1,996 matches
-
în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. 2 Keith Thomas, în Jan Bremmer, Herman Roodenburg, O istorie culturală a gesturilor, traducere de T. Avacum, Editura Polimark, București, 1994/2000, pp. 14-19. 3 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 19. 4 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 11. 5 Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004, pp. 215-216. 6 Mihai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Editura Institutul European, Iași, 1991/ 2002. 22 Peter A. Andersen, Limbajul trupului, traducere de L. Stan, Editura Teora, București, 2004/2007, p. 350. 23 Bernard Rimé, Loris Schiaratura, Michel Hupet, Anne Ghysselinckx, Effects of relative immobilization on the speacker's nonverbal behavior and on the dialogue imagery level, Motivation and Emotion, 4 (8), 1984, pp. 311-325. 24 Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, traducere de A. Ardeleanu, S. Dorneanu, N. Baltă, A. Borș, M. Georgescu, N. Dumitrașcu, D. Lupu, G. Teleki, I.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
politicieni, traducere de A. Ulici, Editura Litera, București, 2012/2012, p. 12. 37 Constantin Enăchescu, op. cit., 2005, p. 51. 38 Allan Pease, Limbajul trupului, traducere de A. Szabó, Editura Polimark, București, 1981/1997, p. 18. 39 Carol Kinsey Goman, The Nonverbal Advantage: Secrets and Science of Body Language at Work, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco, 2008, p. 89. 40 Elisha Babad, op. cit., 2009, p. 182. 41 Peter Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 22. 42 Ibidem, p. 318. 43 Allan Pease, op. cit., 1981
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Development, Irvington, New York, 1968. 74 Robert Rosenthal, "Teacher expectations and their effect upon children", în G.S. Lesser (ed.). Psychology and Educational Practice, Scott Foresman, Glenview, 1971, p. 66. 75 Loredana Ivan, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura Tritonic, București, 2009, p. 135. 76 Laurențiu Șoitu, Restul comunicării (lor) sunt eu, Editura Ars Longa, Iași, 2006, pp. 211-212. 77 Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004, p. 45. 78 Arno A. Bellak
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
66. 75 Loredana Ivan, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura Tritonic, București, 2009, p. 135. 76 Laurențiu Șoitu, Restul comunicării (lor) sunt eu, Editura Ars Longa, Iași, 2006, pp. 211-212. 77 Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004, p. 45. 78 Arno A. Bellak, apud Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1977, pp. 34-35. 79 Tonya
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 91. 117 Horst H. Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, traducere de R.E. Nistor, Editura Tehnică, București, 1999. 118 Peter A. Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 86. 119 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, "The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding" în Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, 1969, p. 82. 120 Janet Beavin Bavelas, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 137. 121 Janet Beavin Bavelas
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
A. Cehov) Pentru că „privirea” preia cele mai naturale trăiri ale noastre, adică cele mai sincere emoții și dorințe ale noastre (care dintre noi ar putea uita, de exemplu, unele dintre privirile mustrătoare ale părinților, din vremea neastîmpăratei noastre copilării?!...). * Limbajul nonverbal Își are, se știe, importanța lui În viața omului. Iată trei situații sugestive, consemnate de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În seamă Își răzbună situația
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
putem menționa: • există o cantitate însemnată de spațiu comun, în sensul că există spații deschise, dar și un permanent "du-te-vino" dinspre și înspre birouri; • comunicarea există peste tot, pe toate canalele. Dominantă este însă comunicarea orală. Este importantă și comunicarea nonverbală: îmbrăcămintea, culorile, privirile etc. Fluxul de comunicare este liber între departamente. O persoană din exterior se poate simți exclusă; • într-o astfel de cultură organizațională este dificil să nu comunicăm, iar secretele de natură profesională sau personală sunt (foarte) puține
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației mijoacele lingvistice. Se adaugă și aspectele nonverbale care însoțesc întotdeauna interacțiunile interpersonale. Relațiile intercomunicative se manifestă sub forma convingerii, a persuasiunii, a sugestiei, a amenințării, a blamării etc. Acestea devin un prilej "de cunoaștere interpersonală, un mod de a-i studia pe oameni și de a pune
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
presupoziția fiecăruia că el nu are nimic comun cu ceilalți sau că valorile sale sunt opuse sau radical diferite de ale celorlalți" (p. 77). Desigur, în relațiile competitive/concurențiale nu poate fi pierdută din vedere nici comunicarea realizată prin mijloace nonverbale 23. 2. Relațiile de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pp. 254-255). Reacțiile considerate inadecvate cuprind, în esență, la rândul lor, lipsa de recunoaștere a experienței și a sentimentelor persoanei aflată în suferință (egocentrism, dedramatizare și umor, minimalizare, optimism manifest/strident, atitudine dirijistă, amplificare) și lipsa de implicare (dezinteres, distanță nonverbală, ascultare superficială ș.a.m.d.). Tabel privind reacțiile considerate adecvate și neadecvate în raport cu persoanele care suferă Reacții considerate adecvate Reacții considerate neadecvate Serenitate și obiectivitate A liniști prin propriul exemplu, a da dovadă de realism, a fi sincer, a da
