2,792 matches
-
aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de vânătoare Caracteristicile și performanțele sistemului de ecolocație, precum și stilul de zbor diferă de la o o specie la alta, în funcție de particularitățile zonei în care vânează. Ca urmare, în același a areal pot convețui mai multe specii de lilieci, deoarece ocupă nișe ecologice diferite. În plus, î în sezoanele în care hrana este deficitară, numeroase specii pot adopta strategii variate de vânătoare ș și pot utiliza alte zone decât cele obișnuite. Datorită eficienței reduse a ecolocației, l liliecii au zone preferate de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de substrat doar cu gh ghearele de la picioare. Speciile precum Myotis myotis, M. blythii și M. daubentonii aleg tot spații deschise, dar se agață de regul de regulă de perete și cu gheara primului deget al aripilor. Adesea, lilieci caută nișe și adâncituri în pereți, în care se fixează cu ușurință. În schimb, Myotis nattereri, M. bechsteinii ș.a. pătrund în crăpături, iar speciile genului Pipistrelus preferă fisurile f foarte înguste, intrând în contact intim cu substratul. Plecotus auritus și Barbastella barbastellus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
caracterul paradoxal al cadrului instituțional: având, în principiu, rol de mediator al contactului între public și intelectual, mediul de lucru poate fi și poarta (invizibilă) a turnului de fildeș. Pentru secolul XIX, sociologul depistează secta politică, boema și revista de nișă ca zona de înstrăinare a intelectualului din profan 15. Accepțiunea elitistă asupra intelectualului conectează indisolubil cărturarul de produsul activității sale - bunul cultural -, iar dacă intelectualul preia și rolul intelighenției, el va fi și distribuitorul creațiilor, linia de transmisie către marele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locuibilă pentru primele organisme care s-au instalat pe continente. Cel mai bine au reușit ciupercile și angiospermele, dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi. Angiospermele au reușit, prin adaptări fiziologice, biologice, morfologice și anatomice, să cucerească toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
formală și carieră; creșterea economică duce la explozia clasei de mijloc, la creșterea standardului de viață, a sănătății și speranței de viață, dar și la sporirea timpului liber; trecerea de la mass media orientată spre publicul larg la media orientată spre nișe înguste de public datorită fragmentării piețelor și a tipurilor de tehnologie; dezvoltarea guvernării pe mai multe niveluri global și local precum și expansiunea sectorului nonguvernamental; în privința protecției sociale se constată o liberalizare a piețelor și o contracție a statului, de unde o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele de strictă necesitate și de oarecare libertate personală. Distincția dintre cele două tipuri de legături se referă la intensitatea și întinderea relației, Völker și Flap (2001) punând în lumină o dihotomie clară între rețelele de aprovizionare și așa numitele "nișe", legături personale strânse în care se discutau probleme personale și politice. Ipoteza lui Howard afirmă că participarea actuală în organizații secundare va fi cu atât mai redusă cu cât persistă o rețea extinsă de astfel de legături personale, ce inhibă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politice. Tocmai acest control politic generalizat al vieții cotidiene pune cetățenilor problema în cine să se încreadă. Problema încrederii este una vitală în contextul sancțiunilor politice din epocă. Astfel, oamenii își creează propriul spațiu de libertate în cadrul unor rețele personale (nișe), în care se simt liberi să discute atât probleme personale, cât și politice. Aceste "nișe" sunt, deci, formate din legături puternice și de încredere, nu sunt foarte numeroase și sunt, de obicei, multiple. Spre deosebire de alte legături mult mai slabe, precum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se încreadă. Problema încrederii este una vitală în contextul sancțiunilor politice din epocă. Astfel, oamenii își creează propriul spațiu de libertate în cadrul unor rețele personale (nișe), în care se simt liberi să discute atât probleme personale, cât și politice. Aceste "nișe" sunt, deci, formate din legături puternice și de încredere, nu sunt foarte numeroase și sunt, de obicei, multiple. Spre deosebire de alte legături mult mai slabe, precum cele folosite la aprovizionare, la schimbul de produse și servicii ce lipseau de pe piață (de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
produse și servicii ce lipseau de pe piață (de fapt ce nu puteau fi oferite de sistemul economic comunist). Aceste legături slabe erau învestite cu mult mai puțină încredere, erau singulare și în general bine delimitate de legăturile mai puternice, precum nișele personale. După transformarea politică din 1989, ne așteptăm ca legăturile personale ale cetățenilor să se transforme, din moment ce vechile relații nu mai sunt de folos într-o societate liberă, diversă. Din analiza datelor colectate în două orașe est-germane, autorii schițează un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
personale pentru a obține bunurile ce lipseau, mai puțin pe un al doilea serviciu sau pe piața neagră, paralelă economiei oficiale de comandă. Aceste "legături de aprovizionare" se compuneau în medie din trei persoane. Alături de ele existau, așa cum spuneam, acele "nișe", relații intime cu persoane foarte apropiate și de încredere. Cele mai multe relații de aprovizionare erau slabe și gradul lor de multiplexitate era redus față de alte relații. Nișele, din contră, erau relații mult mai puternice și cu un grad de multiplexitate mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
