1,781 matches
-
arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968) și Arheologie blândă (1968) - se dezvoltă o poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și prin invocarea vremurilor apuse. Stilistic vorbind, această etapă e o sinteză între G. Bacovia și Ion Pillat: atmosfera rămâne aceea de oraș provincial, însă tonalitatea nu e nevrotică, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Marmottan. Prin eliberarea de convențiile academice, impresionismul continuă să se bucure de o opinie publică favorabilă: tablouri simple și vesele ale vieții în aer liber (Un dejun pe iarbă), viziune fugitivă a unui bal sătesc de odinioară și a amintirilor nostalgice pe care le evocă... Celebrul "Salon al refuzaților" (1863) se voia o "reparație publică" care să sfideze critica academică dominantă în epocă, care asimila pur și simplu tablourile simboliste unei "mâzgălituri" de copil (Jacques Lethève, Impressionistes et symbolistes devant la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al poeziei conceptualizate ce ducea spre ermetism sau a jocului distructiv al avangardiștilor (care au împins poezia spre o „litera tură a tăcerii“ - Ihab Hassan), eclectismul rafinat, care presupune codificarea mul ti plă/hipercodificarea și recuperarea trecutului, dintro perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reprodus verbele la timpul imperfect au atât un rol evocativ, cât și unul narativ. Valoarea descriptivevocativă se activează mai ales prin contrastul între prezentul maturității (mil aduc aminte, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor) și trecutul rememorat nostalgic, prin verbe la imperfect (se cuvenea, știam, eram etc.). Rolul narativ al acestui timp verbal este reliefat în partea a doua a textului citat, în care se relatează evenimente legate de primul an de școală. 8. Genul epic are drept
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narați unii. Acest mod de expunere este dominant în secvențele în care se rememorează întâm plări ale copilăriei legate de școală și de evoluția prieteniei cu Huțu. 9. Secvența citată este puternic marcată subiectiv și afectiv, fiind o evocare colorată nostalgic a vremurilor trecute ale tinerețelor. Discursul narativ, formulat la persoana întâi, aduce în primplan figura lui Mihail Budulea, prietenul din copilărie. Protagonistul nuvelei, poreclit Budulea Taichii, reprezintă un adevărat model pentru personajul narator. Calitățile prin care se remarcase Huțu sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe copil să depășească acea etapă a inevitabilei lipse de apărare și de întregire care este copilăria, să se încumete spre lumea adultă (să crească, într-un cuvânt), tot ce face e să inducă stagnare, chiar regresie, prin viziunea sa nostalgică și mitizantă a unei copilării considerate edenică, pură și necontaminată...". (Frabetti, 2003, p. 47) Capitolul 2 Postmodernismul și problema idealului educațional 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune Idealul devine un concept operațional începând cu secolul al XVIII-lea, și mai
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cyborgictc "1.5. Stelarc și corpul cyborgic" Majoritatea discursurilor cibernetice cad însă în capcana de la polul opus, punând accent pe dimensiunea cibernetică din cadrul celor două procese ale ontologiei virtuale: dezintegrarea organică și reintegrarea tehnologică. Departe de a fi inocent sau nostalgic, cyborgul este, în aceste condiții, amnezic și futurist, împăcat cu noua sa identitate și trăind în prezent cu gândul la viitor și la evoluție. Un astfel de tip de discurs „tare” este ilustrat de artistul tehnologizării corporale, Stelarc 10. Stelarc
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pozitivitatea identității avatarice se situează vocea critică, negativistă și cvasiapocaliptică a lui Baudrillard, care poate fi criticată, la rândul ei, din interiorul manifestării corporealității în spațiul virtual. Filosoful francez se adreseasă identității virtuale cu tonul bine-cunoscut, pe de o parte nostalgic, pe de altă parte catastrofic. În perspectiva sa, identitatea de la interfața computerului este una reciclată și accelerată până la dispariția simțului de sine, al istoriei și al sensului. Internetul este considerat a transforma traficul uman în risipă sau în reziduu, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
