57,196 matches
-
fi printre noi. Dar cine a fost dragul și iubitul lor Popescu? El a fost chiar modelul. Minunatul model după care s-a desenat schiorul coborând în plină viteză, zâmbind fericit sub cerul senin. Schiorul cu ochelari de soare, survolând munți și văi, pante abrupte, coaste întregi. Schiorul desenat pe orice pachet de țigări "Bucegi"" Poetul încearcă - și reușește - să valorifice în poezie până și retorica propagandei comuniste: "Stimați tovarăși, Pe baza realizărilor de până, pe baza succeselor înregistrate..." Urmează formularea
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați. Acțiunea a durat pînă la sfîrșitul anului 1948, cînd poetul Constant Tonegaru - fost redactor la ziarul "Dreptatea", al Partidului Național Țărănesc - și Teohar Mihadaș (care a procurat luptătorilor din munți medicamente primite de la Constant Tonegaru) au fost arestați. I.C.: Acțiunea dvs. și a celorlalți scriitori din Asociația "Eminescu" se cuvine să fie cunoscută. Dar acum, ca încheiere a interviului, v-aș ruga să arătați ce v-a determinat, care a
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Doinaș n-ar putea fi înțeles fără antecedența conceptuală a lui Blaga și Arghezi, iar Dimov fără formele vizionare argheziene, Ileana Mălăncioiu n-ar putea fi percepută în afara influenței autorului Plumbului, adaptat toposului său originar): "Plouă într-un sat de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
din implacabile vremi imemoriale, era foarte posibil ca Ileana Mălăncioiu să nu manifeste un interes deosebit față de realitatea civică. În pofida acestei împrejurări, poeta s-a dovedit un opozant al dictaturii pe care a vituperat-o în volumul d-sale Urcarea muntelui (1985, 1992), punct de reper al relativ puținelor scrieri cu orientare antitotalitară apărute în țara noastră pînă în 1989. Explicația etică rezidă, evident, în conștiința autoarei. Cea estetică ar putea fi aproximată prin apropierea viziunii sale sumbre, de sumbrețea realului
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Încă un om își duce crucea-n spate,/ Senin, de parc-ar duce-un sac la moară,/ Și toți îl urmărim cum intră-n cimitir/ Și nimeni nu se înfioară" (Seninătate). Paradisului comunist i se demontează mecanismul mistificator: "Dormeam lîngă-acel munte ca lîngă-un paradis/ Pierdut, în care lumea aceasta vinovată/ Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată/ Și încerca să urce pe sforile din vis" (Dormeam lîngă-acel munte). Chiar inspirația poetică se mortifică, printr-o pulverizare a zădărniciilor ce
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
înfioară" (Seninătate). Paradisului comunist i se demontează mecanismul mistificator: "Dormeam lîngă-acel munte ca lîngă-un paradis/ Pierdut, în care lumea aceasta vinovată/ Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată/ Și încerca să urce pe sforile din vis" (Dormeam lîngă-acel munte). Chiar inspirația poetică se mortifică, printr-o pulverizare a zădărniciilor ce acoperă viața, prin culoarea lividă, de mort, pe care o capătă hîrtia: "De foarte multă vreme nu am făcut nimic,/ Încerc să scriu ceva dar nu se poate,/ Ce
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi " Ce e mai important: izvorul care curge acuma din coasta muntelui, ori ploaia și zăpezile care topindu-se an după an au pătruns în inima muntelui, picătură cu picătură, până ce au găsit un loc prielnic să iasă mai la vale curată și limpede ca lacrima?" Această imagine îi slujește lui Simion
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi " Ce e mai important: izvorul care curge acuma din coasta muntelui, ori ploaia și zăpezile care topindu-se an după an au pătruns în inima muntelui, picătură cu picătură, până ce au găsit un loc prielnic să iasă mai la vale curată și limpede ca lacrima?" Această imagine îi slujește lui Simion Mehedinți în Premise și concluzii la "Terra" pentru introducerea argumentației după care "arta poporului e
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
