36,388 matches
-
lui George Breazul în conștiința posterității. Rezumând activitatea profesorului, Emanoil Bucuța scria în urmă cu șapte decenii despre comemorat: „L-am văzut pe Georgescu - Breazul în tot felul de înfățișări: profesor de muzică foarte apropiat de clasă, inspector de învățământ muzical, colindând țara ca să facă muzicii locul în program și în suflet, la care are dreptul, cercetător cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate, conducător al arhivei fonogramice
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate, conducător al arhivei fonogramice, întâia de la noi din țară, călător prin sate pentru culegeri de melodii și de instrumente țărănești muzicale, cu echipe studențești ale Institutului Social Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar niciodată n-am simțit mai deplin în om pe românul care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile rămase”<footnote Bucuța, Emanoil - Pietre
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ștefan Cazimir Sensul cuvîntului "fanfară" s-a restrîns de mult timp, pentru majoritatea vorbitorilor, la acela de formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție: "Trecea fanfara militară/ în frunte c-un tambur-major..." Dar sensul inițial al termenului, de care prea puțini mai au astăzi cunoștință, a fost acela de melodie destinată respectivelor instrumente; în această accepție
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș încîntător, înălțat pe pietre albe
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș încîntător, înălțat pe pietre albe, înconjurat de munți cu nume muzicale: Cozla, Pietricica, Cernegura... Cum au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
un moment dat, după absorbția lui Stolojan, PD își va schimba și denumirea." Haralampy: Mă scuzați, dom' ministru: trezin-- du-vă dimineața v-ați revenit cât de cât? Dacă nu, măcar o vreme renunțați la a audia propriile dumneavoastră compoziții muzicale... Cristian Boureanu: "Cred că demisia domnului Călin Popescu Tăriceanu ar fi benefică pentru toată lumea, dar nu îl văd capabil să facă un asemenea gest." Haralampy: Nici noi. Mircea Geoană: "Domnul Stolojan, cu tot respectul pe care i-l port, nu
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
poate purta" Dimitrie tichindeal (Fabule) 1. Mă întreb adeseori: cum se poate concilia interpretarea muzicii clasice cu cea a muzicii contemporane? Care sunt șansele unui interpret de a restitui în egală măsură și cu bune rezultate atît partiturile arondate tradiției muzicale, cît și pe cele din clasa trufandalelor autentice? Se aud tot mai multe voci care cîntă aria unei stratificări ori a unei specializări în breasla interpreților: pe de o parte slujitorii muzicii clasice; de cealaltă parte restitutorii muzicii noi. Două
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
atât sobra intonație cât și evlavioasele poziții ori moduri de atac consacrate de demersul interpretativ tradițional. Dialogul interpreților este, astfel, fie suspendat (fiecare își vede de treaba lui, fără nostalgii recuperatoare sau integratoare), fie animat, chiar tensionat (interpreții de opusuri muzicale clasice spunănd despre ceilalți că sunt incapabili de fidelitate față de partiturile faimoase sau cel puțin cunoscute, iar interpreții de muzică contemporană condamnându-i pe cei de muzică clasică în baza culpei de comoditate, lipsa de inițiativă ori incapacitate de adaptare
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
de inițiativă ori incapacitate de adaptare). Și unii, și alții au într-un fel dreptate. într-o vreme și într-o lume a (hiper)specializării poate că și interpreții trebuie să se supună curentului. Un curent care însă în interpretarea muzicală trage, răcește și, de ce nu, îmbolnăvește. Trage înspre stereotipie și manierism; răcește seva prospectivă a interpretului care este, la rândul lui, un creator; îmbolnăvește spiritul de un fel de catholita nociana (carență a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre notorietate: singularitatea oarbă, excesul anti-iconoclast, exilarea perspectivei, a viziunilor sincretice. 2. Identitatea capodoperei trebuie să se exprime prin totalitate adevărurilor artistice conținute de fiecare parametru ori palier al unui limbaj, fie el muzical, literar sau plastic. Când o operă artistică incorporează cu predilecție erori și falsuri (descifrabile pe unul sau pe mai multe dintre straturile sale) ori, prin contrast, când cuprinde cu preponderență adevăruri și aspecte autentice (detectabile la majoritatea parametrilor săi) și
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
anula toate aceste ipostaze în care este pus organizatorul. în plus ar instaura regula asumării depline, a riscului întru reușită. Cum, iată, Dan Dediu și-a luat asupră-și povara celei de-a doua ediții a festivalului "Profil", un eveniment muzical ce nu a semănat nicidecum a aventură oarbă, ci s-a pliat mai curând pe principiile fizicii așa cum ar fi, de pildă, legea lui Arhimede: cât scufunzi (cu alte cuvinte, cât investești), cu atât vei avea crescut nivelul (magnitudinea) evenimentului
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
pregătit aperceptiv prin anume tratamente terapeutice: clipuri de muzică savantă realizate de Oana Drăgulinescu și TV Romania Cultural, conferințe și work-shop-uri susținute de Stephan Litwin, comentarii pertinente ce au însoțit restituirea sonoră a opusurilor. în acest fel un atare eveniment muzical își îndeplinește o cădere fundamentală: aceea de a-și "devora" oaspeții, de a-i exploata cât mai intens posibil, nu numai prin etalarea vocației lor specifice, ci și prin identificarea acelor resurse umane proprii marilor personalități. 4. Trio "Contraste" s-
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
