KorAP: Find »[drukola/base=nasture & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...148 >

3,698 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

ale tinerelor actrițe în diverse stadii de déshaabillé. Stop-cadrul era pentru Thomas însăși rațiunea de fi a aparaturii video:era convins că va transforma Anglia într-o națiune de voyeuriști și uneori stătea fascinat în întuneric cu televizorul aprins, cu nasturii de la prohab desfăcuți și cu ușa bine încuiată și își imagina scene identice repetându-se în toată țara cu perdelele trase și simțea o stranie solidaritate cu marea masă de oameni de a căror viață se izola în mod normal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
un separeu. Findlay clătină din cap, extazul și regretul întrecându-se pentru supremație în gândurile lui. Inutil să mai spun că el mă va distruge. Și viceversa. — Viceversa? — Exact. I-am descheiat cămașa, i-am descheiat pantalonii, i-am descheiat nasturii de la șliț. Nu-ți voi jigni sensibilitățile de crescător de exemplare rafinate, Michael, cu o descriere amănunțită - o descriere în cele mai mici detalii, am putea spune - a deliciilor care au urmat. Te rog numai să-ți imaginezi ce șoc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

a-i azvârli pe scaunul din dreapta. Nu-mi puteam șterge mâinile umezite de transpirație de altceva decât de pantalonii Gucci din piele, care erau atât de strâmți, Încât șoldurile și pulpele Începuseră să mă furnice de cum terminasem de Încheiat ultimul nasture. Degetele mele au lăsat dungi umede pe pielea Întoarsă atât de fină care Îmi Îmbrăca pulpele deja amorțite. Tentativa de a conduce o decapotabilă cu cutie de viteze manuală, În valoare de optzeci și patru de mii de dolari, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
am reușit să găsesc o jachetă și o pereche de pantaloni care nu se potriveau una cu alta și care nu reușeau defel să formeze un deux-pièces, dar care măcar nu spânzurau pe corpul meu scheletic. O bluză albastră cu nasturi, părul prins Într-o coadă nu prea obraznică și niște pantofi fără toc și ușor uzați Îmi completau look-ul. Nu era grozav - de fapt, era ceva vecin cu urâțenia aproape hidoasă - dar trebuia să fie de-ajuns. Doar n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
a făcut apariția o altă fată Înaltă și imposibil de subțire. Mi-a spus cum o cheamă, dar Întreaga mea atenție era focalizată doar asupra corpului ei. Purta o fustă strâmtă și franjurată din denim, o bluză albă transparentă cu nasturi și niște sandale argintii cu barete. Era perfect bronzată, manichiurată și dezgolită Într-un fel absolut necaracteristic unor oameni normali atunci când e zăpadă afară. Abia când mi-a făcut semn să o urmez mi-am dat seama În chip dureros

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
am constatat că erau Într-adevăr cele de pe lista mea - nici mai multe, nici mai puține. Cardul de acces, cardul, unde dracu’ era afurisitul ăla de card? Am băgat mâna În buzunarul bluzei mele albe apretate, cu guler prins În nasturi, și am găsit cardul prins de o bentiță de mătase pe care Emily mi-o confecționase dintr-una din eșarfele Hermès ale Mirandei. „Nu-l porți niciodată când ea e aici, firește, Îmi spusese ea atunci, dar, În caz că uiți să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ea. În fond, lucram la revista Runway, pentru numele lui Dumnezeu - era inacceptabil să mai pun pe mine haine rupte, șifonate, pătate sau care mi-au rămas mici. Am dat de-o parte bluzele mele obișnuite, cu guler prins În nasturi, și am scos la iveală fusta Prada din tweed, puloverul negru pe gât Prada și cizmele trei sferturi Prada, pe care Jeffy mi le dăduse Într-o seară, pe când așteptam Cartea. — Ce-i asta? Întrebasem eu desfăcând fermoarul sacoșei. — Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
care se intersectau, gravate pe partea din față, dar asta nu era nici pe departe pe atât de frumoasă precum cea din piele ciocolatie de la Celine, pe care am aruncat-o pe celălalt umăr. O manta lungă, stil militar, cu nasturii enormi, specifici Marc Jacobs, trona deasupra tuturor acestor minunății. — Tu glumești, am zis eu cu glas moale și am mângâiat afectuos o pereche de ochelari de soare Dior, pe care se părea că Îi aruncase În plasă așa, În ultima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
de damă (Fetițo, dacă e să fie țol festiv, ia aici o rochie Oscar și cu asta, basta. Și acum, lasă rușinea de‑o parte, scoate pantalonii de pe tine și Încearcă rochia asta, de dragul lui Jeffy“. Am Început să desfac nasturii pantalonilor, iar el a strâmbat din nas. L‑am Întrebat dacă găsea trupul meu, pe jumătate dezgolit, chiar atât de respingător, la care el mi‑a răspuns că nu, bineînțeles; doar conturul vizibil al chiloților prin pantaloni i se părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
de regulă numai când era beată și nici măcar nu cumpăra câte un pachet Întreg de țigări. Acum am văzut capătul unui pachet nou‑nouț de Camel Special Light ițindu‑se din buzunarul de la piept al bluzei cu guler prins În nasturi. Am Împuns‑o În pulpă cu papucul și am arătat spre țigări. Mi le‑a dat Împreună cu o brichetă. — Știam eu că nu te superi, a zis și a mai tras calmă un fum. N‑am chef să m‑apuc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

