4,003 matches
-
Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși nu există încă un consens cu privire la ceea ce înseamnă globalizare. Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulți, globalizarea înseamnă să poți cumpăra din România un tricou făcut în China de o multinațională franceză cu acționari americani. Pentru investitori, înseamnă să-ți muți capitalul dintr-o țară în alta, de la o zi la alta. Pentru muncitori, poate însemna fie un salariu peste media națională, fie șomaj. Tocmai pentru că fiecare înțelege ce vrea din
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
privind CTN nu sunt nici pe departe unitare și urmează caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internațional nu s-a conturat un consens nici măcar cu privire la denumirea fenomenului analizat. După cum observă Anda Mazilu (1999), expresia întreprindere multinațională este utilizată cu precădere de autorii anglo-saxoni, fără ca între aceasta și cea de corporație transnațională să mai poată fi întrevăzute în prezent și alte diferențe decât cele de ordin lingvistic 6. Despre „corporația transnațională” scriu rapoartele Conferinței Națiunilor Unite pentru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționale este una foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională”. De aceea, economiștii radicali vor folosi cu precădere corporația transnațională ca țintă a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de concern transnațional (Martin, Schumann, 1999) dacă li se va părea că puterea reprezintă o definiție prin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de concern transnațional (Martin, Schumann, 1999) dacă li se va părea că puterea reprezintă o definiție prin ea însăși. Mult mai nuanțată este atitudinea lui Papp (1991), care descrie corporația multinațională (CMN) ca pe o corporație care acționează într-o multitudine de medii naționale și identifică trei stadii de dezvoltare ale acesteia. În primul stadiu, CMN creează strategii de afaceri separate pentru fiecare țară în care operează și poate fi numită
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Această relație de proprietate este esențială în definirea corporației transnaționale și se justifică prin atributul corporației de purtător de investiții străine directe. Asupra acestor aspecte vom reveni însă pe parcursul lucrării de față. Personal, consider corporația transnațională forma modernă a companiei multinaționale, îmbogățită cu o gamă mai largă de piețe și cu strategii mai diversificate de cucerire a acestora. Hood și Young (1990), actualizând o mai veche preocupare a cercetătorilor de la Harvard, consideră că, pentru a fi demnă de numele său, o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
să meargă pe varianta conceptualizării de observații empirice izbitor de diferite, ajungându-se astfel la concluzia că proprietatea străină în sine nu este un factor determinant al decalajelor de performanță existente între firmele străine și cele locale; de fapt, caracterul multinațional al firmelor tinde să fie un factor mai important. O problemă interesantă (Voinea, 2003 b) este ce s-a întâmplat cu firmele românești care au rămas în proprietate locală chiar și după pătrunderea capitalului străin pe un anumit sector industrial
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu există la nivel internațional nici un acord semnat de corporații sau care să aibă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care a dominat Anglia sfârșitului de secol al XVIII-lea. Dar cea mai mare parte a lumii afacerilor este ast]zi format] din roluri și responsabilit]ți angajate în întreprinderi cooperative, fie c] sunt mici afaceri de familie sau corporații multinaționale gigantice. Guvernul este adeseori un partener (oricât de frustrant ar p]rea labirintul regulilor), fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor vamale, al scutirilor de impozite sau prin întreprinderi cooperative (de exemplu, Japan Inc. sau mari proiecte precum parteneriatul public-privat din Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilește la Paris, unde în 1984 ia diploma de studii aprofundate la Universitatea Paris III, cu lucrarea La Littérature des Lumières et son rôle dans l’ouverture culturelle des Principautés Roumaines. Ocupă diferite funcții: documentaristă, traducătoare, profesoară, interpretă la firme multinaționale și organizații internaționale, printre care și Consiliul Europei. Studiile publicate de V. în periodice de specialitate (Ion Creangă în versiune engleză, Alexander Pope în literatura română, Oameni și locuri românești în romanele lui Peter Neagoe ș.a.) sunt bazate atât pe
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia carențelor unei astfel de educații. Ignoranța și prejudecățile față de ceilalți, provincialismul cultural îngust (oamenii refuză să cunoască sau să recunoască sisteme de valori diferite) pot fi surmontate numai prin promovarea bunei înțelegeri, a toleranței, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia carențelor unei astfel de educații. Ignoranța și prejudecățile față de ceilalți, provincialismul cultural îngust (oamenii refuză să cunoască sau să recunoască sisteme de valori diferite) pot fi surmontate numai prin promovarea bunei înțelegeri, a toleranței, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că totul trebuia să se desfășoare Într-un cadru permanent controlat și numai În termenii acceptați de regim. Reabilitarea Transilvaniei a Început printr-un discurs politic agresiv Îndreptat spre greșelile perioadei interbelice ale comuniștilor, care vedeau În România un stat multinațional asupritor . Anul 1968 marchează descătușarea decisivă a subiectului unirii Transilvaniei cu România. Momentul 1 Decembrie 1918 devine, brusc, pentru secretarul general al partidului, după ani buni de tăcere, momentul crucial al istoriei românilor, cel care a contribuit decisiv la păstrarea