aprovizionare" se compuneau în medie din trei persoane. Alături de ele existau, așa cum spuneam, acele "nișe", relații intime cu persoane foarte apropiate și de încredere. Cele mai multe relații de aprovizionare erau slabe și gradul lor de multiplexitate era redus față de alte relații. Nișele, din contră, erau relații mult mai puternice și cu un grad de multiplexitate mai mare decât cel al întregii rețele. Diferențele dintre tipurile de relații sunt evidențiate prin funcțiile lor: discuțiile personale și cele politice aveau loc cu persoane de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dar o relație importantă pentru aprovizionare nu implica neapărat și discuțiile politice. Relațiile de aprovizionare nu aveau nici o altă funcție relațională! Dar cele două tipuri de relații diferă și din perspectiva eterogenității, cele de aprovizionare fiind mult mai eterogene decât nișele. Cele din urmă presupuneau legături cu persoane foarte apropiate ocupațional și educațional de ego, pe când cele de aprovizionare nu. Funcțiile lor erau, astfel, net separate. Rețelele sociale din fostele țări comuniste s-au schimbat după 1989. Dacă rețelele personale nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ocupațional și educațional de ego, pe când cele de aprovizionare nu. Funcțiile lor erau, astfel, net separate. Rețelele sociale din fostele țări comuniste s-au schimbat după 1989. Dacă rețelele personale nu au crescut în mărime, nici cele de aprovizionare, nici nișele. Multe din relații s-au rupt, în special cu dușmani sau cu cei care nu prezentau încredere, în timp ce noi relații s-au născut, adaptate noului context. Puterea relațiilor de tip nișă a scăzut considerabil, la fel ca cea a legăturilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
au crescut în mărime, nici cele de aprovizionare, nici nișele. Multe din relații s-au rupt, în special cu dușmani sau cu cei care nu prezentau încredere, în timp ce noi relații s-au născut, adaptate noului context. Puterea relațiilor de tip nișă a scăzut considerabil, la fel ca cea a legăturilor slabe, dar multe relații de aprovizionare au dispărut în situația unei piețe funcționale, capitaliste, precum cea germană. Multiplexitatea nișelor a scăzut și ea, dar a scăzut cea a relațiilor slabe. În
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
noi relații s-au născut, adaptate noului context. Puterea relațiilor de tip nișă a scăzut considerabil, la fel ca cea a legăturilor slabe, dar multe relații de aprovizionare au dispărut în situația unei piețe funcționale, capitaliste, precum cea germană. Multiplexitatea nișelor a scăzut și ea, dar a scăzut cea a relațiilor slabe. În final, diferența dintre cele două tipuri de relații a început să scadă în contextul libertății discuțiilor politice. Faptul că rețelele personale nu au crescut (deși măsurarea lor a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ceea ce este, nu ceea ce vrea. Un profesor entuziast întâmpinat din bancă de o agonie a plictiselii sparge o breșă în zidul din fața lui, chiar dacă aceea se va țese iarăși spontan imediat după ieșirea lui din clasă. Vine alt profesor, altă nișă, altă opacitate... Profesorii pasionați de munca lor trebuie că sunt cam ridicoli mai ales atunci când pasiunea pare vană și neaducătoare de venituri decente. Elevii, bine intenționați, sărmanii, cu precauțiile adresative de rigoare, te și întreabă: Dumneavoastră câți ani ați învățat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bucurie literatura în care natura era o prezență semnificativă, de la poezia romanticilor și până la romanele de aventuri. Când am început să înțeleg literatura științifică, uneori în versiuni de popularizare, am devenit un pasionat al unor asemenea lecturi. Am descoperit repede nișa literaturii ecologiste, limitat, desigur, de accesul la informație într-un regim comunist. După anul 1989 am profitat din plin de libertatea de informare, astfel încât am dat plinătate pasiunii mele, atât ca activist al mediului în societatea civilă, cât și ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care influențează mediul. Prin luarea în considerare a dimensiunii temporalității este elaborat conceptual de dezvoltare durabilă bazat și pe ideea de dreptate între generații. În al treilea rând, etica mediului ia în considerare diverse domenii, de mărimi diferite, de la o nișă ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și cu individul autonom în societate, "cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și cu individul autonom în societate, "cu cât devenim mai independenți cu atât devenim mai dependenți de lumea exterioară"98. Nișa biologică este un sistem auto-organizat. Într-o nișă biologică avem o combinație de relații între specii diferite: raporturi de asociere (simbioză, parazitisme), raporturi de complementaritate (de exemplu, între prădător și victimă), ierarhii care se constituie și reglaje care se stabilesc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și cu individul autonom în societate, "cu cât devenim mai independenți cu atât devenim mai dependenți de lumea exterioară"98. Nișa biologică este un sistem auto-organizat. Într-o nișă biologică avem o combinație de relații între specii diferite: raporturi de asociere (simbioză, parazitisme), raporturi de complementaritate (de exemplu, între prădător și victimă), ierarhii care se constituie și reglaje care se stabilesc. Gândirea ecologică duce la ecologia generalizată înțeleasă ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent dispar specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea și diversitatea ecosistemelor. În nișa sa biologică omul își protejează speciile din vecinătatea sa, dar întrucât lumea biologică este o lume a interdependențelor, omul are, în ultimă instanță, interesul de a proteja întregul ecosistem. O versiune biologistă în favoarea unei etici a mediului, în particular a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
oamenilor. De fapt, observă Shepard, structura naturii este un șir de omoruri, efect inevitabil al evoluției prin selecție naturală 224. Lupta pentru supraviețuire duce la o competiție între indivizii diverselor specii și între specii, fiecare încercând să-și salveze propria nișă biologică pe baza mijloacelor de care dispune. Darwin însuși acceptă că lupta pentru existență duce la creșterea cantității de durere din lume. De aici rezultă că a spune că tot ceea ce este natural este bun duce la dificultăți. A urma
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o reprezintă mutarea problemei din plan teoretic în cel practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme mai complexe, în ultimă instanță, că interesele speciei umane pentru conservarea propriei nișe biologice prevalează. Dar și această tentație pragmatică pentru antropocentrism poate fi supusă unei critici puternice pornind chiar de la efectele antropice în comunitatea biotică. Bunăoară, se poate arăta pe baza unor dovezi că specia umană este cea mai periculoasă pentru celelalte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]