3,918 matches
-
principiului independenței magistraților; acest exces a fost stimulat de politizarea justiției și anularea oricăror forme legale de control asupra instanțelor și magistraților. Ca rezultat se constată frecvente încălcări ale drepturilor omului, îndeosebi ale dreptului la apărare și ale prezumției de nevinovăție. Ținând seama de toate aceste aspecte, Guvernul se angajează în realizarea unei reforme profunde a justiției, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent și responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care să fie eficient, funcțional și
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
măsura va fi supusă confirmării conducătorului ierarhic competent, în termen de cel mult 3 zile. Pe timpul interzicerii îndeplinirii funcției sale, cel supus cercetării va primi retribuția tarifara de încadrare a funcției în care a fost trecut temporar. În cazul constatării nevinovăției sale, i se va plăti și diferența pînă la nivelul retribuției medii, calculată, pentru personalul navigant, în raport cu retribuția primită în ultimele 12 luni anterioare măsurii luate, iar pentru celelalte categorii de personal, în raport cu retribuția primită în ultimele 3 luni. Articolul
STATUT din 5 decembrie 1979 privind personalul din aviaţia civilă a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134058_a_135387]
-
plîngere penală împotriva unei persoane încadrate în munca sau această a fost trimisă în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, conducerea unității o va suspenda din funcție. Pe timpul suspendării nu se plătesc drepturile de retribuire. În cazul constatării nevinovăției persoanei suspendate din funcție, aceasta are dreptul, pentru perioada cît a fost lipsită de retribuție din această cauză, la o despăgubire calculată, pentru personalul navigant, pe baza retribuției medii realizate în ultimele 12 luni anterioare suspendării, iar pentru celelalte categorii
STATUT din 5 decembrie 1979 privind personalul din aviaţia civilă a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134058_a_135387]
-
cris, în termen de 5 zile de la pronunțare, celui ce a făcut contestația și unității în cadrul căreia lucrează. Articolul 75 În cazul cînd cel care a aplicat sancțiunea disciplinară sau organul ierarhic superior descoperă, în apărarea celui sancționat, dovezi de nevinovăție care nu au fost cunoscute la data aplicării sancțiunii, este obligat să anuleze din oficiu sancțiunea. Sancțiunile disciplinare definitive stabilite de organele administrative pot fi revizuite în cazul cînd se descoperă dovezi noi, de natură să stabilească nevinovăția celor în
STATUT din 5 decembrie 1979 privind personalul din aviaţia civilă a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134058_a_135387]
-
dovezi de nevinovăție care nu au fost cunoscute la data aplicării sancțiunii, este obligat să anuleze din oficiu sancțiunea. Sancțiunile disciplinare definitive stabilite de organele administrative pot fi revizuite în cazul cînd se descoperă dovezi noi, de natură să stabilească nevinovăția celor în cauză sau din care să rezulte că vinovăția acestora este mai mică. Cererea de reviziure de face în termen de 30 de zile de la data cînd persoană sancționată a luat cunoștință de noile dovezi și se soluționează de
STATUT din 5 decembrie 1979 privind personalul din aviaţia civilă a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134058_a_135387]
-
ar fi inoportun că prezența apărătorului ales sau desemnat din oficiu să fie condiționată de prezență învinuitului sau inculpatului, în momentul dispunerii arestării, cu atat mai mult cu cât acesta, indiferent dacă este prezent sau absent, beneficiază de prezumția de nevinovăție. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în
DECIZIE nr. 59 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 150 şi art. 152 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134304_a_135633]
-
a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece nu conțin dispoziții discriminatorii sau privilegii. Se considera că și dispozițiile art. 207 din Codul penal referitoare la proba verității sunt conforme cu prevederile constituționale, întrucât nu se încalcă prezumția de nevinovăție, prevăzută la art. 23 alin. (8), libertatea conștiinței, consacrată prin art. 29, libertatea de exprimare, garantată de art. 30, și nici dreptul la informație, prevăzut la art. 31 alin. (1) din Constituție, libertăți care, potrivit art. 30 alin. (6) și
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalității în drepturi enumerate în art. 4 din Constituție". În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 207 din Codul penal se arată că acest text de lege "nu poate aduce nici o atingere principiului prezumției de nevinovăție, având în vedere obiectul de reglementare diferit". Referitor la criticile privind încălcarea art. 29, 30 și 31 din Constituție se arătă, în aceeași opinie exprimată de Guvern, ca acestea sunt nefondate, întrucat "libertatea conștiinței trebuie să se manifeste în spirit
