1,762 matches
-
și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Pentru 1,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,58%). Pentru 1,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În apropierea satului Petrești se află rezervația naturală Poiana Narciselor (arie naturală protejată cu o suprafață de 15 ha, înființată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2151" din 30 noiembrie 2004), care ocupă o parte din teritoriul administrativ al comunei Petrești, cu extindere și în spațiul comunei Vișina. Primăria serbează ziua
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
arie naturală protejată cu o suprafață de 15 ha, înființată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2151" din 30 noiembrie 2004), care ocupă o parte din teritoriul administrativ al comunei Petrești, cu extindere și în spațiul comunei Vișina. Primăria serbează ziua narciselor în fiecare an, în luna aprilie, odată cu zilele comunei, dată la care oficialitățile locale organizează diferite manifestări culturale ce îmbină folclorul cu tradiția, într-un cadru natural de excepție). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
îl pedepsească pe Narcis, făcându-l să își vadă chipul în apa unui izvor. Tânărul s-a îndrăgostit de acea imagine, murind de durere, fiindcă nu ajungea la tânărul din apă. Alte versiuni relatează că Narcis avea o soră geamănă, Narcisa, care se înecase într-un lac. Într-o zi, acesta voia să bea apă dintr-un izvor; reflecția chipului său îl face să creadă că Narcisa se uită la el. Astfel el moare de durere lângă apă, deoarece nu ajunge
Narcis (mitologie) () [Corola-website/Science/300184_a_301513]
-
ajungea la tânărul din apă. Alte versiuni relatează că Narcis avea o soră geamănă, Narcisa, care se înecase într-un lac. Într-o zi, acesta voia să bea apă dintr-un izvor; reflecția chipului său îl face să creadă că Narcisa se uită la el. Astfel el moare de durere lângă apă, deoarece nu ajunge la sora lui. Deznodământul este același: Narcis moare, nimfele îl jelesc și trupul lui se transformă în floarea numită narcisă.
Narcis (mitologie) () [Corola-website/Science/300184_a_301513]
-
său îl face să creadă că Narcisa se uită la el. Astfel el moare de durere lângă apă, deoarece nu ajunge la sora lui. Deznodământul este același: Narcis moare, nimfele îl jelesc și trupul lui se transformă în floarea numită narcisă.
Narcis (mitologie) () [Corola-website/Science/300184_a_301513]
-
alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
administrată partea răsăriteană a Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Sărcaia" (în dialectul săsesc "Schirkojen, Širken'en", în , în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraș
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc "Zilele Hălmeagului" (pe 19 august, în Hălmeag) și se organizează o serie de târguri de mărfuri și animale (pe 25 februarie, 8
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Toderița este un sat în comuna Mândră din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Mariana este descrisă diferit în presă. Astfel, publicația "Ziarul" afirma în 2005 că Guță nu vrea să renunțe la Mariana. Dimpotrivă, cotidianul "Libertatea" consideră că relația cântărețului cu Mariana se încheiase în 1999. În 2006, cântărețul a cunoscut-o pe Narcisa, originară din Focșani, care a dat naștere unui băiat la sfârșitul aceluiași an. Guță a explicat de ce evită să se căsătorească: „"Niciodată n-am oficializat o relație, sunt convins că certificatul nu face mai fericită o relație. Căsătorie? Nu în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
nimeni. În orice relație s-a dovedit că doar eu am muncit."” Conform cotidianului "Libertatea", Nicolae Guță este tatăl a unsprezece copii, dintre care îi recunoaște numai pe cei patru fii ai Marianei și pe băiatul născut în 2006 de Narcisa. ("Libertatea" subliniază: „"Deși [cântârețul] nu a vorbit niciodată în presă despre numărul urmașilor săi, apropiații acestuia din Petroșani (...) dau ca sigur numărul 11."”) Ceilalți șase nu figurează între moștenitorii legali ai cântărețului. Cântărețul este autorul exprimării „pe sistem turbo”, referindu
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
ale naturii), se află înscrise „" Comuna Șercaia, satul Vad"”, cu suprafața de 394,90 hectare.. Rezervația naturală cu o suprafață de 394,90 ha, reprezintă o arie naturală acoperită cu pădure de stejar și poieni unde vegetează o specie de narcisă ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus") ocrotită prin lege. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
394,90 ha, reprezintă o arie naturală acoperită cu pădure de stejar și poieni unde vegetează o specie de narcisă ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus") ocrotită prin lege. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]