2,157 matches
-
și memorialist. G. este, de altfel, și autorul unei excelente ediții critice a operei lui Duiliu Zamfirescu, din care a îngrijit și comentat primele patru volume (1970-1974). În Fața ascunsă a lunii (1974), istoricul literar își propune să descopere „înfățișarea ascunsă, necunoscută a personalității scriitorilor, a vieții literare, a cărților” din epoca 1870-1900. Metoda lui este, pe urmele lui C. Dobrogeanu-Gherea, cea biografic-sociologică. Utile se arată studiile despre proza românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și despre critica literară a aceluiași
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în alegeri, București, 1957; Bogăția unui sărac, București, 1961; Întoarcerea la viață, București, 1962; Scrisoarea, București, 1962; La cumpăna nopții, București, 1964; La porțile Severinului, București, 1964; Moartea lebedei, București, 1969; Necunoscuta, București, 1971; Fata morgana, București, 1973; Prizonier la nouă ani, București, 1973; Viața nu iartă, Craiova, 1974; Ei doi și Pipo, București, 1975; Șoferi în uniformă, București, 1976; Talida, București, 1976; Într-o singură oră, București, 1978. Repere bibliografice: H.
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
de fotbal raportată la CÎmpia Romană. Rămîne proza, puțin teatru acesta din urmă produce mai degrabă voce decît literă, cum cred că e și firesc și o sumă variabilă de diverse eseuri care fac valuri În presa literară dar rămîn necunoscute cititorului amator sau universitarului specializat. Romanul se vinde bine, aduce Încă faimă și bani. O sumedenie de premii răsplătesc cele mai bune proze ale anului, peste douăzeci notabile, vreo cinci-șase importante pecuniar. Atît de importante, Încît. odată cîștigat, premiul Îți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Tunelul, București, 1924; H.Chr. Andersen, Povestiri, București, 1925, Alte povești minunate, București, 1927; Heinrich Mann, Nevinovată, București, 1926; V. Garșin, Floarea roșie, București, 1927; Lev Tolstoi, Ana Karenina, București, 1928 (în colaborare cu I.Pas); Ștefan Zweig, Scrisoarea unei necunoscute, București, 1929; H. Battauer, Sub spânzurătoare, București, 1934; Contes roumaines d’écrivains contemporains, pref. Comtesse de Noailles, Paris, 1931; Cezar Petrescu, Aranca, la fée des lacs, Paris, 1931; Th. Sivasankara Pillai, Doi pumni de orez, București, 1963 (în colaborare cu
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
îi stârnesc interesul, se împletesc în jurnalul din 1929-1936, tipărit postum, Zilele și umbra mea (1976), care cuprinde mărturii asupra propriei formări ca om de cultură și ca scriitor, țintă urmărită cu o rară perseverență. În proze - antologate în volumul Necunoscuta, 1972 -, C. nu e captivul unei singure maniere. Unele narațiuni sunt contaminate de o febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii, care până la urmă
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
formări ca om de cultură și ca scriitor, țintă urmărită cu o rară perseverență. În proze - antologate în volumul Necunoscuta, 1972 -, C. nu e captivul unei singure maniere. Unele narațiuni sunt contaminate de o febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii, care până la urmă se și produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București, 1970; Necunoscuta, îngr. Ecaterina Chelariu, cuvânt înainte Mircea Horia Simionescu, București, 1972; Scrieri lirice, cuvânt înainte Eugen Barbu, București, 1973; Teatru, îngr. și pref. Adrian Anghelescu, București, 1976; Zilele și umbra mea, îngr. și pref. Corneliu Popescu, Iași, 1976; Poezii în vers
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
de redacție este pus, în numărul 139/1990, sub patronajul unui comitet director alcătuit din Al. Călinescu, Andrei Corbea și Mihai Dinu Gheorghiu. Titlurile rubricilor („Abecedarul democrației”, „Tribuna liberă”) și ale unor articole (Fiziologia oportunistului ceaușist, Despre democrație și alte necunoscute, Ce e pluralismul?, Ieșirea la libertate) vorbesc singure despre schimbarea profilului ideologic al revistei. Publică poezie Liviu Antonesei, Mihai Grădinaru, Liviu Ioan Stoiciu, Irina Andone, Liviu Cangeopol, Nichita Danilov, Mihai Ursachi, Mircea Dinescu (tradus în limba franceză de Thomas Bazin
