7,995 matches
-
alocuri sec, pe alocuri imnic. O răcoare de laborator logic însoțește atmosfera paginilor, cititorul fiind izbit de pledoaria insistentă pe care învățatul o face actului de înțelegere. De Dumnezeu te apropii înțelegîndu- l, aceasta e ideea lui Eckhart, exigență cu neputință de îndeplinit de un anahoret cu înclinații mistice. Cînd un teolog face apologia intelectului, mintea lui se află la mii de kilometri de tenta mistică. Unde apare conceptul, acolo moare mistica. Cine are răgazul să parcurgă în paralel textele ediției
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
sale existențiale, doar doar acestea vor fi în măsură a-i justifica divorțul zgomotos de poezie. Are aerul cuiva care aruncă pe geam lucrurile ființei iubite cîndva. Deși ar putea scrie un întreg roman al ratării, întreprinderea se arată cu neputință prin condiționările pe care le pune: „dacă structurile narațiunii nu ar fi atît de false/ dacă nu aș mînca pe loc ce scriu dacă nu m-ar pufni rîsul/ ca pe un erou de roman ieftin/ dacă limba n-ar
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
Simona Vasilache Volumul al doilea din Jurnal-ul ținut de Alice Voinescu e o lungă și fragmentată scrisoare către Stello, dispărutul, cel care-i devine confident și înger păzitor. Mici cochetării de bătrânețe, neputințe sancționate sever, scăderi ale vioiciunii de altădată, se întrepătrund cu ritmul halucinant în care se schimbă istoria. Morala, de-un creștinism asumat cu multă finețe intelectuală, este că se obișnuiește omul cu orice. Însă asta nu schimbă nimic din așteptarea
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
din auzite. În ciuda ifoselor de doctrinar și de martir pe care și le dă, acest mesager și apostol al vagului și al nimicniciei, își dă regulat în petec, lunecând, după fiece tiradă filozofească, într-o bolboroseală de nestăpânită lubricitate. Dar neputința lui literară nu poate fi o pricină de uimire decât în Occident, unde nu toată lumea cunoaște debuturile și desfășurările jalnicului pornograf. Calmul prefăcut, scelerateța reptiliană, perseverența lui care calcă peste amorul propriu și peste demnitatea umană numai ca să-și atingă
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
poziții, absurdul apare atunci cînd un plan superior răbufnește în planul vieții umane, urmarea fiind o trăire atît de stranie încît toate motivele raționale te îndeamnă s-o categorisești drept absurdă. E cazul oricărei epifanii în cursul căreia rațiunea abdică: neputința de a pricepe te silește să depui armele, abandonînd intelectul și îmbrățișînd credința. Omul se înfioară și tace, căci simte că rațiunea nu-l poate ajuta, de aceea senzația curentă este de mysterium tremendum. Întîlnirea cu sacrul e resimțită ca
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
lui găunoșenie irațională, de unde și vorba devenită clișeu a lui Tertulian: „Este cu totul vrednic de crezare că Fiul Domnului a murit, pentru că este absurd. Și este sigur că a înviat după ce a fost pus în mormînt, fiindcă e cu neputință.“ (p. 147). Ce-i imposibil nu e pe placul măruntaielor pozitiviste, ca o hrană ce nu poate fi digerată din cauza absenței unei enzime esențiale: enzima mistică a credinței smintite. Tertulian a avut-o, și tocmai de aceea a putut spune
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
altă dată sau atunci își dădea seama că nu poate avea nimic fără Pia căci timpul se scurgea în agitație și rumori de neînțeles din care nici praful nu se alegea (Scrisoarea din 4 febr. 1948). Starea ne melancolie și neputință se datora eșecului întrunirii de la Geneva și la Lausanne între 13-18 februarie, a celor mai de seamă reprezentanți ai rezistenței: generalul Rădescu, Niculescu-Buzești, Matei Ghica, Ghilezean, Titu Pogoneanu, Manuilă, Caranfil, Anastasiu, Ioanițiu și alții, în vederea alcătuirii unui comitet care să
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
face rău românilor care l-au demis și care îl detesta, ambiția fără miză a lui Traian Băsescu sunt clinice și au, de 9 ani, efecte nocive pentru cetățeni și pentru economie. În spatele unui deziderat populist se ascunde lașitatea și neputința unui președinte care a pierdut tot și a cărui ultima șansă de a fi băgat în seamă e să producă conflict total între PSD și PNL, Guvern și președinte, președinte și Parlament. Felicit liderii Uniunii Social Liberale pentru că au dat
Voiculescu: Criza din USL a fost generată de același maestru al diversiunii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33420_a_34745]
-
