75,178 matches
-
știi motivul, adevărata cauză pentru care s-a sinucis Lore?" "Nu vreau", se salvează bufonul. (Liniștiți și neliniștiți) Iată, deci, rolul fundamental al bufonului, al paiaței: acela de a salva iluzia. "Geamul mat" este peretele despărțitor care se află cu necesitate între lume și spațiul de joc, între adevăr și iluzie. Faptul că frontiera este, evident, casantă, ilustrează insecuritatea umanului în prezența inumanului, insecuritatea realului față de convenția lui devoratoare. O cheie a teatralității lui Emil Botta este un eseu al său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele subzistențiale (cartof, legume) ori necesare menținerii șeptelului (plantele perene). De remarcat este că, în paralel, se constată o creștere a suprafeței rămase necultivate. Desigur, extinderea pârloagelor este greu de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea cu statul, și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea cu statul, și nu de constatarea unor nevoi locale. Astfel, stimulentele create la nivel constituțional au modelat forma și modul de funcționare a nivelului alegerii colec tive. Se poate argumenta că statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de cereale într-un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în acest caz o confirmare clară a necesității identificate de analiza instituțională, conform căreia diferitele tipuri de reguli trebuie să vină unul în completarea celuilalt pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de a reglementa modul de exploatare a pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru ca în zilele noastre să prolifereze pe scară tot mai largă moneda electronică, dematerializată, alături de instrumentele clasice și de bancnotele fără legătură cu metalul prețios. Instrumentele de plată pe suport hârtie au apărut și s-au extins ca urmare a necesității de simplificare a plăților (tot mai numeroase ca urmare a dezvoltării comerțului și navigației) și de eliminare parțială a numerarului, precum și a dezvoltării relațiilor de credit comercial. Circuitul instrumentelor de plată și de credit între parteneri comerciali și între bănci
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
treia zi aproape de prânz. Este în centrul orașului, în piața Hessen, se numește pensiunea Waltraud. Are un apartament cu două camere, bucătărie, baie, cinci paturi, exact ce ne trebuie. Plătim chiria pentru 7 zile, urmând să ne prelungim șederea în funcție de necesități. Cea care ne ajută cu cazarea aici este Isabella, o femeie minunată. Despre ea o să mai vorbim, acum să ne întoarcem la Raisa. După ce ne cazăm la hotel și hrănim copilul, mergem din nou la spital. E după amiaza târziu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți d-voastră, aici, pe pământ, avem necesități și nevoi obiective, legate de corpul nostru fizic, în concordanță cu evoluția vieții noastre. E bine să avem de toate. Numai că unii nu se mulțumesc cu necesarul și vedem zilnic cum înflorește harpagonismul. Nici asta n-ar trebuii să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nivelul Luceafărului, al Luminii. De aceea, cred că a sosit momentul să învățăm din nou să ne înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau buiecia vieții și vom constata destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Luminează a noastră minte Lucruri
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
a scrie “rău”, “prin faptul că au depașit legile obicinuite ale stilului. În realitate e numai o iluzie” zice criticul, deoarece noutatea viziunii lor nu s ar fi putut exprima altfel. În consecință, stilul unor asemenea mari scriitori întrunește condițiile necesității și ca atare nu se pot presupune nici un fel de alternative. Tot astfel stau lucrurile și la autoare: “Abundența de senzații și mai ales, puterea de incizie a observației au la doamna Hortensia PapadatBengescu proporții ce i condiționează și forma
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Această descriere a idealului masculin pare mai degrabă o viziune a sinelui decât a unei alte persoane. Bărbatul apare în ipostaza dedublată a manifestării ego-ului, varianta masculină a trăirii sinelui, decât ca bărbat în toată puterea cuvântului. Partenerul este o necesitate, o extindere spre ea a lui, o fantoma a gândurilor ei. Este posibil ca mitul androginului să se regăsească în gândurile femeii care trăiește dincolo de realitatea primă, realitatea de gradul II, realitatea instinctelor înfrânate. ȘARPELE VERDE În structura eroinei, alături de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
urmează vom prezenta câteva metode cu valențe activizatoare care se pot aplica foarte bine în predarea istoriei. Învățarea prin descoperire Este o metodă a cărei fundamentare psiho-pedagogică și didactică a fost elaborată temeinic în ultimele decenii ale secolului XX, din necesitatea revitalizării învățământului. Este considerată o metodă didactică modernă. Învățarea prin descoperire aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
