3,942 matches
-
aceste structuri. Principalul punct pe care Cox dorește să-l evidențieze despre teoria orientată către rezolvarea problemelor este că, nereflectând la apriorismul cadrului inițial în interiorul căruia teoretizează, are tendința de a acționa în favoarea priorităților ideologice predominante. În ciuda pretențiilor sale de neutralitate axiologică, teoria orientată către rezolvarea problemelor este din plin "legată de valori, în virtutea faptului că acceptă implicit ordinea predominantă ca bază a sa" (Cox 1981: 130). În consecință, ea ignoră felul în care puterea și interesele preced și modelează pretențiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
191, 192 neoconservatorism, 247 neoimperialism, 141 neokantianism, 73 neoliberalism, 145, 160, 207, 211 neomarxism, 19, 141 neomercantilism, 91 neopozitivism, 212, 213, 222 neorealism, 25, 26, 34, 35, 37, 39, 45, 74, 81, 109, 115, 146, 160, 207, 208, 209, 211 neutralitate, 59, 146 niveluri de analiză, 33, 278 norme, 59, 61, 62, 63, 174, 210, 215, 216, 217, 225 Noua Dreaptă, 88 noua ordine mondială, 97, 103 obiectivitate, 159, 161, 171 ontologie, 26, 27, 34, 35, 36, 43, 158, 167, 168
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
într-o antiliteratură în sensul dat de curentul modernist termenului, de refuz al ideii de frumos 144 a războiului. Discursul arghezian anti-război nu dezvoltă explicit o retorică a condamnării (pe aceasta o regăsim în special în controversata publicistică din anii neutralității), ci negația rezidă fie în fictivizarea obiectului, prin imaginea hiperbolică a consecințelor sale, regizată în micro-relatări sau povestiri aduse de pe front, fie în recursul la enunțarea pseudoperformativă, convertind în ficțiune însuși limbajul. În acest din urmă caz, sentimentul ororii este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
închis la Văcărești), pentru a se intensifica, din nou, și a atinge maxima intensitate în 1937. Observăm că, pe parcursul primei serii a Biletelor de papagal (serie în care numele lui Iorga apare sporadic, articolele nevizându-l direct), tonul oscilează între neutralitate cordială, ironie discretă și persiflare, în enunțuri de genul: "Dacă d. Iorga știa mai puțină știință și mai multă figurație de dans, este probabil că ar fi prezidat încă demult un guvern"302, sau: " Ilustrul profesor cunoaște două singure momente
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Îl instalează ca domn pe Vlad Țepeș. În 1483 sultanul Baiazid al II lea (1481 1512), organizează o mare expediție Împotriva lui Ștefan cucerind Chilia și Cetatea Albă (1484 )și Încheie pace cu Ungaria. Polonia duce o politică de neutralitate. În 15 sept.1485 - la Colomeea, Ștefan depune jurământul de omagiu regelui Cazimir al IV lea (1447-1492),dar În loc de a-i da ajutor, acesta a Încheiat În 1487 pace cu sultanul. În 1489 -Polonia Întărește alianța cu Ungaria fapt ce
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
drepturilor Principatelor și Îndeosebi a autonomiei lor În cuprinderea vechilor Capitulații Încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor Într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii În religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri “ O declarație de unire, aproape similară a fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate În cadrul unei conferințe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
era mai apoi luată În considerare, un trimis special al țarului sosind În noiembrie 1876 la București, convenția se va semna Însă În aprilie 1877. În dec.1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „.Tratatele româno - otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională În problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „.Tratatele româno - otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională În problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro Ungariei acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. La 4 aprilie 1877, a fost
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
tratativele de pace. Tratatul de pace de al San Ștefano: recunoștea independența României, Serbiei și Muntenegrului, Bulgaria constituită În mare principat, devenea autonomă, administrația autonomă era introdusă În Bosnia și Herțegovina, Turcia ceda Rusiei 4 cetăți din Caucazul de sud, neutralitatea Dunării, Rusia schimba Dobrogea, Delta și Insula Șerpilor (primite de la otomani În contul unei părți din despăgubirile de război) cu cele trei județe din sudul Basarabiei , Cahul, Bolgrad și Ismail, care În 1856 reintraseră În componența Moldovei. Prevederile tratatului de la
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