verdeața,/ taina și dulceața, - / fiindcă nici vieață nu le e vieața!" Așadar, chihlimbaruri cu elitrele altei lumi, "numai aure și sclipet", ca scarabeul din Cantafabule. Pietre, paftale, străluciri, o paletă neo-parnasiană desfășoară Șerban Foarță în versuri de acordul celor mai muzicali dintre simboliști. Conflict? Nicidecum. Materiile grele sînt și suple, lucirile cele mai tari au quelque chose du vague. Un aer de Halimă, de Bosfor, sau măcar de "Dunăre turcească" trece o unduire de mătăsuri peste contururi, diminuîndu-le. O frumoasă alegorie
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Muzică postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității Oleg Garaz 1. Muzică postmodernă: schița unui "portret-robot" Întrebarea este una aparent simplă: există oare o muzică specific postmodernă, una în care preceptele ideologice ale postmodernismului și-ar găsi o realizare deplină<footnote O listă reprezentativă în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sfârșitul istoriei (pag. 9) și sfârșitul metanarațiunilor (pag. 10) și (2) o nouă atitudine față de trecut (pag. 11), un gust pentru eclectism (pag. 13) și o cerere pentru comunicabilitate (pag. 15). Monografia se prezintă drept o excelentă analiză a fenomenului muzical postmodern, îmbinând într-un mod exemplar prezentarea ideologiei postmoderne, reflectarea diferențiată a spectrului de concepții componistice specifice perioadei și analiză detaliată a unei serii de lucrări representative pentru relația terminologica prezentată în titlul cărții. Diferența concepției noastre rezidă într-o
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
deplasarea de la muzică “poïetico-centrică” înspre una “estetico-centrică” (în: Jean-Jaques Nattiez, Le combat de Chronos et d’Orphée, Paris, Bourgois, 1993, pag. 180; în: Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 25). footnote>? Putem admite o asemenea corelare prin raportare la contextul unor stiluri muzicale precum Clasicismul și Romantismul austro-german sau Impresionismului francez. În fiecare caz concret este vorba despre un ansamblu de precepte ideologice-estetice care se legitimează printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
admite o asemenea corelare prin raportare la contextul unor stiluri muzicale precum Clasicismul și Romantismul austro-german sau Impresionismului francez. În fiecare caz concret este vorba despre un ansamblu de precepte ideologice-estetice care se legitimează printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François Lyotard, The Postmodern Condition
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
că situare temporală după și în afara celui de-al treilea avangardism, cât și ca alteritate față de criteriile avangardiste în evaluarea calitativa a produsului artistic-muzical potmodern. Văzut că post-avangardism într-o opoziție cu un posibil neo-avangardism care ar sugera continuitate, postmodernismul muzical se raportează la etapa artistică anterioară prin prisma unei prezumptive detașări de aceasta, însă fără a secționa liniile de continuitate într-un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
înaltă" și "cultură de masă"; (5) prezintă dispreț față de valoarea (supremă) și indiscutabila a unității (coerentei sau integrității) structurale; (6) refuză să accepte distincția între valorile elitiste și populiste; (7) evita formele totalizatoare (spre exemplu, nu admite că o lucrare muzicală să fie în întregime tonala sau seriala sau să fie plasată într-un "mulaj"/tipar formal prescris); (8) include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi; (9) integrează contradicțiile, (10) desființează opozițiile binare, (11) include fragmentările și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ed.), New York: Routledge 2002. ( ISBN 0-8153-3820-1), reeditat în: Current Musicology no. 66 (spring 1999): pp. 7-20. footnote> Putem considera această listă drept o sumă de calități care, în primul rând, ar indică o posibilă formă estetică pură a unei lucrări muzicale postmoderne în termenii în care aceasta din urmă și-ar asumă o sumă reprezentativă a prescripțiilor ideologice postmoderne. Critică meta-narațiunilor ne-ar putea servi în această situație, drept cheie de lectură în identificarea unor "suspecți", deoarece lista de mai sus
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
atitudinea anti-meta-narativă. În consecință, nu rămâne decât să începem căutările, procedând prin excludere și urmărind o potrivire cât mai mare, daca nu și perfectă, între aceste 14 calități, cu funcția evidență de criterii "identitare", și una sau mai multe lucrări muzicale care le-ar corespunde. Într-un prim moment putem afirmă că postmodernă este muzică recentă, cu care coabitam în același moment de actualitate, atâta timp cât trăim în interiorul acelui segment istoric-temporal care se identifică drept postmodernitate. Nimic mai simplu. Într-un al
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
postmodernității, chiar dacă și cu un anumit grad de aproximare, segmentul temporal cuprins între limitele "punctului turnant" al anului 1968 și anul 1979, moment în care Lyotard își definitivează raportul său. Semnificația primului reper, anul 1968, se referă la aspectul pur muzical al schimbării de paradigmă conceptuală. Este vorba aici despre un cumul de lucrări în care se relevă diferența calitativa a unei gândiri musicale noi (implicate fiind, în special, tehnicile citatului și colajului, însă nu doar), care se impune drept o
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mai mult sau mai putin, redusă până la nivelul unei plauzibilități acceptabile în cazul în care eliminăm din ecuația interogativa termeni precum „modernism” și „avangardă” și, într-un al doilea moment, recurgem la eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
putin, redusă până la nivelul unei plauzibilități acceptabile în cazul în care eliminăm din ecuația interogativa termeni precum „modernism” și „avangardă” și, într-un al doilea moment, recurgem la eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]