4,012 matches
-
o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda. Băiatul: Mustața mea e mai lungă. Fata: Ba a mea e mai lungă! Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă. Ș-a mea, ș-a ei! Ș-a mea, ș-a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cele de la lapte erau mai lungi, dar mai subțiri și mai organizate. La noi în zonă erau două centre de distribuire a laptelui unde stăteam la cozi nesfârșite. Faimoasă era toneta „La moșu’” (moșu’ fiind vânzătorul, un țigan morocănos cu mustață albă) de pe strada Cetatea Histria, aproape de școala Generală 169, și cea de la blocul „Materna”, colț cu strada Valea Ialomiței (avea magazine pentru copii la parter, botezate în acord cu politica pronatalistă a regimului). Când oamenii plecau de la coadă, nu își
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Dimitrie (1817 - 25.X.1858, Botoșani), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este întâiul născut al Mariei (n. Mustață) și al spătarului Alexandru (Alecu) Ralet. În jurul anului 1840 și-ar fi încheiat, pe cât se pare, studiile de drept, poate la Universitatea din Cracovia. Intrat în magistratură, este în 1841 judecător și apoi președinte de tribunal în orașul copilăriei lui
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
MUSTAȚĂ, Ion (6.XI.1936, Siliștea, j. Brăila), poet. Este fiul Mariei (n. Ichimescu) și al lui Pavel Mustață, muncitor. Urmează Liceul „N. Bălcescu” din Brăila și Facultatea de Filologie a Universității din Iași. Este profesor de limba română în Cașu
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
MUSTAȚĂ, Ion (6.XI.1936, Siliștea, j. Brăila), poet. Este fiul Mariei (n. Ichimescu) și al lui Pavel Mustață, muncitor. Urmează Liceul „N. Bălcescu” din Brăila și Facultatea de Filologie a Universității din Iași. Este profesor de limba română în Cașu Lung, iar din 1978, în Brăila. Debutează în ziarul „Înainte” din Brăila (1954) și editorial, într-o antologie
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
MUSTAȚĂ, Constantin (5.VII.1938, Izvoarele, j. Teleorman), gazetar. Este fiul Mariei și al lui Ion Mustață, subofițer de jandarmi. Urmează Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri (1952-1955) și Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu, pe care îl va absolvi la
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
MUSTAȚĂ, Constantin (5.VII.1938, Izvoarele, j. Teleorman), gazetar. Este fiul Mariei și al lui Ion Mustață, subofițer de jandarmi. Urmează Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri (1952-1955) și Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu, pe care îl va absolvi la seral în 1966, când se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Cluj. Între
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
urmă poetul se spânzură de o creangă. Mai evident parodică e Paco și Petro, nuvelă având ca eroină o frumusețe inspiratoare de pictură și literatură nemuritoare, preschimbată, după zece ani, în opusul ei: o muiere grasă și cu început de mustăți. De aceeași factură sunt majoritatea pieselor din volum. Nedumeririle lui Duduță (1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se pot face între unele variante românești și bulgare. Subiectul din Novac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sphérique, ed. bilingvă, tr. Chantal Signoret în colaborare cu autorul, Timișoara, 1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Istoria religiilor, I, Timișoara, 2001; Ultimele poeme hadronice, Timișoara, 2002; Cereasca horă în carul cu doisprezece brebenei, Timișoara, 2002; Povestea celor trei mustăți de fier, Timișoara, 2002. Culegeri: Mărul din rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 421; Streinu, Pagini, IV, 90-92; Popa, Dicț. lit. (1977), 553; Popa, Clasici, 139-142; Ulici, Lit. rom., I, 315-316; Berca, Dicț. scriit. bănățeni
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
la 6 octombrie 1990), Constantin Noica (Războiul formelor), Dimitrie Cuclin (Confesiuni), dar și spre traduceri în premieră din Plutarh, Mario Vargas Llosa, Mihail Bulgakov (Jurnal, în versiunea Anei-Maria Brezuleanu) sau Al. Zinoviev (Comunismul ca realitate). Cu poezii sunt prezenți Ion Mustață, Victoria Ana Tăușan, Monica Pillat, Lia Miclescu și, sub titlul Recuperări, Pan M. Vizirescu și Dimitrie Cuclin. În numărul 4 un interesant grupaj, O dinastie de scriitori, îi prezintă pe Ion, Dinu și Monica Pillat, precum și patru scrisori inedite ale
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
el: slab, relativ disfuncțional, destul de corupt, ineficient, fără inițiativă etc. Revenită după 2000 din palate (Cotroceni, Victoria etc.) și anticamerele lor în paginile revistelor culturale și aparent fără mari șanse de a mai ajunge prea curând în agora (câștigarea „la mustață” a alegerilor din 2004 - în care, pentru prima dată după 1989, trecutul și Occidentul au fost mize secundare - i-a surprins până și pe câștigători), „politica abstractă și literară” s-a transformat într-o frenezie a separației și diferențierii, concentrându
