1,692 matches
-
cu trei sau mai mulți copii (37,0%) (Tabelul 20). Numărul copiilor născuți de mama respondenților % Nu a născut 0,4 Un copil 20,6 Doi copii 42,0 Trei sau mai mulți 37,0 Total 100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul numărului de copii din familia de proveniență nu s-a păstrat. Numărul copiilor născuți în familia de procreare (proprie sau conjugală)* Numărul copiilor născuți în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
doresc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei cu vârsta între 20-24 ani, majoritatea planifică evenimentul peste 3-5 ani, ceea ce înseamnă un minim de 23 și un maxim de 30 de ani. Fenomenul natalității scade cu vârsta și tinde să se încheie între 31-36 ani (Tabelul 25). Grupe de vârstă Nu (mai) doresc copii În mai puțin de un an Peste 1-2 ani Peste 3-5 ani Peste 5 ani Nu știu Altă situație Total
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în 1980 au fost 74,8 născuți vii la 1000 de femei). Generația din 1946, în condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, a căpătat o anumită specificitate privind mortalitatea pe vârste, ceea ce a imprimat modificări în modelul nupțialității și natalității. Analiza mișcării naturale a populației are ca obiect evenimente nașteri, căsătorii, divorțuri, decese. Mișcarea naturală a populației sau reproducerea populației reprezintă un domeniu central al demografiei, cu mare importanță pentru sănătatea publică și antropologie. Prin fenomenul de reproducere se înnoiește
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
domeniu central al demografiei, cu mare importanță pentru sănătatea publică și antropologie. Prin fenomenul de reproducere se înnoiește permanent populația datorită intrării unei generații noi în fiecare an în populație și a ieșirii, în medie, a unei generații prin deces. Natalitatea și mortalitatea sunt cele două componente ale reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
datorită intrării unei generații noi în fiecare an în populație și a ieșirii, în medie, a unei generații prin deces. Natalitatea și mortalitatea sunt cele două componente ale reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
împrumute metode din demografie, demografia își ia din antropologie informațiile pe care le poate furniza munca de teren intensivă despre procesul decizional al oamenilor din diferite culturi, proces care afectează fertilitatea, mortalitatea sau migrația. Creșterea populației are loc atunci când ratele natalității depășesc ratele mortalității. Dacă vrem să înțelegem diferențele dintre ratele de creștere ale populației în diferite părți ale lumii contemporane, trebuie să luăm în considerare numărul de nașteri și numărul de decese, în special decesele nou-născuților și ale copiilor, precum și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
16.2. Populația în lume evoluții, tendințe Frank Notenstein a lansat în 1904 teoria tranziției demografice, arătând relația dintre modificările demografice și schimbările sociale. În evoluția temporală a fenomenelor demografice, s-au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar care se întâlnește și azi în zonele sărace ale lumii. Studiul evoluției indicelui brut de natalitate demonstrează existența unor nivele deosebit de ridicate în toate țările
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar care se întâlnește și azi în zonele sărace ale lumii. Studiul evoluției indicelui brut de natalitate demonstrează existența unor nivele deosebit de ridicate în toate țările lumii. Această reproducere foarte intensă nu a fost capabilă să genereze și sporirea rapidă a numărului populației, deoarece au coexistat nivele aproape tot atât de ridicate ale mortalității (indicelui brut de mortalitate). 2
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
demonstrează existența unor nivele deosebit de ridicate în toate țările lumii. Această reproducere foarte intensă nu a fost capabilă să genereze și sporirea rapidă a numărului populației, deoarece au coexistat nivele aproape tot atât de ridicate ale mortalității (indicelui brut de mortalitate). 2. Natalitate crescută, scăderea mortalității ca urmare a creșterii producției agro-alimentare, a ameliorării condițiilor de viață și a îmbunătățirii asistenței medicale. Crește populația pe întreg globul. Cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o consecință a industrializării
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
XIX-lea, ca o consecință a industrializării, urbanizării, creșterii nivelului de trai și apoi a altor succese pe tărâmul ocrotirii sănătății, mortalitatea a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două războaie mondiale ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două războaie mondiale ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află într-un echilibru relativ, însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află într-un echilibru relativ, însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la o rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua tranziție demografică". Numărul mediu de copii pe femeie din 2004 identifică unele modele: * Model nordic Danemarca, Suedia, Finlanda 1,8
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
explozie demografică a celibatarilor deși ponderile sunt destul de diferite. Fondul de locuințe reprezintă un parametru cert și sensibil al condițiilor de viață. Locuința este cadrul care permite satisfacerea unui complex de nevoi de natură biologică, psihologică și socială, influențând nupțialitatea, natalitatea, morbiditatea, consumul cultural și disponibilitatea pentru efort și eficiență. Conform recensământului din anul 2002, fondul de locuințe a înregistrat, comparativ cu anul 1992, o creștere de 5,9%, a crescut numărul de camere și a crescut cu 2,7 mp
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Gen 2000 arată că majoritatea subiecților preferă familia modernă, egalitară, 61% au apreciat că nu contează sexul în conducerea gospodăriei. Totuși, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă în familie reprezintă un procent destul de ridicat (32%) [27]. Căsătoria, natalitatea și fertilitatea Trebuie să menționăm că la începutul anilor '60 rata căsătoriilor a crescut și vârsta la căsătorie a scăzut ca urmare a declinului autorității parentale, a dobândirii mai devreme a independenței economice și sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Lege nr. 1/26 decembrie 1989, care permite avortul și utilizarea legală a mijloacelor de contracepție moderne, determină o scădere considerabilă a ratei avorturilor și generează într-un singur an o scădere a sporului natural la 3‰ pe seama scăderii ratei natalității de la 16‰ la 13,6‰, rata deceselor menținându-se constantă (10,6‰). În urma acestui act normativ s-au constat întreruperi de sarcini în afara instituțiilor specializate sau de persoane fără pregătire adecvată, fapt pentru care în 1996 se emite o lege
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de fertilitate mai scăzută denumită ,,sterilitate a adolescentelor", cauzată de fecundabilitate. Se poate observă o creștere a vârstei medii la nașterea primului copil de la 22,4
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000 locuitori în 2004. Așadar, se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de scădere a natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută ca în țările Europei Occidentale și SUA cu aproape un punct. De remarcat că schimbările în comportamentul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la 1000 de născuți vii, căsătorii și corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de divorțuri. Sporul natural nu corelează cu numărul total de decese, după cum probabil ne-am aștepta. Deci sporul natural este influențat de nupțialitate și natalitate, IV. Numărul de căsătorii corelează semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de: născuți morți, decese sub un an la 1000 născuți vii, sporul natural și cu născuții vii. V. Numărul de divorțuri corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
multicoliniaritate în model care ar putea afecta valorile determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta care nu este statistic diferită de 0 (zero), având p = 0,075 > 0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta care nu este statistic diferită de 0 (zero), având p = 0,075 > 0,05. Din acest motiv am utilizat și metoda
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]