fost până la urmă soarta lor. După Marietta, primul meu succes literar, tradus și în românește de tine, aș fi vrut să scriu o istorie contrară: povestea unei fete din marele oraș care vine să trăiască la țară, în regiunea de munte. Dacă nu am scris încă această poveste a subiectelor mele nescrise, a fost pentru că nu am vrut să mă ocup prea mult de autobiografie. Deși experiența personală intră în operă, ea este ascunsă de ficțiune, nu e vizibilă. Mi-am
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a istoriei noastre adevărate au rămas necunoscute fiind încă lăsată în uitare. Printre mărturiile cutremurătoare despre ticăloșia unei "orânduiri", impuse din afară, Memorialul lui Oliviu Beldeanu, un tânăr luptător în munții Făgărașului, Piatra Craiului sau Retezat, atras în cursă de autoritățile comuniste și executat, este deosebit de cea ce s-a publicat până astăzi. Fiindcă această carte, publicată de Jurnalul literar nu numai că face lumină în celebrul proces de la Berna, dar
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
față pretinși eroi, iar cu nerușinare bolșevică unii își reeditează "Cărțile" despre sinistra consoartă a lui Nicolae Ceaușescu, numind-o "regina muncii", iar alde Pleșiță sau Brucan îi cataloghează în zicerile lor televizate drept hoți pe acei neînfricați partizani din munți care duceau o luptă disperată împotriva comuniștilor. Este deci meritul celor de la Jurnalul literar de a fi cercetat și dat publicității acest Memorial anticomunist din închisoare, împreună cu mărturiile foștilor camarazi de luptă ai lui Oliviu Beldeanu: Chirilă, Codrescu și Ochiu
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
Din capul locului îmi pusesem în gând să nu mă predau viu în mâinile lor. Nu puteam să concep cum aș fi stat eu cu capul plecat în fața gunoaielor societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest tânăr curajos a trecut prin cele mai terifiante întâmplări posibile. A hărțuit trupele de securitate puse pe urmele tinerilor partizani, a organizat sabotaje, a făcut închisoare, a suportat torturi ca atâția alți români care nu se supuneau regimului comunist
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
pe urmele tinerilor partizani, a organizat sabotaje, a făcut închisoare, a suportat torturi ca atâția alți români care nu se supuneau regimului comunist, a făcut închisoare și în Iugoslavia lui Tito unde a izbutit să treacă după ce lupta partizanilor din munți a fost nimicită, sau, după cum afirmă Dr. Ștefan Racoviceanu;... cel mai fierbinte gând al său a fost să moară în lupta împotriva slugilor Moscovei. Descendent al unei familii de luptători pentru Unire, din orașul Dej, Oliviu Beldeanu este arestat în
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
nu-și mai poate continua studiile: pentru el, ca și pentru ai săi, începeau persecuțiile și arestările. Oliviu Beldeanu află de arestarea părinților săi și, în ciuda sfaturilor maimarilor partidului țărănist ("nu ar mai fi ajutat la nimic luptele inutile în munți" spuneau ei) organizează grupuri de rezistență, alcătuite din tineri patrioți. O luptă, desigur, periculoasă, inegală fiindcă securitatea trecuse la vânătoarea partizanilor români. Răbdând foamea, frigul, ei încearcă să reziste, dar unii își pierd viața. Între timp începe procesul lui Maniu
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL! Sau Jos Utopia!... Dragă Frederik,... dacă, ajungînd aici, vei auzi un hohot de rîs zgîlțîind toată planeta, cu munți, cu fluvii, cu tot, cu miliarde de supuși, cu mii de palate de regi și împărați sau de Comitete Centrale după caz, - dragul nostru prinț, Frederik, în noaptea ta, în bezna ta cea mai adîncă, fiindcă știm că împlinești 32
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
bateristul Tudy Zaharescu, de trompetistul Emil Băzgă, ne-am bucurat de participarea atât de profesionistă, de cordială, a pianistului George Natsis, a foarte tânărului baterist Vlad Popescu. Puțină lume - la București; dar un numeros public de iubitori ai jazzului, peste munți, în Ardeal! La Arad, spre exemplu în marginea dinspre vest a țării. Orchestra Filarmonicii din localitate a oferit publicului său un concert de zile mari! Un program de excepție în lumea jazzului, și, de asemenea, protagoniști de autentică talie internațională
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
