1,669 matches
-
viziune nobilă asupra divinului (pentru filosofi și teologi, mitul va fi asociat cu scandalosul, sălbăticia, spaimele și experiențele primitive); c) identificarea unor sisteme de explicare pozitivă a universului Înconjurător (pentru primii „fizicieni” și filosofi, mitul va fi un exponent al necunoașterii cauzelor naturale, al ascunderii acestora sub haina unor povestiri infantile). Pe măsură ce logos-ul se va specializa În denumirea unui discurs bazat pe analiza faptelor și pe construcția argumentelor, mythos-ul va ajunge să preia sferele semantice opuse, rămase libere prin valorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coborârii Înspre subuman și chiar non-animalic este sugerată și de faptul că sătenii credeau că Botoque a murit, nu doar că s-a pierdut În pădure. Pe de altă parte, statutul inițial, inferior, precultural, al eroului, este exprimat și prin necunoașterea armelor și a tehnicilor de vânătoare: el pleacă la chemarea cumnatului să prindă niște păsări cu mâna goală sau, În absența acestora, să „culeagă” ouăle rămase În cuib. Jaguarul vede umbra eroului pe pământ; Încearcă zadarnic să o prindă, ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gândim că acestea au fost concepute în afara oricărei preocupări estetice, ca și cum căutarea funcționalității optime ar fi afectat obligatoriu frumusețea. Desigur, în Carta de la Atena, "realizarea dreptății sociale" prima asupra considerațiilor artistice și patrimoniale. "Cultul trecutului nu trebuie să ducă la necunoașterea regulilor actuale de justiție socială. Sunt unele spirite mai preocupate de estetism decât de solidaritate, care militează în favoarea conservării anumitor cartiere pitorești, fără să se arate îngrijorate de mizeria, promiscuitatea și bolile ce bântuie acolo. Aceasta înseamnă asumarea unor grave
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
captivant al conflictului, autorul alunecă spre senzaționalul faptelor. Astfel apare figura lui Parașca, bețivul care moare înecat căutând o comoară în fundul apelor (...). Metodele de creație antirealiste și-au pus pecetea lor și asupra altor lucrări literare ale lui Vladimir Colin. Necunoașterea vieții, nivelul ideologic scăzut, felul confuz încă de a înțelege transformările revoluționare din clișee ale literaturii burgheze care nu pot cuprinde realitatea nouă, dinamică, în plină dezvoltare, ci o slujesc și o falsifică (...). Editura de Stat pentru Literatură și Artă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vieții noi, din regiunea deltei, sunt redate în mod plat, neconvingător. Romanul nu are eroi puternic conturați, nu are o construcție închegată, armonioasă. Referatul a precizat că rădăcina gravelor deficiențe ale romanului rezidă în greșita orientare ideologică a scriitorului, în necunoașterea vieții oamenilor, a însușirilor sufletești ale oamenilor noi. În cadrul discuției a fost criticată părerea greșită a lui Petru Vintilă care a susținut că romanul lui Colin este reușit pentru că «sugerează cititorului geografia fastuoasă a deltei». Participanții la discuții, tov. Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sat din Țara Moților în care, cu ajutorul muncitorilor din oraș, se aduce lumină electrică; și pe de altă parte, într-o fabrică de farfurii care se transformă într-una de izolatori electrici (...). Cititorul parcurge cu greu această nuvelă în care necunoașterea vieții se împletește strâns cu o insuficientă stăpânire a meșteșugului scriitoricesc (...). Insuficienta stăpânire a meșteșugului artistic, care s-a vădit în aspectul haotic al nuvelei - ce desminte cele mai elementare reguli de compoziție - și în necunoașterea gramaticii, se va manifesta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