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Greciei: toți cei care trăiau din vânat, din păsările prinse și din pescuit, ca și cei care se ocupau de rezervațiile naturale, de stupi, de iazurile de pește și de crescătoriile de păsări, pentru ca nici o viețuitoare să nu-i rămână necunoscută. Din întrebările pe care le-a pus acestora a scris faimoasele sale volume despre animale, aproape cincizeci la număr"29. Realitatea era, prin urmare, cercetată cu acribie, iar enormei tradiții care înscria animalele într-un sistem mitologic care le conferea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pentru a ajunge la conceptul de diabet ca tulburare a metabolismului energetic, această „boală misterioasă” cum o caracteriza Aretaeus din Cappadocia în secolul II d.Ch., a trebuit să treacă prin mai multe etape, în cursul cărora au fost deslușite numeroasele necunoscute care stau în spatele acestei „tulburări de reglare”, sistemul dereglat fiind „metabolismul energetic al organismului”, care are ca piatră de boltă a edificiului reglator, molecula de insulină, acest adevărat „hormon al vieții”. Până când se va scrie o istorie amplă a evoluției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cap, așa cum o putem face noi azi. Alta ar fi fost evoluția cunoștințelor despre această boală, dacă întâi ar fi fost inventat internetul și numai apoi tiparul. 3. În fine, diabetul zaharat este, într-adevăr, „o boală misterioasă”, cu multe necunoscute în complexa interrelație dintre metabolismele glucidelor, lipidelor și proteinelor. Cunoașterea bolii în profunzime a devenit posibilă numai după dezvoltarea tehnicilor biochimice: timide în secolul XVIII, viguroase în secolul XIX și din ce în ce mai rafinate în secolul XX. În mileniul în care am
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
descoperit ceva”. Complet greșit. Din cele care trebuie cunoscute am reușit să cunoaștem corect câte ceva, extrem de puțin, o milionime poate, din câte se pot cunoaște. Fluviul cunoașterii trebuie să continue, iar Leonardo da Vinci spunea că: „Natura este plină de necunoscute care așteaptă să fie descoperite”. Francis Glisson (1597-1677), profesor la Cambridge, în lucrarea sa „Despre rahitism” scrisă în 1650, a făcut prima descriere „modernă” a bolii; „capsula lui Glisson” a rămas o structură anatomică descrisă în „Anatomia hepatis” (1654), lucrare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și o comparație cu alte literaturi, această matematică literară se exprimă după regula de trei simplă: dacă literatura germană are la y populație, z scriitori, câți scriitori ar trebui să aibă literatura română ținând cont de populația ei? X, marea necunoscută, e chiar cifra care exprimă literatura română. Este demonstrația pe care o face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genii vor ieși din milioanele de români "noi", adăugați la corpul social: ...țărănimea, atât de numeroasă, a dat prea puțini scriitori, pentru că ea, ca clasă, a rămas departe de cultură. Cine poate spune câte talente, câte genii poate, au rămas necunoscute din această cauză? Dacă întâmplarea nu făcea ca, în deosebire de atâtea mii de contemporani ai săi din ținutul Neamțului, Creangă să învețe la Socola și la Școala Normală - literatura noastră ar fi fost lipsită de cel mai fermecător prozator
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populație situată la jumătatea drumului între condiția de actor și cea de spectator"261. Ideea unei morți voluntare proprie celor care au scăpat din Styx merită toată atenția pentru că biletul de metrou parizian poartă simbolic un X mare, semn al necunoscutei și semn prezent în Doliul trandafirilor sub forma unui sex larg deschis care ne fac să ne gândim la "un X majusculă". Către acest punct de fugă, perspectivă tenebroasă, se îndreaptă Léon Lucain. Acesta este condus către o "casă închisă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
peretelui venos intervin macrofagele, celulele musculare netede, celulele endoteliale și fibroblastele (Woodside et al., 2003). Secvența evenimentelor patogenice care realizează legătura dintre transformările hemodinamice specifice hipertensiunii venoase și modificările structurale din pereții venelor varioase este însă un subiect cu multe necunoscute. Studiile orientate asupra modificărilor tisulare, celulare și moleculare ale peretelui venos au condus, recent, la formularea teoriei etiopatogenice moderne, imun-inflamatorii, a bolii varicoase, care pune accent pe mecanismul de activare a leucocitelor, afectarea funcției fibroblastelor și transformările calitative și cantitative
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
remodelarea tisulară și determină, în stadiile avansate, apariția fibrozei tisulare. Deși datele noastre indică implicarea MMP-9 și a TIMP-1 în remodelarea matriceală, profilul complet al membrilor acestor familii și mecanismul prin care aceștia actionează, sunt activați și reglați are multe necunoscute. Descifrarea interrelațiilor celulare și moleculare care au loc în insuficiența venoasă cronică deschide însă perspectiva pentru noi metode de tratament și prevenție în cadrul acestei afecțiuni. 7.6. EVALUAREA APOPTOZEI 7.6.1. REPERE FUNDAMENTALE Apoptoza, definită ca moartea programată a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cere elevilor să îmbine cuvintele în propoziții și propozițiile în fraze, în așa fel încât exprimarea lor să fie într-o formă cât mai clară. Modal i t ă ț i le pen t ru expl icarea cuv inte lor necunoscute stau la baza unor variate tipuri de exerciții, pentru precizarea, activizarea și nuanțarea expresivă a vocabularului elevilor, precum: * găsirea sinonimelor, antonimelor, omonimelor dintr-un text citit; * identificarea unor cuvinte aparent sinonime ; * aflarea familiei de cuvinte a unui termen; * formarea unor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