una dintre ele. „Ai prefera să fii strangulată sau să cadă bomba atomică peste tine? Se zice că mori repede cu bomba atomică... “ Vocile se depărtară, Înnecate de un nou val de muzică. „Se poartă cumva! Se-mbracă așa! Și nasturi-i sclipesc! - sclipesc! Sclipesc!“ Helen deschise ochii și privi În limpiditatea albastră a cerului. Era oare un gest nebunesc, se Întrebă ea, să te simți atît de recunoscător, așa cum se simțea ea acum, pentru asemenea momente, cînd pe lume sînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
destindă. Despachetă senvișurile. Reggie mînca bucăți mari, Înghițind pîinea Înainte de a o mesteca, apoi mușca din nou, vorbind cu mîncarea În gură. — Asta-i șunca aia canadiană, nu-i așa? Nu-i rea deloc. Trase de cravată și-și desfăcu nasturele cămășii. Îl bătea soarele, făcîndu-l să se Încrunte, să-și Încrețească fruntea și zona de lîngă nas. Avea treizeci și șase de ani, dar de curînd Începuse să arate ceva mai În vîrstă. Avea o față pămîntie - datorită sîngelui lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
greu peste ea. Își petrecu mîna pe trupul ei În jos, de la obraz la șold, apoi, În sus, prinzîndu-i sînul În mînă. MÎna Îi era fierbinte și o strîngea aproape dureros. CÎnd și-o retrase și Începu să tragă de nasturii rochiei, ea Îi opri degetele și săltă capul. — Ar putea veni cineva, Reg. — Nu-i nimeni, zise el, pe o distanță de mile Întregi! Se uită la mîna lui care Încă trăgea de nasturi. — Nu face asta. O să-l Îndoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
retrase și Începu să tragă de nasturii rochiei, ea Îi opri degetele și săltă capul. — Ar putea veni cineva, Reg. — Nu-i nimeni, zise el, pe o distanță de mile Întregi! Se uită la mîna lui care Încă trăgea de nasturi. — Nu face asta. O să-l Îndoi. Desfă-l tu, atunci. — Bine. Așteaptă. Se uită În jur, conștientă că i-ar putea urmări oricine, ascuns În umbra copacilor. Soarele strălucea ca un reflector, iar locul pe care stăteau era plat și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În umbra copacilor. Soarele strălucea ca un reflector, iar locul pe care stăteau era plat și vizibil aproape din toate părțile. Totuși, singurele zgomote care se auzeau erau ale pîrÎului, păsărilor și frunzelor neliniștite. Ea Își deschise la Început doi nasturi, apoi, după o clipă, Încă doi. Reggie Îi trase corsajul, lăsîndu-i sutienul la vedere; Își lipi buzele de mătasea lui, căutînd sfîrcul, venind tot mai aproape de sîn. Ea fremăta sub atingerea lui. Dar ciudățenia era că-l dorise mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
din nou Între picioarele ei. Dar ea Își ținea coapsele strînse, iar cînd se uită la ea, văzu că Îl refuză, că-l lasă să creadă ce vrea. — Dă-mi voie, zise ea, și-și duse mîna să-i deschidă nasturii de la pantaloni, desfăcîndu-i unul cîte unul și apoi strecurîndu-și mîna Înăuntru. El gemu la atingerea degetelor ei și se contractă sub palma ei. — Oh, Viv, Cristoase, Viv, spuse el. Tighelurile chiloților lui Îi apăsau Încheietura mîinii și-i Împiedicau mișcările