această nuvelă în care necunoașterea vieții se împletește strâns cu o insuficientă stăpânire a meșteșugului scriitoricesc (...). Insuficienta stăpânire a meșteșugului artistic, care s-a vădit în aspectul haotic al nuvelei - ce desminte cele mai elementare reguli de compoziție - și în necunoașterea gramaticii, se va manifesta și în celelalte nuvele. Accentul analizei noastre nu va cădea însă asupra acestor deficiențe, locul prim ocupându-l unele greșeli mai grave de ordin politic și ideologic. O altă nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Altă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului, monotonie tipologică, conflict neveridic, șablon, cenușiu, necunoașterea vieții etc. O parte a acestor lipsuri sunt radiografiate de S. Damian și P. Țugui 56: „În luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în țara noastră s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Andrei: „Noul oraș”. Idem, nr:49 (322), 5 dec. - I. Sârbu. - Romanul unui nou oraș. În: Iașul Nou, nr.4, dec. 38. Eugen Campus. - Arme care nu sunt arme. În: Viața românească, nr.3, apr. 1952 39. Al. Oprea. - De la necunoașterea vieții la denaturarea ei. Idem. 40. Mihnea Gheorghiu - Un realism cu...mănuși. Idem, nr.5, mai, 1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări a eroilor în literatură. În: Contemporanul, nr.32 (305), 8 aug. 42. Mihai Gafița. - Cunoașterea vieții - chezășia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
solidă, după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme puse de viață - autorul să conducă la desfășurarea acțiunii. Narațiunea se risipește uneori în episoade lăturalnice (...). Cauza acestor slăbiciuni artistice stă tot în necunoașterea adâncă a vieții, a problemelor pe care le ridică (...). Spre deosebire de alți scriitori, care au dobândit succese în această privință, autorul nu a înțeles pe deplin ce înseamnă însușirea creatoare a exemplului sovietic. În romanul lui N. Jianu găsim din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
valoroase care au dovedit talentul său, posibilitățile sale de dezvoltare. Din nefericire însă, Baconsky crezând pesemne că el cunoaște îndeajuns viața, s-a depărtat de ea și a început să publice versuri scrise într-un stil alambicat, menit să acopere necunoașterea vieții și lipsa de idei. În ciclul de șapte poezii care cuprind impresii dintr-o călătorie în R.P. Bulgaria, cititorul se aștepta să afle ce simt și ce gândesc azi oamenii din republica prietenă, cum arată azi această țară (...). În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
producției obținute, precum și producția neterminată. Prin compararea la sfârșitul perioadei de gestiune a rulajelor debitoare și creditoare se constată abaterile de la costurile standard, aceste eventuale abateri urmând a fi virate integral în contul „Profit și pierdere”. Tocmai acest impediment, respectiv necunoașterea decât la sfârșitul perioadei de gestiune a abaterilor de calculație, este considerat o limită, un dezavantaj al metodei. De asemenea, pentru determinarea producției în curs de execuție, este necesar un volum destul de consistent de muncă. Să se determine abaterile de la
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
cu noi rescriu, regândesc literatura întreagă mereu altfel (ceea ce face ca mișcarea să fie atât de variată, paradoxală și imposibil de definit în câteva trăsături). Afterwards (Mai apoi) descrie "împărăția" îndrăgostiților ca pe "un vid, o ne-apropiere", "tăcere" și "necunoaștere". Singurătatea e stindardul Desperado. Poemul începe să existe abia când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert (1612 - 1661) obsedat de miracolul organismului uman și de ideea prelungirii vieții, la care gândește și contemporanul său Francis Bacon. Numai necunoașterea istoriei alchimiei stârnește mirare. De idealurile ei nici Leonardo da Vinci nu era străin. Lumea, în genere, o taxează prin judecăți reducționiste, nihiliste, din necunoaștere. Considerăm absolut necesar să-i acordăm un paragraf, nu cu titlu de paranteză, întrucât acesta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
uman și de ideea prelungirii vieții, la care gândește și contemporanul său Francis Bacon. Numai necunoașterea istoriei alchimiei stârnește mirare. De idealurile ei nici Leonardo da Vinci nu era străin. Lumea, în genere, o taxează prin judecăți reducționiste, nihiliste, din necunoaștere. Considerăm absolut necesar să-i acordăm un paragraf, nu cu titlu de paranteză, întrucât acesta este secolul în care, prin realizările sale științifice, medicale, face ca alchimia să iasă din scenă lăsând în urmă visul ei minunat și viabil, care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate datora fie necunoașterii sensului corect al acestui concept, fie dorinței de a atrage atenția, de a exagera. Din analiza frecvențelor răspunsurilor elevilor la cea de-a doua întrebare care viza caracteristicile elevului autonom, au reieșit următoarele rezultate: Din nou surprinde frecvența mică a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
