KorAP: Find »[drukola/base=nebun & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...305 >

7,611 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209

de doamna Eveline Fontaine nu vă avantajează. Nu am căderea să judec natura acestei apropieri, Însă mă simt dator să vă atrag atenția că, oricare ar fi ea, ceva mai multă prudență nu v-ar strica. Am simțit un impuls nebun să-l tamponez cu informația că și Eva mi-a cerut să mă feresc de el, dar m-am oprit la timp. Există o măsură În toate, inclusiv În materie de gafe. - Rețin sugestia dumneavoastră, am spus destul de rece. - Eveline

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-i dădea dreptul să se simtă În asemenea măsură stăpân pe situație? Fiindcă se purta ca atare și era exclus să nu se bazeze pe ceva; oamenii ca el nu sar niciodată la cap dacă nu le centrează nimeni. - E nebun. Sau exaltat - În cazul de față, e același lucru, a spus Eveline, iar Roger Howard a Încuviințat, mișcându-și Îngândurat capul. Așa cum anticipase Zoran, Îndată după plecarea lui, m-am dus Întins la biroul fizicianului, am chemat-o pe Eva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
așezate În diverse poziții, combinate În fel și chip, unite Între ele cu săgeți de diferite culori, grupate și regrupate la nesfârșit... - Din nefericire, la capătul zilelor și al nopților mele de veghe, m-am ales doar cu o admirație nebună pentru criptografie, criptografi, criptologi, riga Crypto și Lapona Enigel - chestii d-astea... - Și nici un rezultat? - Unul? Mai multe. Tocmai aici e drama: În cazul de față, mai multe rezultate Înseamnă, de fapt, nici un rezultat. Deșteptul de unchiul Noel, s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284

făcându-i pe surugii să suduie în șoaptă. în fața toanelor fetei sale, vel-logofătul rezista cât rezista, apoi, deoarece o iubea nespus și Despina se făcuse și frumoasă, ceda în cele din urmă. Sigur, bunul simț ultragiat al slugilor o numea „nebună”, mai ales de când, pe la 13 ani, Despina meșterise un sistem de sfori prin care legase orătăniile două câte două și astfel cine intra în gospodăria prosperă a boierului putea avea imaginea stranie a câte doi cocoși fugărind cap la cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426