prin sinucidere: nu reușește la examene (eșec echivalând cu o catastrofă în lumea japoneză), se refugiază într-o cafenea de unde este racolată pentru a se prostitua, intuiește că tatăl ei pregătește a treia tentativă de sinucidere. Rușinea eșecului profesional și neputința de a-și întreține familia, de a-și apără fiica, au ca pandant teroarea din trecut a celuilalt Haruki: superiorii îi bat, îi umilesc pe tinerii înrolați fără voie, sub pretextul pregătirii pentru misiunea sinucigașă. Iar Haruki 2 pare dublul
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
le străbat în întregime și cu toate notele și anexele lor. Te asigur că aș fi vroit să „trișez” puțin și să mai las de o parte câte ceva, dar lucrările sunt atât de bine făcute încât mi-a fost cu neputință. Într-adevăr, crede-mă sincer când spun că felul d[umi]tale sobru și atât de competent de-a prezenta o temă ma cucerit. E probabil că studiile d[umi]tale interesează în chip deosebit fie pe cei foarte știutori
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
văzul poporului, fluturând batistuțe albe încărcate cu lacrimi de durere profundă și fluturând din mâini agitate", a comentat, miercuri, mezina președintelui Traian Băsescu pe pagina sa de socializare, referitor la . "Ruperea USL demonstrează eșecul unui proiect politic eminamente distructiv și neputința unor țațe din Obor, așa cum sunt Ponta și Antonescu, de a conduce România", a conchis europarlamentarul. Mesajul postat de Elena Băsescu este însă foarte asemănător cu cel al Elenei Udrea, la ambele fiind prezente formulări precum "coaliție monstruoasă", "de tristă
Elena Băsescu, despre Ponta și Antonescu: Țațe din Obor () [Corola-journal/Journalistic/32032_a_33357]
-
ceea ce Călinescu înțelegea prin criticul care educă, nu explică - iată un rost, astăzi, tumefiat. Dincolo de toate, Gabriel Dimisianu a rămas un om care știe să admire. Mereu luminos și gata de subtile (auto)ironii, criticul bucureștean s-a remarcat prin neputința structurală de a pulveriza, prin scrisul său, venin. Un scriitor incapabil să trăiască fals opiniile critice își face, în Amintiri și portrete literare, în primul rând, un autoportret: îndrăgostitul fără speranță de spațiul brăilean, comentatorul României literare, rămas vertical în
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
Nu, aveam aproape treizeci de ani. Lăsam în urmă două mariaje, dar nu simțeam că aș fi fost măritată cu adevărat.» Trăise, așadar, la periferia Imperiului, pe conturul din ce în ce mai precar, mai vulnerabil, al unei lumi în destrămare. Simțise spasmul de neputință în care se zbătea această Africă premodernă și, probabil, că intuia potențialul primejdios al unui univers gata să izbucnească, violent, într-o explozie în lanț. Oricât ar fi fost de familiarizată, însă, cu starea prerevoluționară, caracteristică Africii negre, nimic n-
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
care duce la anihilarea instinctului de conservare, așa explicîndu-se entuziasmul cu care boemul întîmpină renghiurile sorții. Nesiguranța zilei de mîine și strîmtorarea pecuniară mergînd pînă la decavare nu-l tulbură mai mult decît pierderea unei partide de pocher sau decît neputința de a lua cina cîteva seri la rînd. Simțul pericolului i-a fost extirpat, la fel ca antenele ridicolului. Boemul plutește peste împrejurările vieții în virtutea unei abulii care nu numai că-i retează ambiția, dar, în același timp, îl scutește
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire a moralei breslei. Sub acest unghi, boemul nu are onoare civică și nici remușcări, dar reacționează demn atunci cînd e pus
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
menită a o oglindi, pentru ca acum un nou rival să-și revendice întîietatea: virtualitatea ecranelor nu numai că înăbușă imaginația, dar astăzi tinde să eclipseze pînă și realitatea. Primul simptom al dependenței de lumea digitalică e sărăcirea imaginației pînă la neputința de a mai avea fantezii proprii, urmată de perceperea lumii reale ca o parte atît de fadă a vieții că e mai bine s-o ocolești. Butaforia electronică creează un miraj al senzațiilor tari care fac din spațiul virtual un
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
ai electrocutat digitalic la un ecran de înaltă tensiune, a vîrî degetul în priza vieții aduce a pișcătură monotonă. Aberațiile care se nasc de aici sînt de o diversitate de ospiciu: teșirea sensibilității pînă la a nu mai simți emoții, neputința de a te concentra timp îndelungat și sentimentul constant de inadaptare. Lexicul sărăcește pînă la agramatism și sentimentul identității scade, alături de senzația neplăcută că ești supus unor constrîngeri stupide. Și cum toate aceste neajunsuri pot fi înlăturate repede, tînărul se
