3,019 matches
-
înțelegerea comportamentului consumatorului este necesară înțelegerea influenței subculturii, care reprezintă un grup cultural distinct, constituit pe criterii geografice, etnice, religioase, de vârstă. Cultura se manifestă în diverse forme, iar impactul său asupra comportamentului consumatorului se regăsește în stările sufletești, în obișnuințele și idealurile oamenilor. Cunoașterea caracteristicilor culturii de a fi totodată globală, divizată, transmisibilă și evolutivă este de mare importanță în înțelegerea naturii influenței acesteia asupra comportamentului de cumpărare și consum al membrilor unei anumite societăți. În general, se disting patru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
înțelegerea comportamentului consumatorului este necesară înțelegerea influenței subculturii, care reprezintă un grup cultural distinct, constituit pe criterii geografice, etnice, religioase, de vârstă. Cultura se manifestă în diverse forme, iar impactul său asupra comportamentului consumatorului se regăsește în stările sufletești, în obișnuințele și idealurile oamenilor. Cunoașterea caracteristicilor culturii de a fi totodată globală, divizată, transmisibilă și evolutivă este de mare importanță în înțelegerea naturii influenței acesteia asupra comportamentului de cumpărare și consum al membrilor unei anumite societăți. În general, se disting patru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a celeilalte pe ceaf... și menținerea acestei poziții timp de zece minute zilnic. O alt... utilizare a simbolului Șei He Ki rezid... din capacitatea acestuia în a ne ajuta s... elimin...m din sistemul nostru o serie întreag... de tabieturi obișnuințe sau adicții nocive (fumat, cafea, alcool, ticuri etc.). Prin plasarea palmelor activate cu SHK în pozițiile H (Head), însoțite de intenția de a ne elibera de tabietul respectiv, vor ap...rea rezultate în timp. Acest lucru este dublat și de
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
nu. Curând, am lăsat deoparte multe dintre materialele pe care le strânsesem și m-am Întors acasă fără să mai plătesc nimic În plus. Așa este și viața. Călătorim mai departe, deseori fără a ne da seama de multitudinea de obișnuințe de tip crustacee care se prind de noi. Exact cum se Întâmplă cu bărcile din golful Dún Laoghaire, consecința este pierderea manevrabilității necesare pentru a supraviețui Într-o lume care pune mare preț pe viteză, flexibilitate și fluiditate. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
preț pe viteză, flexibilitate și fluiditate. Pentru a reuși Într-un mediu ultracompetitiv, ce pare să se schimbe de la zi la zi, trebuie să ne eliberăm periodic de ceea ce ne Încetinește. „Crustacee” personale Ce vă Încetinește pe dumneavoastră? Ce tradiții, obișnuințe sau idei fixe vă fac să rămâneți În urmă În Marea Cursă a Managementului? În seminarele mele, această Întrebare le este adresată participanților, cărora li se acordă timp pentru puțină introspecție În acest sens. Iată o listă a „crustaceelor” identificate
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de somn, Își pierd abilitățile verbale și de rezolvare a problemelor, nu se mai pot concentra și suferă schimbări bruște de dispoziție”. Ați „lătrat” la cineva În ultima vreme? Odihna În timpul călătoriilor O tendință nouă și interesantă are legătură cu obișnuințele managerilor aflați la drum. Conform unui articol din Wall Street Journal, managerii care călătoresc aleg acum room-service-ul și culcatul devreme În locul nopților petrecute În oraș. Ani de zile, pe când călătoream, fripturile delicioase și nopțile petrecute În oraș Îmi stăteau În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
din proprie experiență. Precum mulți alți oameni de afaceri, mă mândream cu abilitatea de a lucra oricât de mult și de greu pofteam. Aveam o plăcere vicioasă de a fi primul care ajunge la serviciu și ultimul care pleacă. Iar obișnuințele mele de lucru erau intense. Doream productivitate maximă Într-un timp scurt și nu mă lăsam până ce nu o obțineam. În timpul weekendurilor, am transferat această intensitate treburilor pe care le aveam În jurul casei. Când a venit timpul să suport consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
proprietate este, în mare măsură, o invenție a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea<footnote În lucrarea: Democratic Theory, Essays in Retrieval, Oxford University Press, Cambridge, 1973,pp. 139-140. Pentru detalii, vezi Jeremy Rifkin, op. cit., pp. 153-161. footnote>. Obișnuința de a privi proprietatea ca fiind dreptul de excludere a celorlalți de la a folosi ceva sau beneficia de ceva este atât de mare încât se pierde din vedere că, în trecut, proprietatea a fost definită ca fiind dreptul de a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