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena, cu o gingășie feciorelnică, își mișcă încet enormele aripi ale cozii, măturînd suprafața mării; iar dacă simte în preajmă fie doar favoriții unui marinar, e vai de marinarul acela și de mustățile lui! Ce delicată e această primă atingere! Dacă ar avea puterea să apuce cu coada ei, balena mi-ar aminti de acel elefant al lui Darmonodes, care frecventa des piața de flori și, cu plecăciuni adînci, dăruia fetelor buchete, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar Stubb urma să spună orice trăznaie i-ar fi venit pe buze în timpul acestei conversații. Peste cîteva clipe, victima lor ieși din cabină. Era un omuleț oacheș, cam prea delicat pentru un căpitan de corabie, deși purta favoriți și mustață și era îmbrăcat cu o jiletcă de catifea roșie, cu brelocuri. Omul din Guernesey, luîndu-și numaidecît în primire rolul de interpret, îl prezentă foarte ceremonios pe Stubb acestui domn. Ă Cu ce să încep? întrebă el. Ă Păi, ai putea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
malurile căruia locuiau numeroși indieni. Samuel Purchas î1573?-1626), compilator al unor tratate geografice, bazate îndeosebi pe materiale strînse de Richard Hakluyt î1552?-1616). Asta ne amintește că balena normală are efectiv un soi de favoriți sau mai degrabă o mustață, alcătuită din cîteva fire albe răzlețe, ce cresc în partea superioară a capătului exterior al fălcii de jos. Cîteodată aceste fire conferă o expresie cam tîlhărească feței, altminteri solemne, a balenei în.a). Ana de Boleyn, a doua soție a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a chiaburilor, mulți poeți se opresc, pueril, la nesemnificativele deformațiuni fizice. Astfel procedează, spre exemplu, Victor Tulbure, când, În poezia Aglaia (Viața românească, nr. 5, 1950) integrează un episod despre: «Chiaburul cu ochi de pâclă și smoală, cu fruntea turtită, mustața pe oală, și greu bârdâhanul de pântec răsfrânt pe brâu-i de piele cu ținte de-argintă». (Ă). După părerea noastră, schematismul și idilismul pătrund mai ușor În poezie acolo unde lipsește preocuparea de a reda omul nou al vremii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de micromâncărime, când este sensibilizat nervul trigemen. Alte trei zone aflate mai jos pe chip pot fi afectate de micromâncărimi care exprimă dorințe sau trebuințe biologice mai ambigue. În toate aceste imagini, micromâncărimea apare în zona aflată deasupra gurii, zona mustății. Această zonă are o semnificație cu totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
biologice mai ambigue. În toate aceste imagini, micromâncărimea apare în zona aflată deasupra gurii, zona mustății. Această zonă are o semnificație cu totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează în spiritul lor această viziune a mustății. Simțim micromâncărimi în zona centrală a regiunii mustății (imaginea 3) atunci când autoritatea sau puterea pe care o exercită
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
aflată deasupra gurii, zona mustății. Această zonă are o semnificație cu totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează în spiritul lor această viziune a mustății. Simțim micromâncărimi în zona centrală a regiunii mustății (imaginea 3) atunci când autoritatea sau puterea pe care o exercită celălalt asupra noastră tinde să ne excite, iar atunci când ele ne
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează în spiritul lor această viziune a mustății. Simțim micromâncărimi în zona centrală a regiunii mustății (imaginea 3) atunci când autoritatea sau puterea pe care o exercită celălalt asupra noastră tinde să ne excite, iar atunci când ele ne enervează senzația apare la dreapta și la stânga gurii (imaginile 1 și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează în spiritul lor această viziune a mustății. Simțim micromâncărimi în zona centrală a regiunii mustății (imaginea 3) atunci când autoritatea sau puterea pe care o exercită celălalt asupra noastră tinde să ne excite, iar atunci când ele ne enervează senzația apare la dreapta și la stânga gurii (imaginile 1 și 2). Contractarea sau relaxarea mușchilor feței, precum și mimica
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
sa e mai roșcată, iar urechile mai lungi decât capul, sunt negre la extremități. Labele din spate sunt mult mai dezvoltate decât cele din față. Poate măsura peste 60 de centimetri lungime și cântări mai mult de 3 kilograme. Are mustăți mari, negre cu alb, și o coadiță cu alb și negru. Blana de iarnă poate fi mai cenușie decât cea de vară, roșcată cu pete gri, mai ales pe partea din spate. Daunele pe care le provoacă Iepurii de câmp
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
e o mostră suculentă de umor absurd, în care cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
succesul comercial, iar romanul e publicat în ediție ieftină (așa-numita „colecție de 25 de cenți”), asupra lui Chandler se abat și alte belele. O frază nefericită, interpretată drept poziție antisemită („Dr. Carl Moss era un evreu greoi, cu o mustață ca a lui Hitler, ochi bulbucați și calmul unui sloi de gheață”), i-a atras un val de atacuri, inclusiv din partea unor admiratori. (Din pur scrupul filologic, fără a căuta un sens anume acestei constatări, menționez că în edițiile de după
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dimineață am găsit un necunoscut așteptându-mă la birou. Era un mexican bine îmbrăcat sau poate un sud-american. Ședea lângă fereastra deschisă și fuma o țigară rău mirositoare din tutun negru. Era înalt, foarte zvelt și foarte elegant, cu o mustață neagră frumos tăiată și părul negru ceva mai lung decât se poartă pe la noi. Era îmbrăcat cu un costum ușor de culoarea căprioarei. Pe nas avea ochelari de soare. Se ridică politicos. Chiar sub această mască, Terry Lennox exercită aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]