evaluare corectă a performanțelor elevilor sunt tot atâtea calități care asigură eficiența muncii la catedră”(S. Iancu, 2000, p. 68) și care adăugăm noi, contribuie la construirea autonomiei elevului. Dirijarea permanentă a acțiunilor elevilor, nerecunoașterea de către profesor a propriilor imperfecțiuni, necunoașterea personalității elevilor, a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu). Teatrul nu ar putea exista fără relația de alianță. Aristotel analizează și formele pe care le îmbracă acțiunea tragică în funcție de două variabile. Eroul poate înfăptui un act de violență sau renunța la el în cunoștință de cauză sau în necunoașterea cea mai totală a identității victimei. Patru cazuri sunt posibile, pe care Aristotel le clasifică de la cel mai rău la cel mai bun. Nu există alte posibilități decât acestea: obligatoriu se acționează sau nu se acționează, știind sau fără să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl au față de ea, multe ocazii de exprimare a sentimentelor patetice care ar fi avut caracteristici de o frumusețe remarcabilă." Cât despre Racine, interpretarea eronată pe care o dă unei fraze din Aristotel dovedește că și el exclude posibilitatea unei necunoașteri a identității victimei. "Este necesar ca cel care acționează să cunoască sau să nu cunoască", scrie Aristotel, care elidează complementul direct al verbului "a cunoaște", căci pentru el nu există echivoc posibil. El înțelege recunoașterea ca pe un mijloc de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Merkelis Giedraitis, scriindu-i În 1587 superiorului general al iezuților, se plângea că, În dieceza sa, nimeni nu știa Tatăl nostru, nimeni nu se spovedea sau Împărtășea și că toți practicau În mod deschis vechile culte păgâne, deși „mai degrabă din necunoaștere decât din răutate”. Această Întârziere și reticență continuă În fața creștinării are cauze de ordin geografic și politic. Dacă, Într-adevăr, În ceea ce privește contactul târziu al evanghelizatorilor cu lumea baltică, o mare importanță a avut-o distanța și izolarea acesteia, este clar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nici cât au să mănânce, în vreme ce doar cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în chiar privința vieții oamenilor, constituie miezul oricărei tragedii grecești. Tragedia este tocmai spectacolul necunoașterii limitei care este viața omului, al necunoașterii propriei limite. Artele plastice presupun privirea-prealabilă către limita posibilelor opere ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când „opera“ este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în chiar privința vieții oamenilor, constituie miezul oricărei tragedii grecești. Tragedia este tocmai spectacolul necunoașterii limitei care este viața omului, al necunoașterii propriei limite. Artele plastice presupun privirea-prealabilă către limita posibilelor opere ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când „opera“ este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
firea lui romantică a găsit prilejul de a reconstitui trecutul. Memoria lui prodigioasă l-a ajutat foarte mult în această privință 47. Iorga stăpînea bine limbile europene moderne și avea excelente cunoștințe de latină și greacă. Singura lui lacună era necunoașterea limbilor slave, a maghiarei și a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui soție), întrucît era ardeleancă, l-a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
educației, a mijloacelor sau a șansei. Acești oameni, „șerbii” din noul peisaj medieval al Europei, nu trăgeau cine știe ce foloase din piața unică a muncii, bunurilor și serviciilor din UE. Ei rămâneau legați de țara și comunitatea lor locală, limitați de necunoașterea altor limbi și a posibilităților Îndepărtate, adesea mult mai ostili „Europei” decât concetățenii lor cosmopoliți. Această nouă diferență de clasă internațională, care Începea să eclipseze vechile contraste naționale, prezenta două excepții notabile. Pentru meseriașii și muncitorii din Europa de Est, oportunitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]