piețelor, aspirațiilor umane. Organizarea entității de gestionare a strategiei este necesară, presupunând că există dificultăți de organizare la nivelul strategiilor naționale de evoluție economică, atunci când în practica economică nu a existat un antecedent, când gândirea stategică nu a devenit o obișnuință a decidenților sau când strategia nu este materie de studiu în învățământul superior. Practica mondială a realizării obiectivelor strategice de tip național folosește următoarele forme de organizare a gestiunii strategiei: - entitatea organizatorică este dependentă de structura guvernamentală, fiind situată în cadrul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ca o barieră noaptea” etc. etc. Prins În ritmul trepidant al marelui oraș din Ulise, subiectul liric trăiește alternativ frenezia participării la spectacolul „evenimentelor [ce] se succed ca ferestrele”, Încordarea nervilor „atleți negri pneuri serpentine afișe”, și drama Însingurării, a „obișnuinței [care] e pe umerii tăi ca o cămașă uzată”, a izolării și stagnării. Ieșirea din aceste ultime stări de spirit e marcată Întotdeauna, cu fastul imagistic cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri Împrospătînd sărbătorește
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atît de chimic orele”, sau: „Te port În mine ca un registru copier”; și Încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță aorta”, contrazice grav obișnuințele, invitînd mai degrabă la un joc eliberator de convenții, nu fără o nuanță, voită sau nu, de umor și ironie. Iar cînd, În schița unor peisaje, drumul e un „dinam bandajat excepțional”, „tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
construcției grupului-clasă stau unele seturi de norme, reguli, care vor regla întreaga desfășurare a activității școlare cotidiene. Definițional, conceptul de normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor, a culturii grupale în clasa de elevi. Din punctul de vedere al eticii, norma morală capătă contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vințanu scrie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
bine data viitoare” etc.). 2. Copiii pot și trebuie să fie învățați să-și schimbe reprezentările despre stilul și metodele proprii de învățare, adecvându-le unor principii general valabile, dar și la ceea ce s-a denumit a fi stilul, „omul însuși”. Obișnuința copiilor în a folosi cele mai bune metode și mijloace de învățare nu trebuie să se facă arbitrar, ci prin parcurgerea și înțelegerea lor de către fiecare dintre elevi. 3. Copiii pot și trebuie să fie învățați să-și facă cunoscute
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
consiliere în legatură directă cu problemele psihosociale sau didactice; • inocularea speranței care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă; • universalitatea presupune conștientizarea faptului că nici o problemă nu este unică și personală; • altruismul; • reluarea și corectarea unor obișnuințe comportamentale; • dezvoltarea tehnicilor de socializare: învățarea socială, dezvoltarea competențelor interacționale; • coeziunea grupului: - intensificarea comunicării între membrii grupului; - niveluri înalte ale încrederii; - asumarea normelor de grup; - stabilirea rolurilor; • Catharsis-ul individual și de grup; • includerea factorului existențial. 4. Plan de intervenție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
procesului de negociere poate fi făcută astfel: Triunghiul P - I - N are ca legendă: P = poziții (unghiul de abordare a situației); I = interese (lucruri pe care avem tendința să le facem întrucât ne fac plăcere); N = nevoi (aspecte a căror obișnuință oamenii încearcă să o evite pentru că este dureroasă). În situația în care I = N, deci interesele și nevoile coincid, se poate spune că s-a creat deja terenul unei înțelegeri. Înaintarea către întelegerea finală, în acest spațiu contextual, se realizează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lucru în mod conștient. Concluzie Prin urmare, Larry Squire, un cercetător californian, a făcut distincție între două mari sisteme mnezice: memoria declarativă, care este memoria conștientă a cuvintelor, a imaginilor și a chipurilor, și memoria procedurală, care constă în reținerea obișnuințelor motorii. Așadar, mersul pe