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
câini este atât de cumplit încât el trebuie să ne trezească din amorțire ca să punem punct, odată și odată, acestei rușinoase, inacceptabile stări de lucruri. Dincolo de grozăvia în sine a întâmplării, consternante sunt cele puțin trei chestiuni adiacente. Unu: iresponsabilitatea/ neputința/ indiferența/ cinismul autorităților, ale celor aleși, ale celor obligați să rezolve problemele comunității și, la pachet, lipsa de reacție a noastră, a alegătorilor, care nu-i sancționăm prin vot. Doi: afacerile incredibil de bănoase care s-au pus pe roate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Capotă-Dejeu“, pe răsculații din Siliștea, sau pe figurile epopeei din Munții Făgărașului. În a doua categorie intră deținuții de la Aiud și Doftana, de la Sighet și Pitești, preoții greco-catolici sau grupul sașilor din lotul brașovean „Biserica Neagră“. Paginile, sunt lugubre, cu neputință de a fi citite „estetic“, senzația de crispare pe care ți-o dă cruzimea detaliilor sporind pînă la repulsie. Un singur exemplu: țăranul Corneliu Călin, participant la revolta țăranilor din Siliștea, drept pedeapsă că a distrus tabloul lui Stalin, este
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
mînuitor al cuvintelor, știe s-o exploateze: astfel, substantivul "ospăț" și verbul "a îndulci" sînt utilizate cu profit literar, mijlocind mecanismul alegoric. Poate cea mai frecventă strategie prin care se urmărește impresionarea ascultătorilor este legată de toposul mimării modestiei, în legătură cu neputința exprimării adevăratei bogății spirituale reprezentate de momentul biblic celebrat în predică. Dată fiind autentica patină expresivă a limbajului, sîntem ispitiți să apropiem această realitate discursivă de principiul inefabilului. Creator de mesaj ce necesită o anumită complexitate structurală, Antim are intuiția
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
între cele două cărți, dar nu e locul acum să le trec în revistă. Un personaj sau altul din romanul Soranei Gurian, și, în mai multe rânduri, personajul-povestitor, vorbesc despre ,,galopul destinului", despre ,,zilele care nu se mai întorc", despre neputința de a readuna ,,fărâmele trecutului". Sunt formulări care trimit poate prea direct la ceea ce numeam tema substanțială a romanului, aceea a timpului ireversibil, a vieții pieritoare și irepetabile. Formulări poate prea subliniate, prea ,,limpezi", mistuite totuși, până la urmă, de masa
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
dăruită și nici primită. Ne uram reciproc cu iubirea, formă abrazivă a imposibilității de a fi unul celălalt cu singurătate cu tot așteptînd nimic iar timpul cu nervuri vinete fremăta la fereastră într-un rămuriș invizibil. Ne îmbrățișam spasmodic cu neputința ce-și întinde mîinile dar le și ascunde nefericirea unuia sufla în palmele degerate ale celuilalt să le trezească la viață cînd pe buze beam flăcări stinse. Și a rămas între noi doar o ezitare ce se-nsoțește singură pe străzi
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
face Cuvânt Cuvânt cu cuvânt rând după rând până devine Literă de lege - care se șterge - apoi se culege Început și sfârșit Eu cu mine pre mine călcând cu bucurie Și cu întristare Trupul dat singurătății sale Între putere și neputință pierdut este totul Totul e cu putință
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
noaptea cosmică împresoară mărunta noastră zi această zi aruncată-n cazane, fierbînd colcăind cu magma stelară laolaltă, iată toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale și despre vină se poate vorbi și despre ispășirea mereu amînată cu neputință îți scriu neputința de a iubi, neputința de a mă sinucide brusc indolent, sfîșiindu-mă cu o lamă de aer neputința urlînd neputința umplîndu-se cu ură în loc de plăgi și iată-mă transformat într-o ciudată sperietoare de ciori împărțind verdicte nu
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
mărunta noastră zi această zi aruncată-n cazane, fierbînd colcăind cu magma stelară laolaltă, iată toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale și despre vină se poate vorbi și despre ispășirea mereu amînată cu neputință îți scriu neputința de a iubi, neputința de a mă sinucide brusc indolent, sfîșiindu-mă cu o lamă de aer neputința urlînd neputința umplîndu-se cu ură în loc de plăgi și iată-mă transformat într-o ciudată sperietoare de ciori împărțind verdicte nu întotdeauna drepte cu
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]