față de vizitator: cei în vîrstă sînt înclinați să intre în muzeu (mai ales în muzeele în aer liber, dar în egală măsură în muzeele de știință și tehnică) pentru a readuce trecutul în prezent ca stare sufletească, dezvoltînd acea componentă nostalgică despre care s-a amintit mai sus, în timp ce publicul situat pînă în 40 de ani consideră că este în căutarea unor experiențe ale prezentului 29. Prin furnizarea acestor răspunsuri se poate observa funcția de gestiune socio-psihologică a muzeului, care furnizează
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
nici o carte nu-l va putea reda atît de veridic. Muzeul în aer liber este un imens manual în trei dimensiuni". Necesitatea prezenței muzeului în aer liber s-a conturat în momentele disoluției treptate a culturii tradiționale și apariția unei nostalgice dorințe de recuperare a formelor arhaice. Astfel se contura un teritoriu-simbol al trecutului social și al continuității culturale. Tezaur al "urmelor" lăsate de om, al memoriei inventarului de artefacte, muzeul devine parte a memoriei sociale colective. Memoria se identifică prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
demersul prospectiv și cel retrospectiv. Astfel, muzeul furnizează cele mai bune răpunsuri față de vizitator. Am identificat faptul că oamenii sînt înclinați să intre în muzeu din motive diferite, pentru a readuce trecutul în prezent ca stare sufletească, dezvoltînd acea componentă nostalgică despre care s-a amintit mai sus, în timp ce generațiile tinere consideră că sînt atrase de experiențe ale prezentului. Prin furnizarea acestor răspunsuri se poate observa funcția de gestiune social-psihologică a muzeului, care furnizează răspunsuri integrate interacțiunilor și comunicării, se poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ca o recunoaștere tacită, dar sigură, a calității acțiunilor didactice crengiene. Bucuria catedrei nu-i va mai fi răpită până în momentul marelui pas către veșnicie, acordându-i-se, tardiv și dificil, răgazul pentru împlinire. Leca Morariu notează, transmițând o compasiune nostalgică „în această meserie de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții, „pârdalnica” epilepsie, cu accese și crize din ce în ce mai grave și dese, stingherea desfășurarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
p. 177, r. 2 3 : „Ticălos bărbatul mieu, El muncește și eu beu.” condamnare ironică a naivității soțului, care întreține familia, în timp ce soția petrece; r. 9 10 : „'Tă te pârdalnicul să te bată, inimă, că tot aceea ai rămas.” constatare nostalgică a păstrării supremației sufletului în structura unei persoane; r. 20 21 : „Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.” avertizare cu privire la imprevizibilitatea persoanelor mai puțin dotate intelectual, evitarea lor fiind recomandată; p. 178, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
largă, netedă, acum însă, că putea năzui la orice, nu mai voi el nimic și se retrase." Revine, și în legătură cu acest personaj oglindă obsesia sfârșitului inexorabil: cu el se călătorea în veacurile trecute, mai ales "în acela, scump nouă și nostalgic între toate, care fu al optsprezecelea [...], netăgăduit, în întreaga sa ființă, ceva vechi și mult nobil își tânguia sfârșitul." Pantazi prin alte trăsături străluminează condiția de orfan a lui Mateiu, noblețea visată și exotismul afișat ostentativ: "fermecător de trist [...] înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în sens mai larg, ai științelor sociale). Principala victimă a acestui succes de popularitate este tocmai substanța crucialei contribuții a lui Tönnies la teoria socială: cei mai mulți cred că savantul german a propus o antinomie, iar destui consideră că el opta, nostalgic și regresiv, pentru comunitate; ba, susțin criticii săi mai vehemenți, pleda, reacționar și periculos, pentru o comunitate care nu diferă prea mult de cea propusă de fascisme, chiar de nazism 4. Ca și în cazul altor autori stigmatizați astfel, după