au acordat atenție României, care prezenta interes din punct de vedere economic, militar și strategic.. În momentul izbucnirii războiului 15/ 28 iulie 1914, România era unul din centrele de interes ale diplomației europene. La 3 august 1914 s-a hotărât neutralitatea. În timpul celor doi ani de neutralitate 1914 1914, Brătianu a pregătit intrarea României În război urmărind ca revendicările ei să facă obiectul unui angajament ferm din partea aliaților. La 18 nov./1oct.1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja să
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
interes din punct de vedere economic, militar și strategic.. În momentul izbucnirii războiului 15/ 28 iulie 1914, România era unul din centrele de interes ale diplomației europene. La 3 august 1914 s-a hotărât neutralitatea. În timpul celor doi ani de neutralitate 1914 1914, Brătianu a pregătit intrarea României În război urmărind ca revendicările ei să facă obiectul unui angajament ferm din partea aliaților. La 18 nov./1oct.1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja să apere integritatea teritorială a României și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
război urmărind ca revendicările ei să facă obiectul unui angajament ferm din partea aliaților. La 18 nov./1oct.1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja să apere integritatea teritorială a României și Îi recunoștea drepturile asupra teritoriilor din Austro-Ungaria În schimbul neutralității. Statele angajate În război de o parte și de alta făceau presiuni asupra guvernului român, oscilând Între promisiuni și amenințări. Franța și Rusia, nemulțumite de tragiversările lui Brătianu, puneau guvernul de la București, În vara 1916 În fața alternativei „acum ori niciodată
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
germano-sovietic a condus spre o izolare internațională a României. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, România a dus o politică În direcția susținerii statu-quo-ului teritorial și evitării agresiunii germane. 7 sept.1939 28 mai 1940 - România declarată neutră, neutralitatea nu a fost absolută După renunțarea la neutralitate, România a dus o politică de apropiere față de Germania. În 1939 România:a primit pe refugiații civili și militari polonezi; a permis tranzitul de material de război al Poloniei pe teritoriul său
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
României. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, România a dus o politică În direcția susținerii statu-quo-ului teritorial și evitării agresiunii germane. 7 sept.1939 28 mai 1940 - România declarată neutră, neutralitatea nu a fost absolută După renunțarea la neutralitate, România a dus o politică de apropiere față de Germania. În 1939 România:a primit pe refugiații civili și militari polonezi; a permis tranzitul de material de război al Poloniei pe teritoriul său; a permis evacuarea tezaurului polonez prin portul Constanța
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
E lesne de observat că obiectivul pe care Mannheim îl atribuie ideologiei transformată în sociologie a cunoașterii este unul normativ. Descrierea condițiilor de posibilitate pentru dezvoltarea sociologiei cunoașterii nu reușește, totuși, așa cum am văzut, să ofere garanții pentru existența unei neutralități ideologice (dar este aceasta oare posibilă?), după cum nu oferă suficiente explicații pentru faptul că numai un anumit grup social (fie acesta proletariatul sau intelighenția) are un acces privilegiat la adevăr 117. Lipsesc, de asemenea, garanțiile cu privire la posibilitatea sociologiei cunoașterii de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
definire a ideologiei conturează deja cadrul concepției relaționist-relativiste. Ceea ce este contestat, în acest context, nu mai ține doar de raportarea științelor sociale la ideologie. Se merge chiar mai departe, fiind pusă în discuție și raționalitatea, în cele din urmă, așadar, neutralitatea științelor naturii. În această viziune, ideologia nu diferă în mod esențial de știință, criteriul pe baza căruia se susține această idee nemaifiind cel specific teoriei adevărului-corespondență, ci acela al coerenței logice a ideilor expuse într-un demers intelectual. Revine acum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială, știința nu mai poate eluda, astfel, caracterul său ideologic. Dimpotrivă, ea servește acum unui anumit interes, pe care cadrul societal al comunității contemporane îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai poate face recurs la obiectivitate și neutralitate. Unul dintre cei mai renumiți susținători ai acestei viziuni este, alături de Habermas, Herbert Marcuse, care pleacă de la o critică a criteriilor pozitiviste ale științificității, așa cum au fost acestea elaborate de reprezentanții concepției obiectiviste, discutate anterior. Analiza sa relevă limitările impuse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o parte, cu un model cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă și, pe de altă parte, cu unul care se opune acesteia. Conturat în tradiția obiectivistă a științelor sociale, modelul pozitivist de analiză regăsește, dincolo de neutralitatea demersului științific în raport cu evaluările interpretative ale realității sociale, caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument al puterii, care are rolul de a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