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
unei Transilvanii plurinaționale, care să țină cont de diversitatea etnică și de tradiția istorică a reprezentării politice În Dietă a mai multor entități relativ autonome. În consecință, românii urmau să fie doar unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea patrii multinaționale. A doua variantă era aceea a unei Transilvanii românești, În care românii să dețină rolul conducător, având ca argumente legitimante majoritatea lor numerică, precum și o construcție istorică axată pe ideea priorității și continuității. În fine, a treia variantă era aceea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O tensiune se năștea Însă din faptul că Imperiul Habsburgic constituia, prin excelență, o construcție multinațională, așadar un cadru mai puțin potrivit pentru un proiect politic național. Pentru a armoniza loialitatea lor față de stat cu cea față de națiune, românii din Transilvania vor solicita mereu transformarea imperiului Într-un acoperiș politic adecvat construcției lor naționale. În fine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Seminarul greco-catolic din Blaj, scria sonetul „Dragostea patriotică”, ale cărui versuri ilustrau tensiunea existentă Între atașamentul față de „patrie” - patria Înglobând mai multe națiuni - și cel față de propria comunitate etnică. În acest fel, Pauleti acredita versiunea identitară a unei patrii transilvane multinaționale: Înaintează Între omenire, Cu pași serini, tu, dragoste frumoasă! Desfă a tale-aripe-ntr-o unire, Cu roua-ți moaie inime pietroase. Supune ginte-n zilnică unire, Eclipsă pată pizma dureroasă, Domnească-n lume-obștească Învoire, Românei nații duhuri dă, zeloase. Sentimentul patriotic, vrea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elementelor de asemănare, apărării intereselor și valorilor comune. O „patrie” este un spațiu care creează asemenea interese și valori comune, pentru toți locuitorii ei, indiferent de etnie. Pauleti XE "Pauleti" se referă În versurile sale la Ardeal. Într-o patrie multinațională, „dragostea patriotică” Înseamnă dragoste față de toți locuitorii țării, fără deosebire de etnie. Fără a se contrapune În mod direct dragostei față de propria națiune, sentimentul respectiv este Însă altceva, pentru că se adresează mai multor etnii. Acesta este, de fapt, sensul poeziei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să-i reunească pe românii din provincii atât de diferite sub aceeași umbrelă politică. Altă patrie imaginată de românii ardeleni era cea la care se gândea canonicul greco-catolic Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În primăvara lui 1848: o Ungarie liberală și multinațională. În seria sa de articole care pledau În favoarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, Cipariu scria: Tăindu-se Transilvania de către Ungaria, noi, cești dincoace de Carpați, care până atunci eram un popor, ne tăiarăm În două, iar după nemulțumirea cu rezultatele așteptate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rândurile soldaților români cantonați la Treviso și Milano. Activitatea unor asemenea „revoluționari de profesie”, animați de un veritabil „internaționalism” de factură mazziniană, nu va rămâne fără efecte. Voluntarii ardeleni Își vor face simțită prezența În toate formațiunile combatante cu componență multinațională constituite În Italia de-a lungul deceniului al șaselea. Demersul lor revoluționar se va consuma sub drapelul cauzei italiene, mai ales În rândurile trupelor lui Garibaldi XE "Garibaldi" . 6. Canale de difuzare a mesajului italian: contactele personale Am văzut până
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut la Întreprinderea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut la Întreprinderea multinațională, la Începutul anilor 1950, anul 1980 marcând trecerea la Întreprinderea globală (V. C. Marinescu, P. Curteanu, T. Sorin, 2003, p. 290). De aceea, se consideră că la Începutul secolului al XXI lea, prioritățile managementului Întreprinderilor de succes ar trebui să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
International drept „abuzul de încredere în scopul profitului propriu<ref id=”3”>Raport de evaluare, p. 3.</ref>”. Din acest punct de vedere, sunt identificate și două tipuri diferite de manifestare a corupției: „corupția la nivel înalt, care implică organizații multinațional sau firme locale mari, și corupția endemică, manifestându-se prin manierea în care guvernarea își duce la îndeplinire activitățile obișnuite, precum colectarea taxelor fiscale, vamale, acordarea de aprobări și realizarea controalelor. În fiecare dintre aceste categorii, acordarea unor recompense facilitează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau [- Animat] - (produse) lactate, (paste) făinoase, (concediu) prenatal/postnatal, (telefon) mobil, (companie) multinațională, (universitate) multiculturală etc.: Federația Chinologică Internațională a omologat două rase canine naționale de Ciobănești Românești [câini ciobănești] Pentru obținerea acordului, aveți nevoie de o semnătură de la judiciar [departamentul/sectorul judiciar] Tânăra urmase o postliceală sanitară [o școală postliceală] Sala de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
80; footnote> Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional. Globalizarea își are originea în literatura specializată a firmelor multinaționale. Deși la început a desemnat un fenomen limitat, cu trecerea timpului și-a dezvoltat sensul fiind identificată astăzi cu o nouă fază în economia mondială și în alte domenii. „Globalizarea schimbă relația între puteri la nivelul relațiilor internaționale. La nivelul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]