ulei. Dădu drumul în puț încă plin pe jumătate, făcu un gest vulgar cu degetul mijlociu, se urcă în mașină și porni strigând: — Du-te-n mă-ta ! — Ești nebun! murmură cu tristețe copilotul, aproape plângând. Și eu sunt mai nebun că am acceptat să mă bag în asta, deși te cunosc ... Du-te-n mă-ta și tu! Toată familia Sayah rămase împietrită, cu gura căscată, necrezându-și ochilor, incapabilă fără doar și poate să accepte că ceea ce se întâmplase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
interzic fabricarea și vânzarea lor? — Exact! — Hotărât lucru, voi, francezii, sunteți nebuni! — Asta nu se întâmplă doar în Franța. Se întâmplă în toată lumea. Atunci iartă-mă că-ți spun, dar continui să-mi susțin ideea că lumea voastră este destul de nebună. Și, în afară de asta, este cum nu se poate mai ipocrită. — Și ce altceva am putea face? Timp de generații oamenii au fost îndemnați să fumeze și să se îmbete, și astfel s-au creat uriașe întreprinderi unde muncesc milioane de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
să pleci? Cine-mi garantează că te vei întoarce? — Nimeni, dar n-am pretins să mă lăsați să plec. E suficient să dau un telefon. Se lăsă o liniște apăsătoare. Cei patru beduini se priviră ca și cum băiatul ar fi fost nebun. Vrei să vorbești la telefon cu cineva din Italia, chiar din inima deșertului Tenere? întrebă în cele din urmă Aisha, neîncrezătoare. — Da. Am un telefon celular în mașină. Face legătura cu un satelit care, la rândul său, face legătura cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
scara aparatului, locul său preferat, de unde privi acel du-te-vino de piloți, mecanici și personal auxiliar, ce se străduiau să pregătească totul pentru a încărca primul avion, a cărui sosire era prevăzută în zori. Din acel moment, totul deveni o forfoteală nebună de oameni și mașini, iar Nené Dupré nu-i înțelese imediat că trebuia să rezolve singur o problemă căreia nu știa cum să-i facă față. Încercă să-și imagineze ce gânduri le-ar fi trecut prin minte ostaticilor dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
asediu. Doar când observară cum călărețul își schimbă dintr-o dată direcția îndreptându-se spre dunele dinspre sud-est pricepură care-i era adevărata intenție. — Apa! urlă disperat Julio Mendoza. Ticălosul ăsta vrea să pună mâna pe apă! Imediat începură o goană nebună, încercând să-i taie calea, dar Gacel Sayah se îndepărtase destul de mult ca să poată face un ocol mare, căutând să se apropie de țintă dinspre nord-est. Unii alergau, alții trăgeau ca nebunii, dar toți și-au dat seama imediat că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
până atunci. Și așa cum oamenii reușiseră să neliniștească și să zăpăcească animalele, animalele reușiră să zăpăcească și să-i neliniștească pe acei oameni, care nici pe departe nu-și puteau închipui că acțiunea lor avea să dezlănțuie o asemenea goană nebună. Minutele ce urmară fură mai mult comice decât tragice. Insuportabila putoare a cadavrelor era dovada că moartea înstăpânise pe acel loc în mod indiscutabil, dar goana nebunească, de colo până colo, a animalelor ce se ciocneau unele de altele, ba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
și nici măcar onoarea noastră. În joc e doar posibilitatea ca la anul câțiva tipi foarte deștepți să se umple din nou de bani convingând câțiva tipi foarte proști să se simtă ca niște eroi alergând prin deșert ca niște păduchi nebuni. Nu sunt „păduchi nebuni“! - protestă imediat Mecanicul. Sunt băieți sănătoși, voinici și curajoși, dornici să trăiască diverse aventuri și să cunoască lumea. Să cunoască lumea la peste o sută pe oră și învăluiți în nori de praf...? se miră interlocutorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
În joc e doar posibilitatea ca la anul câțiva tipi foarte deștepți să se umple din nou de bani convingând câțiva tipi foarte proști să se simtă ca niște eroi alergând prin deșert ca niște păduchi nebuni. Nu sunt „păduchi nebuni“! - protestă imediat Mecanicul. Sunt băieți sănătoși, voinici și curajoși, dornici să trăiască diverse aventuri și să cunoască lumea. Să cunoască lumea la peste o sută pe oră și învăluiți în nori de praf...? se miră interlocutorul său. După părerea mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
ne-a rămas... - spuse unul dintre cei prezenți. Și ne-ar fi folosit ca să nu lăsăm la vedere blestematul ăla de butoi... Niciodată nu mi-a trecut prin cap că s-ar putea gândi să se lanseze în acel atac nebun. — După cât se pare, ție nu-ți trece niciodată nimic prin cap. Dumnezeule sfinte! Nu știu de ce naiba nu ți-l zburăm chiar aici... Îmi pare rău. — Îți pare rău...? repetă stupefiat cel rănit la picior. Patru oameni au murit, unii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
te las singur... Dacă apar probleme? — Aici...? Nu cred. Femeile vor fi în siguranță în peșteră, iar eu am știut întotdeauna să mă descurc... — Și dacă li se năzărește să se întoarcă? — Mercenarilor...? Îmi închipui că n-or fi așa nebuni... Mergi în pace și Allah să te călăuzească! — Allah să te apere! Când fratele său dispăru după o dună îndepărtată, Gacel Sayah se așeză pe o piatră și contemplă apusul soarelui, în timp ce cugeta la tot ce se întâmplase și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406

