1,761 matches
-
aceasta nu este singura perspectivă, existând o varietate de traduceri ale frazei finale din versetul 19: Existența multor variante ale traducerii înseamnă că acest verset este foarte dificil pentru cei care caută o definiție precisă a lui "almah". Ahaz, regelui nehotărât al lui Iuda sau posibil descendenților curții regale a lui David le este comunicat un semn dat de Domnul că el se ocupă de soarta regatului și îl protejează. Semnul dat este că "almah" va da naștere unui fiu care
Almah () [Corola-website/Science/319858_a_321187]
-
dorințele și suferințele unor personaje triste din cadrul social al unor cupluri sau familii dintr-un bloc de locuințe sau cartier oarecare: „Hefetz”, „Yaakobi și Leidenthal”, „Tinerețea lui Vardale”, „Krum”, „Popper”, „Meșteșugul vieții”, „Negustorii de cauciuc”,„Cei ce-și fac bagajele” „Nehotărâtul”, „Hops și hopla”, „Femeia minunată din noi” și „Prostituata din Ohio””. Deși centrul de greutate al creației sale a fost teatrul, Hanoch Levin s-a impus și ca un talentat autor de texte de cântece care au fost puse pe
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice; ● Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
unirea lui "land", "țară", cu "mand", "om", și însemnând „compatriot”), dar există și "landmand" (din aceleași rădăcini, însemnând „fermier”). În substantivele compuse genul va fi totdeauna cel al ultimului substantiv. Articolul la rândul lui este de două feluri: hotărât și nehotărât. Pentru genul comun articolul nehotărât este "en", de exemplu "en dreng" („un băiat”), "en pige" („o fată”, se observă diferența față de română unde substantivul "fată" este feminin), "en by" („un oraș”), iar pentru genul neutru articolul nehotărât este "et", de
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
mand", "om", și însemnând „compatriot”), dar există și "landmand" (din aceleași rădăcini, însemnând „fermier”). În substantivele compuse genul va fi totdeauna cel al ultimului substantiv. Articolul la rândul lui este de două feluri: hotărât și nehotărât. Pentru genul comun articolul nehotărât este "en", de exemplu "en dreng" („un băiat”), "en pige" („o fată”, se observă diferența față de română unde substantivul "fată" este feminin), "en by" („un oraș”), iar pentru genul neutru articolul nehotărât este "et", de exemplu "et hus" („o casă
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
feluri: hotărât și nehotărât. Pentru genul comun articolul nehotărât este "en", de exemplu "en dreng" („un băiat”), "en pige" („o fată”, se observă diferența față de română unde substantivul "fată" este feminin), "en by" („un oraș”), iar pentru genul neutru articolul nehotărât este "et", de exemplu "et hus" („o casă”). Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârșitul substantivului) ca și în limba română și este identic cu cel nehotărât: "drengen" („băiatul”), "byen" („orașul”), iar la genul neutru "huset" („casa”). Pentru substantivele
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
fată" este feminin), "en by" („un oraș”), iar pentru genul neutru articolul nehotărât este "et", de exemplu "et hus" („o casă”). Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârșitul substantivului) ca și în limba română și este identic cu cel nehotărât: "drengen" („băiatul”), "byen" („orașul”), iar la genul neutru "huset" („casa”). Pentru substantivele terminate în "-e", articolul hotărât se reduce la "-n" la genul comun ("pigen" = „fata”), respectiv "-t" la cel neutru ("æblet" = „mărul”). Majoritatea cuvintelor daneze sunt moștenite din scandinava
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
de asemenea există câteva urme ale cazurilor acuzativ și dativ. Adjectivele sunt comparate ca în engleză și sunt declinate în conformitate cu gen, număr și definitudine. Definitudinea substantivelor este marcată în primul rând prin sufixe, și de asemenea prin articole hotărâte sau nehotărâte. Din punctul de vedere al prozodiei, suedeza prezintă atât accent prozodic cât și aspecte tonale. Suedeza este foarte bogată în vocale și este de asemenea notabilă pentru existența consoanei fricative velare dorsopalatale surde, ce reprezintă un fonem forte variabil. Suedeza
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
pește”, într-un mod mai abstract; "fisken" este forma hotărâtă „peștele”. În anumite cazuri, forma hotărâtă indică posesia, cum de exemplu se observă în construcția "jag måste tvätta håret" („Trebuie să"-mi" spăl părul”). Adjectivele au flexiunea în funcție de două declinații - nehotărât/indefinit sau hotărât/definit - și trebuie să se acorde cu substantivul pe care îl determină în număr și gen. Formele nehotărâte de neutru și plural al adjectivului sunt de obicei formate prin adăugarea unui sufix ("-t" sau "-a") la forma
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
se observă în construcția "jag måste tvätta håret" („Trebuie să"-mi" spăl părul”). Adjectivele au flexiunea în funcție de două declinații - nehotărât/indefinit sau hotărât/definit - și trebuie să se acorde cu substantivul pe care îl determină în număr și gen. Formele nehotărâte de neutru și plural al adjectivului sunt de obicei formate prin adăugarea unui sufix ("-t" sau "-a") la forma comună a adjectivului, de exemplu "en grön stol" („un scaun verde”), "ett grönt hus" („o casă verde”) și "gröna stolar" („scaune
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
unui sufix ("-t" sau "-a") la forma comună a adjectivului, de exemplu "en grön stol" („un scaun verde”), "ett grönt hus" („o casă verde”) și "gröna stolar" („scaune verzi”). Terminațiile formei hotărâte a adjectivului sunt identice cu cele de la forma nehotărâtă plural, de exemplu "den gröna stolen" („scaunul verde”), "det gröna huset" („casa verde”) și "de gröna stolarna" („scaunele verzi”). Pronumele din limba suedeză este similar cu cel din engleză. În afara celor două genuri naturale, "han" și "hon" (el și ea
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