bicicletă, șofatul, înotul etc. fac parte din această memorie procedurală, care este posibilă datorită altor sisteme ale creierului (corpii striați) și, în special, cerebelului (centrul automatismelor); aceste automatisme, bine consolidate în urma repetării lor de mii de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fiecare dată noi; deși părinții lui s-au mutat, atunci când se rătăcește prin oraș se întoarce la vechea adresă... Desigur, un consum moderat de alcool nu este periculos, dar trebuie să fim foarte vigilenți mai ales în cazul tinerilor în privința anumitor obișnuințe, cum ar fi petrecerile udate din belșug, care pot conduce către un alcoolism „monden”. În urma unui studiu realizat de niște colegi medici, s-a demonstrat că alcoolicii de 40 de ani (internați în spital pentru o cură de dezintoxicare) aveau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
imposibile pot fi menționate (așa cum sintagma „cerc pătrat” poate fi pronunțată), reprezentând o reală provocare pentru „Cititorul Model”: Există lumi incredibile (de neconceput) - posibile sau imposibile (...) - dincolo de capacitatea noastră de înțelegere, deoarece presupușii lor indivizi și presupusele lor proprietăți violează obișnuințele noastre logice și epistemologice. Nu putem concepe lumi mobilate cu cercuri pătrate care se cumpără cu o sumă de dolari corespunzătoare celui mai mare număr par. În orice caz, (...) această lume poate fi menționată. În astfel de cazuri i se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Și asta pentru că realul însuși pare să conțină adeseori „mai mult decât ceea ce acțiunea nemijlocită și cotidiană extrage din el, mai mult decât drumurile pe care le-am trasat prin el, decât complicitățile și conivențele liniștitoare, sedimentate în el de obișnuință”170. În concordanță cu preceptele unui astfel de réalisme sans rivages, autorii ultimei jumătăți de secol, aflați sub presiunea constantă a unei realități deja codificate (să ne gândim doar la lumile virtuale accesibile prin intermediul computerului, la „realitatea” micului sau marelui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
au putut pune pe seama investitorilor (fonduri de pensii care au pierdut miliarde de dolari din contribuțiile asiguraților); de asemenea, a devenit În același timp evident că nu competențele susțineau pozițiile manageriale, ci mai degrabă un model social, un pattern, o obișnuință. Este evident că diverse tipuri de relații sociale intraorganizaționale ce au În același timp un impact social (cel puțin prin legitimarea socială de care dispun), fie ele sub forma managerialismului sau a contra-managerialismului corporat american contemporan, pot fi mai degrabă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt percepuți și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma acestor tipizări și a tiparelor recurente de interacțiune stabilite cu ajutorul acestora” (p. 45). Mai departe, Berger și Luckmann consideră că „orice activitate umană este supusă obișnuinței, deprinderii, habitudinii. Orice acțiune care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care poate fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
2000:237 - 8). În acest context, tendința de reproducere a structurii este imanentă structurii Înseși a câmpului: o structură dată stabilește „regularități Înscrise În jocuri recurente” care fac câmpul predictibil și instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului este instituită de către actori (proprietari, manageri, forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică (politică - Holm, 1995 - vezi capitolul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu sunt alergători de cursă lungă (vezi Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, pp. 24-27): „Ei sunt dispuși să îndure un sistem care într-un fel le lezează interesele mai degrabă decât să se îndrepte spre orice formă de dislocare abruptă a obișnuințelor vieții de zi cu zi. În acest fel, ordinea devine termenul cel mai popular al filosofiei conservatoare” (Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, p. 28). Conservatorismul de stânga nu se opune direct și explicit capitalismului și democrației, ci se opune acelor categorii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune nu are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu cerințe speciale În școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional și relațional (În raport cu posibilitățile reale), pe fondul unei resemnări sau al
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]