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
El și săltă capul și carnea din jurul gîtului i se Încreți. Era preocupat de pantaloni. — Ai luat-o pe toată? — Așa cred. Fii atentă. — Dar sînt atentă. Ce fată bună ești tu! Se trase la o parte, apoi Își Închise nasturii. Ea căută o batistă sau ceva asemănător, dar În cele din urmă Își șterse mîna pe iarbă. El o urmărea cu un aer aprobator. — Face bine pămîntului, zise el. Se animase. O să crească un copac. Un copac, și-ntr-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
felii - și gustul, cînd mușcă - păru cumva s-o liniștească. Fața Își pierdu culoarea, iar ochii i se uscară. Mestecă foarte Încet și, În cele din urmă, puse sendvișul jos. Peste rochie avea un cardigan, și Începu să-i descheie nasturii. Trecuseră aproape două sătămîni de la sîmbăta aceea călduroasă, cînd Helen și Julia stătuseră Întinse În Regent’s Park. Fusese ultima zi caldă de vară, deși atunci n-aveau cum s-o știe. Anotimpul se schimbase. Soarele ieșea și intra În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
cui aparținuseră. În seara asta se uită la ele fără mare interes. Luă pentru scurt timp bucata de pipă de lut pe care o găsise pe plajă, lîngă cîrciuma de pe malul fluviului, atît. Se Îmbrăcă Încet În pijama, Încheindu-și nasturii de la bluză, apoi vîrÎnd-o ordonat În pantaloni. Se spălă pe dinți și se mai pieptenă o dată - altfel de data asta, lăsîndu-și părul lins și făcînd o cărare ca de copil. În tot acest timp era conștient că domnul Mundy

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Se Întoarse cu fața spre cameră. N-ar fi trebuit să plece din brațele lui. Părură să-și dea seama de distanța dintre ei, brusc, și amîndoi se intimidară. El se duse la fotoliu și se așeză, deschizînd primii doi nasturi de sus, și-și desfăcu apoi gulerul și cravata. După un scurt moment de tăcere, el Își drese glasul și spuse: Deci. Ce vrei să faci În seara asta, fată trăsnet? — Nu știu, dădu ea din umăr. Nu-mi pasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Ca și cum el Îi aducea la suprafața pielii Întreaga viață. Începu să-și plimbe mîinile pe corpul ei, Îndoind și mișcînd coapsele și fundul, ținînd-o strîns lîngă el, astfel Încît ea Îi simțea, prin rochia subțire, toate locurile și umflăturile hainei, nasturii și cutele. Începu să i se Întărească: ea simți cum se mișcă Înăutrul pantalonilor și Îi apasă burta. Era o chestie uluitoare, se gîndea ea, chiar acum - nu se obișnuise deloc cu asta. Uneori el Îi aducea mîna la ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
simțea căldura numai ținînd-o În mînă. Ceva, delicatețea, luciul, o făcuse să se gîndească la Helen. Se gîndi acum din nou la Helen În timp ce o scutură pentru a o vedea făcînd vălurele. — Uitați-vă ce luciu are! Uitați-vă la nasturi! Căci nasturii erau din os, delicați ca o azimă, și incredibil de plăcuți la pipăit și la vedere. Binkie Își mută țigaretul dintr-o mînă În alta ca să poată ridica manșetele jachetei și să-și plimbe degetul mare pe suprafața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
numai ținînd-o În mînă. Ceva, delicatețea, luciul, o făcuse să se gîndească la Helen. Se gîndi acum din nou la Helen În timp ce o scutură pentru a o vedea făcînd vălurele. — Uitați-vă ce luciu are! Uitați-vă la nasturi! Căci nasturii erau din os, delicați ca o azimă, și incredibil de plăcuți la pipăit și la vedere. Binkie Își mută țigaretul dintr-o mînă În alta ca să poată ridica manșetele jachetei și să-și plimbe degetul mare pe suprafața satinată. — E-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
făcut? — Mai nimic. M-am gîndit la tine. — Mereu spui asta, remarcă Helen zîmbind. — Așa fac tot timpul. Și acum chiar. — Zău? Și la ce te gîndești? — O, spuse Kay. Desigur, se gîndea la pijamaua din satin. Își imagina Închizînd nasturii bluzei peste pieptul gol al lui Helen. Se mai gîndea la cum arată fundul și coapsele lui Helen Îmbrăcate În mătasea de culoarea perlei. Își duse mîna la coapsa lui Helen și Începu s-o mîngăie - brusc vrăjită de mirosul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
le desprinse de acolo. — Nu te mai gîndi la asta. Culcă-te, Îi spuse el. — Nu, dar, pe bune, continuă Fraser, știi ce-aș face? Aș poseda-o așa cum e, Îmbrăcată. N-aș desface o copcă. I-aș slăbi un nasture sau doi din spate și i-aș desface sutienul În timp ce-aș fi pe-aproape - și i-aș trage rochia și sutienul pînă la coate și i-aș pune mîinile pe piept. Aș ciupi-o. Aș putea să trag

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]