este o limbă relativ flexionară, având conjugarea foarte complicată, în schimb lipsește aproape în întregime flexiunea celorlalte părți de vorbire. Se folosesc multe prepoziții și se pune adjectivul după substantiv. Spre deosebire de română, în spaniolă atât articolele hotărâte cât și cele nehotărâte sunt proclitice. Tipologia sintaxei este de obicei SVO, dar schimbările sunt comune. Astfel ca majoritatea limbilor romanice, în spaniolă se poate pierde pronumele personal, când nu este necesar din punct de vedere al contextului. Flexiunea verbelor în spaniolă este una
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
adăugarea sufixului "-mente" la adjectivul feminin (de exemplu "afortunada" - norocosă → "afortunadamente" - din fericire). Această paradigmă este comună limbilor romanice occidentale și poate de asemenea fi găsită în română, în cazul adverbelor precum "actualmente". În spaniolă se folosesc articolele hotărâte și nehotărâte, pronumele demonstrative, pronumele posesive, pronumele interogative, numerale cardinale, numerale ordinale și numerale nehotărâte ca cuvinte determinante, la fel ca în română. Majoritatea lor nu formează un subiect de declinare, dar există excepții care urmează modelul declinării al adjectivelor, precum numeralul
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
Această paradigmă este comună limbilor romanice occidentale și poate de asemenea fi găsită în română, în cazul adverbelor precum "actualmente". În spaniolă se folosesc articolele hotărâte și nehotărâte, pronumele demonstrative, pronumele posesive, pronumele interogative, numerale cardinale, numerale ordinale și numerale nehotărâte ca cuvinte determinante, la fel ca în română. Majoritatea lor nu formează un subiect de declinare, dar există excepții care urmează modelul declinării al adjectivelor, precum numeralul "un".
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
sau indicativul mai mult ca perfect analitic față de cel sintetic din română. Formele articolelor hotărâte (cu caractere aldine) sunt: Vocala dinaintea articolelor "-lu", "-lji" și "-le/-li" neutru plural cade, înaintea celui din urmă uneori și la feminin plural. Articolul nehotărât feminin singular este "ună": "ună feată" „o fată”. Există unele diferențe între aromână și română atât în formarea pluralului substantivelor, cât și în declinarea acestora. Terminația la cazul nominativ singular și plural diferă uneori între aromână și română, dar unele
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
unele diferențe între aromână și română atât în formarea pluralului substantivelor, cât și în declinarea acestora. Terminația la cazul nominativ singular și plural diferă uneori între aromână și română, dar unele diferențe privesc numai anumite graiuri: Observații: Declinarea cu articol nehotărât: Declinarea cu articol hotărât: În declinare este de remarcat: Gradele de comparație ale adjectivelor prezintă unele particularități. Comparativul de superioritate se formează cu adverbele "ma" sau "cama" și termenul de comparație este precedat de conjuncția "di/de": "El easte ma
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
folosește mai ales cu valoare substantivală. Cu valoare verbală se folosește mai puțin, în următoarele cazuri: Participiul se folosește și cu unele funcții diferite de cele din română: Una din particularitățile de topică se observă în sintagma cu substantiv articulat nehotărât folosit cu "alt, -ă": "altă ună bisearică" „o altă biserică”. Articolul hotărât este în general enclitic, dar nu totdeauna. La genitiv-dativ feminin singular, unele substantive pot primi articolul hotărât enclitic sau proclitic: ali feată" sau "a featiljei. La altele articolul
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
numără, ca atribut pe lângă un substantiv sau atunci când substantivul este subînțeles, precum și pentru a desemna o cifră într-un număr. A doua formă este denumirea cifrei sau a numărului respectiv. Gramaticile maghiare includ în categoria numeralului și așa-numitele „numerale nehotărâte”, cum sunt "sok" „mult(ă)”, "kevés" „puțin(ă)”, "számos" „numeros(oasă)” etc. Numeralul poate lua și forme adverbiale dacă i se adaugă anumite sufixe: "öten" „cinci” (numărul de persoane participante la o acțiune), "kettesben" „în doi” (intimitatea unor persoane limitată
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
deplasarea către interior) - "bent" sau "benn" „înăuntru” (pe lângă verbe ce nu exprimă deplasarea) - "bentről" „dinăuntru” (pe lângă verbe ce exprimă deplasarea dinspre interior). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Se consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Pronumele personale prezintă particularitatea că formele cazuale în afară de acuzativ nu
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de gramaticile maghiare sunt cel hotărât și cel nehotărât, având aceleași funcții ca cele din română. Spre deosebire de gramaticile limbii române, în gramaticile limbii maghiare cuvintele de negație nu sunt incluse în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din categoria cuvintelor funcționale. Aceste cuvinte, printre care
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
englezei asupra ei, și să se mențină răspândirea pe care o mai are în lume. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Majoritatea determinanților abstracți folosiți în franceză au corespondenți exacți în română. Aceștia sunt articolul hotărât, articolul nehotărât, adjectivele pronominale și numeralul, atunci când este folosit ca determinant. Doar funcția articolului partitiv este îndeplinită prin alte procedee în română. Altă deosebire între determinanți în cele două limbi este că adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Aproape toate părțile de vorbire nominale din franceză se regăsesc și în română. Este vorba de substantiv, de adjectivul calificativ, de numeral în general și de pronume: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât. Doar pronumele adverbial nu are corespondent exact în română. Ca în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]