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
8) din Constituție, deoarece calitatea procesuală de inculpat, definită la art. 23 din Codul de procedură penală ca fiind "Persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală", nu reprezintă o prejudecare a cauzei și nu răstoarnă prezumția de nevinovăție prevăzută de acest text constituțional, în conformitate cu care, " Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată". De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca și oricare parte din procesul penal, își
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
pentru apărarea unui interes legitim", fără a se defini sintagma "interes legitim", și în acest mod inculpatul nu poate proba lipsa de temeinicie a acuzațiilor. Curtea constată că textul de lege criticat nu este de natură să contravină prezumției de nevinovăție prevăzute la art. 23 alin. (8) din Constituție, ci, dimpotrivă, oferă posibilitatea efectuării probei verității în cazul în care a existat un interes legitim care să justifice afirmarea sau imputarea adresată persoanei vătămate, caz în care faptă nu constituie infracțiunea
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
insultă sau calomnie. Textul de lege circumscrie în acest mod însăși latura obiectivă a celor două infracțiuni la acele fapte care nu sunt justificate de un interes prevăzut, ocrotit sau garantat de lege. Totodată Curtea reține că operează prezumția de nevinovăție, prevăzută de textul constituțional amintit, si cu privire la inculpații trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de calomnie și insultă, dispozițiile legale criticate nefăcând o astfel de distincție. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 29 din Constituție, si anume a alin. (1) și
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
a acestor dispoziții. Astfel, prin Decizia nr. 134 din 6 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, Curtea a stabilit că art. 207 din Codul penal nu încalcă principiul prezumției de nevinovăție consacrat de art. 23 alin. (8) din Constituție, deoarece el "nu reglementează stabilirea vinovăției în cazul infracțiunilor de insultă și de calomnie. În realitate acest text de lege instituie posibilitatea inculpatului de a dovedi veridicitatea afirmărilor sau imputărilor făcute, aceasta
DECIZIE nr. 56 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133608_a_134937]
-
săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește. Omisiunea de a încunoștința organele judiciare Articolul 265 Faptă de a nu aduce la cunoștința organelor judiciare a unor împrejurări care, dacă ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovăției unei persoane trimise în judecată sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane ținute în arest preventiv pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. Faptă prevăzută în alineatul precedent nu se
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) actualizat până la data de 01 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138014_a_139343]
-
ale art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate, de asemenea, în motivarea excepției. Totodată susține că aceste prevederi nu contravin nici dispozițiilor art. 23 alin. (8) din Constituție, referitoare la prezumția de nevinovăție, deoarece proba verității permite inculpatului să facă dovada veridicității afirmațiilor sau informațiilor publicate în condițiile existenței unui interes legitim care, astfel, a fost aparat. Se invocă, în final, jurisprudența Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 272 din 20 decembrie 2000
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
încalcă și prevederile art. 20 din Constituție, raportate la art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și la art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, texte referitoare la prezumția de nevinovăție. Judecătoria Sectorului 1 București, exprimându-și opiniile asupra excepțiilor de neconstituționalitate, apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Se considera că, referitor la art. 205 și 206, "din modul în care sunt redactate aceste texte nu rezultă în vreun fel că existența
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
referitor la art. 205 și 206, "din modul în care sunt redactate aceste texte nu rezultă în vreun fel că existența vreunuia din elementele constitutive ale acestor infracțiuni ar fi ab initio prezumata, fiind deci necesară, în considerarea prezumției de nevinovăție ce acționează în favoarea inculpatului, dovedirea fiecăruia din aceste elemente". În privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 din Codul penal, instanța consideră, de asemenea, că este neîntemeiată, invocandu-se în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale. Potrivit art. 24 alin