metodei, discuțiile pot fi orientate în următoarele direcții: „privește în urma” asupra condițiilor și contextului în care s-a petrecut cazul; „privește dedesubt” asupra principii lor operaționale care pot fi generalizate; „privește în jur” asupra tuturor situațiilor similare; „privește înainte” asupra necesității modificării atitudinilor noastre personale dacă vrem să rezolvăm astfel de cazuri într-un mod eficient, iar în final se trag concluzii cu valabilitate și în alte situații de viață. Deși este cunoscut și aplicat de peste o sută de ani, studiul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mare. N-o poți trăi deplin pe-a altora. Omul răspunde de actul său reprobabil în fața lui Dumnezeu și a conștiinței proprii. Aceasta, numai dacă are reprezentarea actului său ca păcat. Dacă nu, el îi poate afla explicația în acea necesitate oarbă care-l făcea pe Kant să fixeze întâmplarea în ea însăși, indiferent de cauza care a produs-o. Firește, în acest caz nu se mai pune problema mântuirii și a rostului venirii pe lume a lui Iisus Hristos. Am
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
o astfel de narațiune e compensată prin frumoasa limbă românească în care autorul scrie și prin reducerea redundanței stilistice, ceea ce îi conferă o remarcabilă fluență. Deși poet, Constantin Clisu este, în proză, imun la tentația lirismului, și bine face. Eventualei necesități lirice el îi răspunde prin puneri în scenă de un romantism suav, ușor convențional, realizând o confortabilă senzație de plutire și măiestrind văluri care acoperă, dar lasă străvederii, zbaterile sorții. Care ne absorb. C. D. Zeletin
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
opusă, dincolo de DN1 are numai 85 loc/ km2, deci o densitate de 10 ori mai mică decât centrul orașului. Concentrările mai mari sau mai mici ale populației în diferite zone ale orașului de-a lungul timpului s-au realizat în funcție de necesitățile de moment ale populației. În prezent, contentul economic și social face să fie preferate zonele ce permit accesul la mijloacele de transport și la tramă stradală cât mai modernă 5. 5. STRUCTURA POPULAȚIEI 5. 5. 1. Structura populației pe grupe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de cca. 20. 000 locuitori și o populație flotantă, la odihnă și tratament, de cca.10. 000 locuitori; dispune de o dotare tehnico - edilitară care nu acoperă necesarul acestei zone. Sursele de apă existente ale localității nu reușesc să satisfacă necesitățile de consum actuale, livrarea apei făcându-se cu restricții. În prezent, localitatea dispune de următoarele surse de apă pentru locuitori și pentru industrie: aă sursa Sunătoarea cu un debit de cca. 6 l/s constituită din drenarea unor izvoare bă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al râului Prahova, care furnizează cca. 5 l/s dă Sursa Paltinu cu un debit aprobat de 50 l/s, prin sistemul Câmpina (Paltinu) - Cornu - Breaza, debit de apă care, datorită exploatării defectuoase de pe traseul aducțiunii Cornu - Breaza și a necesităților reale din localitatea Cornu, atinge cca. 20 l/s pe teritoriul orașului Breaza Rezervoarele de apă potabilă de pe teritoriul localității sunt următoarele: aă rezervorul Pripon în prezent dezafectat datorită avariilor suferite la cutremurele din anii 1977, 1986 și datorită instabilității
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt recepționate prin racordarea prin cablu a majorității populației și prin antene individuale în mai mică măsură. 6. 4. DOTĂRI SOCIAL CULTURALE 19B Acestea pot fi grupate în dotări de învățământ, dotări sanitare, culturale, comerciale etc 20BIn ceea ce priveste învățământul¸necesitatea acestuia sa impus din cele mai vechi timpuri deoarece la Breaza a funcționat o vamă prin care se scurgeau tone de mărfuri iar slujbașii trebuiau să știe carte. Era necesar ca aceștia să cântărească mărfurile, să numere turmele, să încaseze
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unități de învățământ în total din care 9 sunt grădinițe cu 327 de preșcolari, 8 școli primare și gimnaziale cu 1997elevi și 130 de cadre didactice, 2 licee și o școală profesională. Acestea 63 sunt distribuite spațial astfel încât să acopere necesitățile de școlarizare ale copiilor din toate cartierele orașului. Astfel, există o școală pentru învățământul primar în cartierele Frăsinet, Podul Corbului și Gura Beliei (fostă școală pentru învățământul primar și gimnazială, școli pentru învățământul primar și gimnazial în cartierele Nistorești, Capul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
altă parte creșterea randamentului la diverse rase de animale datorate în primul rând unei mai bune îngrijiri a animalelor deținute de crescătorii particulari, care au ponderile covârșitoare. Cu toate acestea producția globală animală, rămâne încă la valori care nu satisfac necesitățile orașului. Produsele sunt valorificate în mod direct sau sunt prelucrate în unități autohtone sau din împrejurări (Câmpina, Comarnic, Sinaiaă. 7.3.2. Cultura plantelor În cadrul terenului arabil care este restrâns (cca 4, 7% din suprafața agricolăă la care se adaugă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel mai accentuat s-a înregistrat la producția de porumb care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]