extraordinarul există totuși, în subsolurile fiecărei experiențe, iar oamenii îl descoperă cu uimire, doar că de cele mai multe ori nu sunt pe deplin conștienți, ori nu știu să-l relateze. O întâlnire cu doi câini enormi, pe un drum pustiu de munte: pericolul iminent, care este depășit prin transfigurarea interioară a personajului. Un primar dintr-un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se în plan concret la o monotonă cărăușie ilicită. O confruntare
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
lume în care toate loviturile sunt permise și-n care, dacă vrei să cîștigi, trebuie să-i dai juriului ce vrea. Așa cum face Denise Richards, în cîteva dintre cele mai dărîmătoare scene din film - băgîndu-și capul într-un mulaj al muntelui Rushmore, valsînd cu o imensă cruce de lemn pe care e răstignit Isus, sau descriind eroina preferată - mama sa: Ar putea rezolva malnutriția mondială doar cu una din celebrele ei tarte cu rubarbă." Ca și American Beauty (prezentat, de altfel
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
franceză, tratezi „bărbătește” lumea satului de la noi. De fapt, răstorni niște mituri sau, poate, mai exact, pui o oglindă asupra satului românesc actual, din zona de sud a țării, diferit de lumea mirifică a lui Blaga sau de așezările de munte care n-au suportat în întregime tăvălugul comunist și, în consecință, mai pot avea veșnicii salvatoare. Practic, ce diferențiează satul de-acum de cel de altădată? Ce l-ar putea reabilita? Satul românesc în forma actuală nu trebuie abilitat, ci
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
-o imensă încăpere, firicele de păianjen pe o pînză/ țesută sub ochi, crezi că se pierde urma/ care a ucis așa cum ucid criminalii/ noaptea pe străzi întunecate oameni nevinovați, acele cuvinte/ pe care le-am folosit în zadar, schivnici în munți de tăcere,/ cînd de fapt ar fi trebuit să iubim cum iubește orbul lumina,/ fiece clipă să fi fost o înfrîngere a morții, moartea/ să se fi ascuns pe vecie/ în praful pe care nimeni nu-l va șterge vreodată
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
notifică neîmplinirile, frustrările, dezamăgirile ce dau în vileag "adevărul" primordial, promisiunile respectării lui. Autenticității i se atribuie, prin invocarea concretului, o natură divină: "Mai stai, mai crede încă, nimic nu pare a fi decît la început./ Chiar sfîrșitul. Urcăm în munți, uităm cine sîntem,/ iubim și cîntăm, revenim în straie,/vorbim, uităm, și pînă la urmă/ n-are rost să-ți mai spun că-n sfîrșitul de acum/ mileniul pare a fi abia un început de vorbuliță gata să dea/ în
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Dl Dănilă, Dl Sergiu Adam... Moldova e bună cu mine... O.G.: Ați trăit aproape un veac. Nu-i dat oricui asta, "Vlașinii" Dv. v-au făcut acest dar genetic, trebuie să-l purtați... I.P.:Mai mult ca sigur... oierii, muntele... Dar e prea mult. Încep să mă plictisesc. O.G.: Permiteți-mi să nu fiu de acord cu Dv... I.P.:Să fi trăit pe vremea Revoluției Franceze... ce interesant ar fi fost, ce perindare de evenimente și personaje... Știu și
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
ascultătorii, dacă aceștia sunt balcanici. "Discursul" lui filosofic poate fi precedat de un anunț de genul: "Lume, lume, veniți să-l ascultați pe omul care spune ce nu s-a mai spus, deși trebuia de multă vreme spus!" în romanul Muntele vrăjit al lui Thomas Mann există un personaj - secundar, dar de neuitat -, Peeperkorn, care farmecă asistența numind pur și simplu situațiile cunoscute de toată lumea. Enunțurile sale creează parcă acele situații, care altfel s-ar fi reflectat difuz în conștiința martorilor
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
Gheorghe Grigurcu , aidoma lui Cezar Ivănescu, Ion Zubașcu (născut în 1948) are o creație lirică incontestabil determinată de biografia sa. Provine dintr-o familie de victime ale comunismului. Părintele său, luptător cu arma în Munții Țibleșului, a fost asasinat în 1950, în închisoarea din Sighet, faptă ascunsă de Securitate timp de 15 ani. Mama sa, la rîndu-i deținut politic, a fost supusă unui simulacru de execuție. Bunicii și alte rude au ajuns de asemenea în
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]