dacă a fost Într-adevăr expediată (generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" nu era subordonat Ministerului de Interne ci Armatei a 4-a și Marelui Cartier General, și nu trebuia să raporteze ministrului direct despre situație), a fost schimbată, la o dată necunoscută, cu un alt document care urmărea să justifice măcelul prin rebeliunea evreilor din Iași. Mai Întâi, se spunea În documentul falsificat, au fost capturați doi aviatori sovietici originari din oraș, „un fost brutar din Iași și o studentă de la Universitatea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
escortat trenul și a notat locul În care Își Îndeplinesc serviciul. Dar aceștia nu au fost anchetați 85. În dosarul anchetei conduse de Procuratura militară a Comandamentului 2 Teritorial au fost intercalate două documente falsificate, care au Înlocuit (la o dată necunoscută) documentele originale din septembrie 1941 (au fost pregătite de aceleași autorități care au conceput documentele originale, conținutul lor fiind puțin schimbat În comparație cu originalele). Astfel de documente falsificate referitoare la pogromul din Iași există cu zecile, Însă au fost descoperite de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vest Mărculești XE "Mărculești" , a fost primită cu focuri puternice, având pierderi grele”36. Compania, deci, s-a notat În actul de acuzare, nu a intrat În Mărculești XE "Mărculești" ci a ajuns numai pe Înălțimile din jurul ei. La o dată necunoscută, jurnalul de operațiuni al Diviziei 14 a fost falsificat, adăugându-se următoarea frază: „O companie din Rșegimentulț 6 Vșânătoriț trimisă pentru a curăți satul Mărculești XE "Mărculești" este primită cu focuri și respinsă. Rșegimentulț 13 progresează În Înaintare și trimite
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Prințesa Capriciosa (cu două verișoare: Prințesa Mazarina și Prințesa Koku), Prințesa Gudrun von Badabumbumbum, Prințesa de Pârtzesc, Prințesa Nocția (cu sora ei Pamina), Prințesele de O-Mie-și-Una-de-Fețe-și-Niciuna (invizibile!), Prințesa Julia de Golsac (numită și Frederika), Prințesa de Pitipitipythia, Prințesa Ignotia (alias Necunoscuta), Prințesa Amnezia (alias Uituka), Prințesa Incompleta, Prințesa Tzaca-tzaca, Prințesa Barbămoale (i se mai zice Hirsuta sau Prințesa cu Barbă), Prințesa Brațpăros, Prințesa Pflekara de Java, Prințesa Romeea Gitanos, Prințesa de Junglă Liliana (prietenă cu Limbubuta de Banana), Prințesa de Nisipuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
evidentă, din această perspectivă. El nu se mai mulțumește cu ceea ce i-a fost dăruit. Se reconstruiește, pe sine însuși. Pentru omul modern, sensul creației este chiar autocreația. Drept consecință, conceptul de natură se diluează, treptat, până a deveni o necunoscută, iar autocreația devine autoreferențială. Mai mult decât atât, ea dobândește un potențial tot mai distructiv. Autocreația omului devine, treptat, autodistrugerea omului. Cursa nebună, a omului față de sine însuși, se accelerează cu fiecare clipă consumată. Doar moartea pare a se mai
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
o acordă vieții, considerând fiecare ființă unică pe acest pământ. Prin dragoste omul occidental se valorizează ca ființă și ca cetățean 227. ,,Iubirea-pasiune, semnul particular al sufletului occidental, s-a născut dintr-o izbucnire a flăcării creștinismului în limitele ereziei. Necunoscută în Antichitate și în Orient, ea nu poate exista decât într-o singură civilizație marcată de credința în valoarea unică a fiecărei ființe"228. Occidentul cultivă dragostea, și prin dragoste femeia, și ca semn al individualității și dreptului recunoscut fiecărei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la inflație, Keynes a răspuns că pe termen lung vom fi cu toții morți. Este un gen de înțelegere superioară a situației, în spatele unui asemenea răspuns și nu o indiferență, așa cum cred unii comentatori. Viitorul este mereu altul, are provocările și necunoscutele sale care nu seamănă cu cele din trecut. Crizele economice ale viitorului pot să nu semene și nici nu seamănă cu cea despre tocmai discutăm, deoarece viitorul este altul, mai complex în devenirea sa. Dincolo de opțiunile în vreme de criză
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]