cu „sărbătorile“ lui cît am mai tras și eu cu „captivitatea“ mea arta noastră oglinda ciobită a unei slujnice Stephen Dedalus o fi avut norocul să audă pașii prietenului mereu pe trotuarul său piața largă imensă străjuită În anii mei nebuni de statuia omului de oțel care s-a topit peste noapte ca o feștilă prea scurtă pentru un Întuneric atît de lung istoria un coșmar din care tot Încerc să mă trezesc și paradisul aerul Începe să vibreze copacii sînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
țigărilor naționale, Își ducea simultan mîna stîngă la frunte și pe cea dreaptă la ceafă. Am crezut că e un tic, dar omul acesta care nu Împlinise Încă cincizeci de ani Îți lăsa impresia că joacă impecabil rolul unui octogenar nebun. Mai tîrziu, cînd venea pe la noi, În Tei sau În noul nostru apartament, proprietate de stat, din Balta Albă, Îl auzeam prin ușa Întredeschisă vorbind de unul singur, se posta În fața peretelui și povestea de zeci de ori aceleași Întîmplări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-o duc. Păi ce, mai ierea om, sta acolo-n mașină, Înfofolită toată-n broboadă, făr-de ochi, făr-de gură, dă ziceai că-i un balot de zdrențe — O să vă mai duceți pe la ea s-o vedeți? — Că n-oi fi nebună, cînd nu-mi văz capul de treburi, c-acu vine ăl mic și să te ții, coană Aneto, spală-1, piaptănă-1, dăi să mănînce, plimbă-1, culcă-1, șterge-l la fund. Asta-i viața, morții cu morții, viii cu viii. Mă duc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
al lui Gandhi. Și totul ar fi fost măreț, dacă Înainte de a vă surghiuni deliberat, de a vă aplica „autoflagelarea“ unei tăceri de șapte zile, vă gîndiți că, În conjunctura În care trăim, nu poți realiza izolarea perfectă nici declarîndu-te nebun și intrînd de bunăvoie În balamuc. Și acolo cineva se agață de tine și nu te lasă să fii singur, „vrea să te vindece“. Desigur că mobilul exilului Dumneavoastră nu a fost fuga de comunicarea socială, vulgară și zilnică - dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
m-am Înălțat drept ca un steag sînt narcisul din cîmpie sînt crinul de prin vîlcele sînt regele Ubu) Corul: Mulți ani trăiască! The Beatles: O, girl Corul: Cine să trăiască The Beatles: O, girl — Astea rîndunele? Păsări de noapte nebune, deslănțuite. Priviți ce picior... La Goulue, french-cancanul! Șampanie. O salvă de tun. Anna trezită brusc din somn: — ... și Împușca unu, doi, trei, patru, cinci, șase, șapte porumbei, numai așa. Ce ochi albaștri avea...? — Stați să-mi iau chitara, vă fac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
și toate acele apariții bizare scoase din lăzi vechi Încărcate ca pilote și perne de puf - Ruzsa Sandor și Draga Mașin și Fedak Sari și Charlestonul acela insidios și obscen - „ein Bißchen tiefer, ein Bischen schneller, wie ein Propeller...“ - anii nebuni ai bunicii mele, anii nebuni trăiți de mine În amintirea ei În fiecare duminică cu mătuși și verișoare grase, cînd creierul se odihnește leneș În poveștile vechi, cînd lumea e netedă și aburită ca un album de fotografii, cînd problemele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
scoase din lăzi vechi Încărcate ca pilote și perne de puf - Ruzsa Sandor și Draga Mașin și Fedak Sari și Charlestonul acela insidios și obscen - „ein Bißchen tiefer, ein Bischen schneller, wie ein Propeller...“ - anii nebuni ai bunicii mele, anii nebuni trăiți de mine În amintirea ei În fiecare duminică cu mătuși și verișoare grase, cînd creierul se odihnește leneș În poveștile vechi, cînd lumea e netedă și aburită ca un album de fotografii, cînd problemele nu au fost Încă inventate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
de chestii pe care nu i le dezvăluim interlocutorului. Iar În ticăloșia asta, sînt sigură că ar fi de partea lui Marcel. — Bravo, cheamă-mă acum În instanță În fața unui erou de roman. Nu, zău că ești ridicolă. Ce ridicolă? Nebună de legat. Dar ce reprezintă un erou de roman? — O conștiință, ba nu, o subconștiință a noastră. — Baliverne! Hai, dacă mi-l aduceai pe Joyce În persoană să mă judece, mai treacă, meargă, dar așa nu ține. Mai bine du

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448

întors eu - a scâncit ea -, ci pentru că trebuie să gătească cineva pentru copilul acesta. Iar dacă râd, înseamnă că au un motiv s-o facă. Nu spui dumneata mereu că fotografiezi toți nebunii? Așa că m-ai făcut și pe mine nebună, nu-i așa? Iar exemplarul acela a trebuit scos și din bibliotecă, ca să aprindă focul cu el și cu toate celelalte, iar până la urmă s-a pornit atât de tare, de parcă nu pentru mine s-ar fi întors ea, ci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
el, dar nici pe prietenii lui, dacă vor ajunge vreodată într-o situație atât de jalnică. Adică pe Bódog, pe Iosif și Fratele său și pe mine. Nu e de acord ca ei să sufere. „Prietenul dumneavoastră, Igor Gherasimov, e nebun de legat, dar eu sunt un om de cuvânt, domnilor, pentru că anestezia definitivă nu contravine întru totul principiilor mele. Numai să mă anunțați din timp“ - ne-a spus doctorul când ni l-a adus în cărucior pe Igor, direct la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
stăpânire peste fluierul ei. Trupul și arma putrezeau laolaltă, pentru că l-am înmormântat alături, cum i se cuvenea unui luptător adevărat. Cu el să fugărească îngerașii care se pișau pe ei. Iar dacă se întâlnește cu diavolii, atunci Domnul e nebun. Ar fi fost treaba lui Alajos să picteze pe crucea Amáliei: Pișatul pe Cruce E Interzis. Dar i-a fost frică sau a uitat și numai el avea dreptul să o facă. Sau cel puțin PPCI, cum se făcea pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]