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reluat în Exercițiul distanței, unde am arătat, între altele, că șora propune multe elemente de mediere dialogică între societate și comunitate, de la prietenie la instituțiile societății civile, regândind astfel eterna problemă a structurilor/instituțiilor/puterilor intermediare; astfel, filozoful depășește comunitarismul nostalgic românesc, ruralist și regresiv (versiune indigenizată a organicismului), deși gândirea sa politică rămâne un comunitarism organicist cu temei transcendent, articulat pe „comunitatea pură”, „pe bază de comuniune spontană”. Susținând principiul continuității între comunitate și societate, Mihai șora sugerează o ingenioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o gigantică bibliotecă, următoarele lucrări: Lyman T. Sargent, British and American Utopian Literature, 1516-1975: An Annotated Bibliography, G.K. Hall, Boston, 1979 (cea mai fiabilă astfel de lucrare, opera celui mai bun bibliograf internațional al utopismului, el însuși un atașant supraviețuitor nostalgic al „comunelor” hippie din anii ’60); Robert S. Fogarty, Dictionary of American Communal and Utopian History, Greenwood Press, Westport, 1980; Michael Fellman, The Unbounded Frame: Freedom and Community in Nineteenth Century American Utopianism, Greenwood Press, Westport, 1973; Francis Richard, Transcendental
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lângă o piatră în care e încastrat portretul lui Neli. O femeie se oprește lângă doctor și îi spune : „Sunt învățătoarea pe care ați salvat- o de la înec. Ați avut răbdare pentru mine”. „Dar pentru mine n-am avut” răspunde nostalgic doctorul. Mica prietenă a lui Neli e acum adolescentă, mai vedem câteva cadre care arată că viața merge înainte, imagine cu valuri, SFÂRȘIT. Totul în 2 minute și 20 de secunde. Este un exemplu la limita hilarului de cum deformează cerința
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
roi?/ O-ntrebare-nsă mă roade-/ De ce cade peste noi?” (Căderea imperiului), obținând adâncimea reflexivă a negației. El convinge astfel că trece pragul comicului circumstanțial. Foarte personal e și volumul De ce v-ați dus de-acasă? (1991), ce cuprinde „convorbiri nostalgice cu unii moldoveni statorniciți în Moscova temporar sau pentru totdeauna”. A scris și cărți pentru copii. SCRIERI: Scuzați pentru deranj..., pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1974; Flori și fulgi, Chișinău, 1975; Tatuaje, pref. Petru Cărare, Chișinău, 1977; Revers, Chișinău, 1980; Lănțișorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
pământ, fie acceptând să reconstituie marile proprietăți și exploatări, adesea sub conducerea fostului director al fostei cooperative, care, între timp, și-a însușit utilajele de producție, adaptându-se la exigențele pieței. Teama întreținută, orchestrată de aripa extremistă, antioccidentală, naționalistă și nostalgică a epocii Ceaușescu a fost instrumentată împotriva capitaliștilor străini. Până prin 1996, circulă o formulă, repetată la nesfârșit în mediile modeste care nu beneficiaseră de pe urma schimbării: străinii vin să ne fure țara! Circulau zvonuri sumbre, dovadă a persistenței propagandei comuniste: străinii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ceaușescu, au acordat susținere parlamentară guvernului FDSN. Doi ani mai târziu însă, această colaborare parlamentară s-a dovedit insuficientă și au început să se vehiculeze știri despre o coaliție formalizată de guvernare între partidul lui Iliescu și cele trei partide nostalgice. Atunci, în numele CDR, Constantinescu i-a propus președintelui Iliescu o recompunere radicală a majorității parlamentare: CDR se angaja să susțină un nou guvern FDSN, cu singura condiție a renunțării la colaborarea cu partidele național-comuniste. Constant în ura sa față de partidele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
răspundă "da" aproape la fiecare din aceste întrebări, răspunsul corect la oricare din ele este "nu". Astfel, o bună parte din ceea ce mulți oameni cred că știu despre familie nu este adevărat. De fapt, numeroși oameni încă rămân atașați imaginii nostalgice a familiei românești ca fiind compusă din tatăl care câștigă pâinea pentru familie, mama care stă acasă și doi sau trei copii. Aceasta nu este o descriere realistă a majorității familiilor românești de astăzi și, bineînțeles, din oricare societate modernă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" - devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]