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fi mai șocat decât persoana aflată în suferință, a agrava lucrurile Atitudine dirijistă A face morală, a face reproșuri, a împiedica libera exprimare, a dori să explice totul, a trage în grabă concluzii, a da sfaturi cu aroganță Distanță nonverbală A pune ochii în pământ, a evita contactul vizual, a fi inexpresiv, a fi încordat Analiză realistă A lua în considerare urmările neplăcute ale evenimentului, a arăta normalitatea reacțiilor survenite, a reformula elementele-cheie ale relatării, a oferi puncte de vedere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trăiește în doi într-o manieră plină de viață și îmbogățită" (pp. 105-106). Comunicarea și ascultarea (reciprocă) sunt condiții necesare pentru nașterea și pentru menținerea iubirii (veritabile). A. Moreau (2007) precizează: "ascult ceea ce îmi spune, ceea ce nu-mi spune (comportament nonverbal), ascult ceea ce nu reușește să-mi spună (celălalt n.n. G.A.), ceea ce îmi evocă și mă atinge. Îl recunosc și îl apreciez așa cum privesc partea plină a paharului, recunosc și subliniez partea apreciabilă din ceea ce îmi spune și îmi arată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
luate și ale faptelor comise. Este important să ne concentrăm pe mesajul interlocutorului; astfel, puterea noastră de înțelegere va fi mai mare, mai nuanțată, mai rafiantă. Este necesar ca, în ascultare, să acordăm atenția cuvenită și sentimentelor/ emoțiilor partenerului. Indiciile nonverbale pot ilustra simțămintele acestuia 78. Conversația Conversația este comunicarea pentru plăcerea schimbului de opinii și de sentimente cu ceilalți. Este un schimb informal de puncte de vedere, de idei, de argumente și de stări afective. Scopul ei principal este schimbul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată (limbaj nonverbal): • energie, un râs ușor sau un zâmbet deschis, brațe deschise, atitudine de ascultare (foarte puține gesturi, se apleacă încet, înclinări ale capului, încuviințare din cap); • palmele deschise îndreptate în sus; • mișcări ale brațelor către partener; gesturi îndreptate către acesta; • corpul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid și sacadat; își întrerupe interlocutorul; are întotdeauna ceva de amendat/completat/precizat; vorbește în locul celuilalt; celălalt este vinovat; dă ordine; • pretinde, celălalt se înșală. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbajul nonverbal): • stă în fața partenerului și prea aproape de el; • se apleacă înainte; sprâncenele încruntate vertical; crispare; ridică bărbia, privește în sus, fruntea sau bărbia înainte; privire fixă susținută, fără zâmbet (sau un zâmbet rece); • degetul întins, pumnul închis sau latul palmei către
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vorbește despre mai multe lucruri deodată; limbaj prea tehnic (neinteligibil); reformulează în mod tendențios sau ambiguu; face afirmații gratuite; știe să lingușească; știe să răstălmăcească; știe să argumenteze potrivit intereselor sale. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privire menită să seducă (fixă, însoțită de zâmbet); zâmbet forțat; neadecvat, inadvertență între gersuri și vorbe; inadvertență între gesturi; • gesturi cu dublu sens; gesturi repetitive (care distrag atenția); • își atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privește în colț; pleacă ochii; capul lăsat, tonus muscular slab; mâini ascunse; atitudine de repliere, de protecție; • așteaptă, se retrage sistematic, lipsă de acțiune, gesturi puține; pleacă ochii atunci când dă mâna; cască, suspină; nu își privește partenerul. Atitudinea de supunere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • gesturi menite să seducă; se lasă pe spate când stă pe scaun; se așează în spate; cască; privește în altă parte; neatent; distanță mare față de partener; • se uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în papură; caută să intre în contact cu alte persoane prezente
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171 III.1.2. Tehnici teatrale nonverbale / 175 III.1.3. Tehnici teatrale paraverbale / 179 III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru / 182 Bibliografie selectivă / 191 Selecție de volume de texte dramatice/dramatizate pentru copii / 208 CUVÂNT-ÎNAINTE Viața ca teatru, lumea ca scenă, existența
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în anumite situații de comunicare a unor "măști" concretizate verbal, nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau implicit de idei, stări, valori etc. între locutor și interlocutor, exercițiul de codificare și de decodificare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2005, p. 781; Maingueneau, 2007, pp. 25-27) și intertextul (universul de semnificații, discursuri și reprezentări la care se referă un mesaj Lohisse, 2002, p. 106), contextul idiomatic (Coșeriu, 1985, pp. 222-223), contextul verbal propriu-zis, alături de cel paraverbal și de cel nonverbal "sprachlich-kommunikativer Kontext" și "andere kommunikative Kontexte (parasprachlich Kommunikativer Kontext/nicht-sprachlich-kommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher, 1990, p. 11); * contextul "referențial" ("realitatea vizată sau lumile posibile în cazul construcțiilor ficționale" Rovența-Frumușani, 2000, p. 31); în cazul comunicării didactice, acesta se va particulariza, de exemplu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]