmpla în curtea școlii, în timpul în care Șăfu se îndrepta spre ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ce-mi plăcea la Șăfu era că puteai să discuți cu el despre o carte, despre un film. Și foarte ciudat era că ăsta, deși nu trăise nimic, n-avea prieteni, toată viața stătuse între patru pereți, crescut de două muieri mai mult sau mai puțin isterice, cu toate astea zic, avea o intuiție formidabilă la oameni. Chiar se pricepea. Și probabil cărțile îl ajutaseră în toată afacerea asta, mă gândeam io. Compara ce vedea, auzea cu ceea ce citise. Analogii. Compara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europea nă, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat-o În pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonându-și pantalonii cu dungă impecabilă la picioarele adipoase ale „prințeselor“ la menopauză; iar eu, rămâ nând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de societate, dar costând iarăși timp și osteneli, cu coconeturi de vârstă canonică vârâte prin fel de fel de asociații, mă rog!, culturale, unde n-aveau ce căta decât numai ca nepricepându-se sau alungate fiind de la alte rosturi ale muierii. și făcând Bucuța astea toate pentru ce?... De gura Eufimiei, cea cu fumurile și gărgăunii ei de pricopseală și de parveneală cu care a venit de la Vidin și care ni se fudulea la noi În casă că a stat la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
decide, comandă și arbitrează când și cum; sau fie chiar ca un feno men de durată oarecare atunci când amorul dezinteresat este con fundat, din ignoranța lumii, cu alte sentimente tot atât de respectabile. [...] Bărbatul care nu știe ce-i patima neroadă după muieri este un monstru, o ciosvârtă de Înger nu destul de ajuns ca să-i fi cres cut aripile; căci patima neroadă după muieri este pe măsura umanității noastre profunde, fără de ea neputând exista nici religiile, nici istoria lumii și nici artele cele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
con fundat, din ignoranța lumii, cu alte sentimente tot atât de respectabile. [...] Bărbatul care nu știe ce-i patima neroadă după muieri este un monstru, o ciosvârtă de Înger nu destul de ajuns ca să-i fi cres cut aripile; căci patima neroadă după muieri este pe măsura umanității noastre profunde, fără de ea neputând exista nici religiile, nici istoria lumii și nici artele cele frumoase. Astea le scria, aproximativ și după cât mi-aduc aminte, pro di giosul Balzac, care și-a purtat dragostele până-n smârcurile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de care ascultam cu supunere laolaltă și geloși unul pe altul. (Sau, folosind tautologic, după notele de drum de acum treizeci de ani ale Corei Irineu, glosarul dialectal, rar și fabulos, la care tocmai lucrez: o chiocâlcă, o ghiolhană de muiere pornită pe hotrie la drumul mare și măglisind cu ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anume aplecate spre tine (cum susține Bernardin de Saint-Pierre). Îmi ziceam, plecând de lângă ea ca un fulg, să Îl aduc aci de mână pe băiatul meu când i-o da tuleiele și-o Începe a-i mirosi a catrință de muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dar practicat de aproape, fără șofer, mai Întâi În curtea casei tale - [automobilul] Îngrijit, spălat cu fur tunul, șters cu pielea de căprioară stoarsă, lustruit cu ceară, gresat, verificat și [cu] șuruburile [strânse] cu mâinile tale prea albe, ca de muiere, și cu care altfel nu știi ce să faci, ajungându-te, până la urmă, acea chirceală profesională a condeierilor, ca pe poetul Emanoil Bucuța, care În ultimii săi ani nu mai putea ține degetul arătător strâns de condei, ca noi toți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îngrijorarea îi cotropea - ce-i așteaptă de-acum încolo? Căutau să se încurajeze zicându-și că nu mai sunt copii, au împlinit optsprezece ani, se cade să se comporte aidoma unor bărbați adevărați, nu ca niște mucoși plângăcioși, ca niște muieri sau cârpe, se cade să dovedească voință puternică și credință în cauza lor dreaptă și patriotism. Naiv și îndrăgostit lulea, fratele meu dedica în sinea sa această faptă a sa de cutezanță Monicăi: voia s-o convingă și astfel că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
început să se balanseze parcă ar fi fost un sac cu nisip. -Recunoaște, bă, femeie, i-a cerut el pe ton mai degrabă molcom, în joacă. Mama tăcea, ca și cum uitase să vorbească. Forțându-se să nu arate că de fapt muierea îndărătnică îl scosese din sărite, tovarășul Cameniță a continuat să o împingă pe mama încoace și-ncolo, iar când ajungea în dreptul lui o izbea cu pumnul său greu ca o măciucă de fier unde nimerea, în stomac sau în spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ani, chelnerul caligrafiase atent fiecare literă, astfel că pensionarul a rămas cu privirea ceasuri întregi, ca hipnotizat, pe bazaconia din nota de plată, în loc să se enerveze că înmulțirea era complet greșită. Cu Gina domnul Arvinte nu se culcase. „A naibii muiere, și doar s-a îndopat cu schintre! Da’ ce-or fi fost schintrele astea, că nici ieftine nu erau! Îi trebuiau ei schintre, ca să fac eu infarct acum?“ Toată noaptea domnul Arvinte n-a visat decât mese pline cu schintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
etaje sunt panicați. „Un metru e mult.“ „Ar veni cam zece centimetri de etaj - socotește expert unul dintre însoțitorii primarului -, n-ar fi mult. E în limitele admise.“ „Ce limite, ce-o faci, mă, pe istețul - urlă la el o muiere -, ne zboară copiii pe ferestre. Uitați, oameni buni, chiar acum blocul se înclină. Vă jur c-am văzut eu cum se mișcă!“ „Să nu dramatizăm“, spune primarul cu o voce nițel gâtuită. Iar în sinea sa își blestemă funcția: „M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
continuare. Într-o zi, Sofica s-a lăsat în genunchi în fața lui și s-a pus pe plâns. „Bate-mă, omoară-mă, Iliuță - a zis ea printre sughițuri -, eu sunt de vină. În nemernicia mea, c-am dorit ca orice muiere bărbați înalți și m-am ales cu un soț scurt, ți-am pus decoct de brânca ursului în ceai. Am citit într-o revistă că ajută la bărbați și acum proasta de mine nu știu cum să te opresc din crescut.“ Sofica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de 12 ori, cel ce fură din casă sau face o samavolnicie în casă, birșag 12 fl., dacă fură din curte sau în grădină 6 fl., pentru vărsare de sânge 4 fl., cel care cu puterea necinstește o fată sau muiere își pierde capul, dacă s-a făcut cu învoirea amândorura birșag 4 fl, iar pentru violarea unei văduve 2 fl. Furtul de cai, românul îl plătește cu capul. Pentru fiecare 50 de porci duși la pădure se dă 1 porc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]