final al soluțiilor după 24 h. Valoarea pHpzc se poate determina din intersecția cu axa absciselor a reprezentării ΔpH în funcție de pH0. Valoarea pHpzc a unui adsorbent reprezintă o caracteristică foarte importantă care determină pH-ul la care suprafața adsorbentului prezintă neutralitate electrică. La această valoare, grupele funcționale acide sau bazice nu mai contribuie la pH-ul soluției. Valoarea pHpzc este apropiată de valoarea pH-ului suspensiei apoase (6,23). pH-ul soluției are un rol important în încărcarea suprafeței adsorbentului, cât
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
luat prelevat inoculul. Pentru tratamentul unor efluenți simulați care conțin colorantul Reactive Yellow 22 cu concentrația de 25 mg L-1 s-au adăugat cantități variabile de biomasă din alga Spirogyra direct în soluție. pH-ul a fost ajustat aproape de neutralitate și vasele care conțin biomasa s-au menținut în lumină difuză (7 ore/zi) și apoi într-o atmosferă aerobică timp de 5 zile la temperatură de 27șC (Venkata Mohan și al., 2002). 4.2.2.4. Levuri Inocularea levurilor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reprezentanții clerului, marilor proprietari, orășenilor și clăcașilor; o au elaborat două Rezoluții (1857), în care cereau: unirea Principatelor Române într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin, care să-și crească moștenitorii în religia țării; autonomia și neutralitatea pământului românesc; adunare obștească aleasă din toate categoriile sociale; Rezoluțiile au fost prezentate în cadrul Conferinței de la Paris (1858), care a elaborat Convenția de la Paris, document cu valoare constituțională, care a stat la baza organizării statului până în 1864. -Convenția de la Paris
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un memoriu Porții Otomane și Puterilor garante (iulie 1876), în care cerea recunoașterea individualității statului român și a numelui România (a fost primit cu ostilitate); Dimitrie Brătianu a inițiat un demers diplomatic la Constantinopol (decembrie 1876), cerând “garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc”. tratativele româno-otomane au eșuat datorită adoptării Constituției lui Midhat Pașa (11/23 decembrie 1876), prin care statul roman era declarat “provincie privilegiată” a imperiului. -Anterior, la 26 iunie/8 iulie 1876, fusese semnată înțelegerea secretă la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
România a participat la al II-lea război balcanic, fapt care l-a făcut pe N. Iorga să afirme că acolo, după Dunăre, începea “războiul nostru pentru eliberarea Ardealului”. III. Realizarea României Mari 1. Izbucnirea primului război mondial și perioada neutralității Deși un stat mic, România a jucat un rol important în politica europeană, fiind în preajma unor mari puteri, ca: o Imperiu Austro-Ungar; o Imperiu Țarist; o Imperiu Otoman. -După 1878 obiectivul românilor a fost recunoașterea independenței și realizarea României Mari
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cu Puterile Centrale, invocând faptul că acesta aplica “casus foederis” numai în situația în care unul dintre statele semnatare era atacat; guvernul prin I. I.C. Brătianu și Al. Maghiloman au propus expectativa armată. la sfârșitul consiliului a fost adoptată soluția neutralității. Perioada neutralității (1914-1916) -situația României a fost destul de grea datorită: intrării în război a Bulgariei (1915) de partea Turciei; rechizițiilor făcute pe seama populației civile; numeroaselor cheltuieli făcute pentru înzestrarea armatei; reducerii volumului comerțului românesc ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Centrale, invocând faptul că acesta aplica “casus foederis” numai în situația în care unul dintre statele semnatare era atacat; guvernul prin I. I.C. Brătianu și Al. Maghiloman au propus expectativa armată. la sfârșitul consiliului a fost adoptată soluția neutralității. Perioada neutralității (1914-1916) -situația României a fost destul de grea datorită: intrării în război a Bulgariei (1915) de partea Turciei; rechizițiilor făcute pe seama populației civile; numeroaselor cheltuieli făcute pentru înzestrarea armatei; reducerii volumului comerțului românesc ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor și Dardanele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]