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctele sale de vedere, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate sub toate aspectele. Astfel, se considera că "dispozițiile art. 207 din Codul penal nu încalcă principiul prezumției de nevinovăție, consacrat atât în Constituție cât și în Codul de procedură penală, deoarece, în cadrul procesului, acest principiu acționează, probele sunt administrate, dar, în final, instanța are posibilitatea acordată de lege de a considera că fapta respectivă nu constituie infracțiune, deoarece interesul
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
1) din Constituție, deoarece "nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalității în drepturi, enumerate în art. 4 din Constituție". Totodată se considera că nici dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal nu încalcă prezumția de nevinovăție consacrată de Constituție și de documentele internaționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
reputației unei persoane sau se afirma, în public, fapte determinate, care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la sancțiuni (penale, administrative, disciplinare) ori disprețului public. Curtea constată că incriminarea acestor fapte nu contravine în nici un mod prezumției de nevinovăție, consacrată atât de art. 23 alin. (8) din Constituție, cât și de art. 11 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin art. 6 pct. 2. Trăsăturile esențiale
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
săvârșirea cu vinovăție și legalitatea incriminării), există și în cazul celor două infracțiuni, deoarece numai săvârșirea lor cu vinovăție poate atrage răspunderea penală a făptuitorului. Calitatea de inculpat a celui chemat în judecată nu reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci definește, potrivit art. 23 din Codul de procedură penală, doar "persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală". Prin urmare, persoana chemată în judecată penală, inculpatul, nu este considerată vinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
În speță instanță de judecată este obligată, potrivit art. 62 din Codul de procedură penală, "să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe", deoarece, conform art. 66 din același cod, "învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția să", iar "în cazul când există probe de vinovăție [...] are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie". Prezumția de nevinovăție, consacrată prin art. 23 alin. (8) din Constituție și prin textele din tratatele internaționale, invocate de autorul excepției, ca o
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
aspectele, pe bază de probe", deoarece, conform art. 66 din același cod, "învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția să", iar "în cazul când există probe de vinovăție [...] are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie". Prezumția de nevinovăție, consacrată prin art. 23 alin. (8) din Constituție și prin textele din tratatele internaționale, invocate de autorul excepției, ca o garanție a libertății individuale, constituie unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal. Curtea reține că dispozițiile art. 205 și 206
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
nu constituie infracțiuni. Curtea reține că nici prin instituirea posibilității autorului de a dovedi adevărul afirmațiilor sau al imputărilor făcute și nici prin restrângerea în limitele interesului legitim a acestei posibilități art. 207 din Codul penal nu înfrânge prezumția de nevinovăție consacrată prin art. 23 alin. (8) din Constituție, prin art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, textul de lege criticat
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
a acestor dispoziții. Astfel, prin Decizia nr. 134 din 6 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, Curtea a statuat că art. 207 din Codul penal nu încalcă principiul prezumției de nevinovăție consacrat de art. 23 alin. (8) din Constituție, deoarece el "nu reglementează stabilirea vinovăției în cazul infracțiunilor de insultă și de calomnie. În realitate, acest text de lege instituie posibilitatea inculpatului de a dovedi veridicitatea afirmărilor sau imputărilor făcute, aceasta
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
drepturi sunt stabilite prin lege". Așa fiind, Curtea nu poate reține încălcarea prin dispozițiile criticate a prevederilor art. 41 din Constituție, referitoare la protecția proprietății private. În legătură cu invocarea încălcării art. 23 alin. (8) din Constituție, Curtea observa că prezumția de nevinovăție cu privire la care statuează acest text constituțional este proprie doar procesului penal, neavând nici o legătură cu cauzele de natură civilă, comercială sau de contencios administrativ. În consecință, si aceasta critică de neconstituționalitate urmează să fie respinsă. Pentru considerentele expuse, în temeiul
DECIZIE nr. 317 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139335_a_140664]