6,670 matches
-
și cultural în care este realizată, indiferent de subiect, de publicul țintă, de tehnicile de realizare, ea reflectând personalitatea creatorilor, la rândul lor definită prin acțiunea formatoare a contextului respectiv (mai mult, depinzând de succesul la public, aceasta se vede obligată să apeleze la semne și simboluri larg împărtășite, dincolo de propriile sale coduri tehnice, care solicită o familiarizare prealabilă a cititorilor). Cum această lucrare și-a props să se axeze pe conținutul ideatic (și ideologic) al benzii desenate, nu voi insista
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
op. cit., vol. 2, p. 290. Michael Shapiro, în lucrarea citată, arată că și numele "real" al lui Superman, Kal-El, cu evidente rezonanțe ebraice, este un indiciu al identificării autorilor cu personajul, precum și a acestuia cu fondul identității iudaice, permanent amenințate, obligate să își inventeze fără încetare strategii de supraviețuire culturală (și nu arareori chiar biologică) și în care imaginea salvatorului ocupă un loc de primă importanță. 591 Ibidem, p. 289. 592 Michael Shapiro, op. cit., p. 363. 593 James Steranko, op. cit., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
arăta groaznic. N-am mai putut să fiu furioasă pe el, recunoscu ea. Deși voiam. Iar maman e absolut un înger că îl lasă să stea la ea! Și pentru ea îmi pare rău, zise Amelie. Probabil că se simte obligată să-l ajute. Mie cel mai rău îmi pare de Steffi, spuse Tish dând pe gât paharul de vin. La urma urmei, noi eram deja mari când a plecat el. Ea e doar un copil. Mi-e teamă c-o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
companie care se ocupase de posibila clientelă din Asia, o să rămână cunoscută ca vaca aia proastă care a rămas blocată în lift și a ratat cea mai importantă călătorie de afaceri din carieră. Fără prea mari așteptări, dar simțindu-se obligată să mai încerce o dată, deschise din nou mobilul. Îi trecu prin minte că s-ar putea să aibă mai mult succes cu un mesaj. Reuși să tasteze că era blocată la birou și să trimită mesajul înainte ca telefonul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bebeluș, și m-am Întrebat dacă era dată cu pudră. Ne-am așezat jos. Preț de câteva minute a continuat să pară Încântat de prezența mea acolo, Într-un fel aproape copilăresc chiar, și după un timp s-a simțit obligat să se justifice: — Întotdeauna am dorit să cunosc un detectiv particular adevărat, Îmi zise. Spuneți-mi, ați citit vreuna dintre cărțile polițiste ale lui Dashiell Hammett? Este american, dar cred că e nemaipomenit. — N-aș putea spune c-am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lor. Era ca o anticipare excitantă a restului vieților lor. Vagabondul stătea afară, pe asfalt, cu pătura lui portocalie omniprezentă, care nu mai era tocmai foarte portocalie. Ashling și-a ascuns fața - de fiecare dată când îl vedea se simțea obligată să îi dea o liră și începea să îi displacă sentimentul. Apoi a privit pe furiș către el, dar el nici măcar nu se uita; citea o carte. — Stați puțin, gașcă, vreau doar... spuse ea, alergând înapoi către el. —Ce’aci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bine despre cine este vorba, dar profita de ocazia unei mici răzbunări. Un tip blond, ai plecat cu el. —Ah, Dylan. Apoi nu a mai spus nimic, bucurându-se de fiecare moment. Și cine este el? s-a văzut Lisa obligată să întrebe într-un final. —Un vechi prieten. —E singur? — E căsătorit cu cea mai bună prietenă a mea. Deci ți-a plăcut articolul meu? întrebă Ashling brusc. Am spus că este în regulă. Lisa era nervoasă. Următoarele ei cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Serios, e un material superb. Te-ai descurcat foarte bine, spuse Jack, fără pic de insinuare. Nu-i așa, Lisa? Gura Lisei s-a metamorfozat într-o multitudine de forme, dar nu avea nici o scăpare. Da, s-a trezit ea obligată să spună. Așa este. Lisa a rezervat o masă la Halo pentru ea și Jack. Mai bine să preia ea controlul, pentru că avea impresia că, dacă se lăsa pe mâna lui, ajungeau la Pizza Hut. Cu o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
camerei. Chiar ai un talent special pentru culoare. —Probabil. Clodagh nu mai era foarte interesată. Fusese foarte încântată de noul ei tapet. Dar acum, că era gata, satisfacția și mulțumirea nu se mai făceau simțite. Dintr-odată, toată lumea se simți obligată să privească înspre tavan, deoarece din camera de deasupra răzbătea o erupție de zbierete. Clătirea părului lui Craig. Chiar că face ca și cum ar fi ars de viu, chicoti Ashling. Sărăcuțul. După o vreme, țipetele ascuțite s-au domolit în văicăreli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
tânăr constructor care face glume cam grosolane, producător de vinuri de la poalele muntelui Artemisium. Un scandal organizat cu atâta meșteșug i-a indignat pe cei care susțineau vinovăția Variliei și le-a închis gura celorlalți. Tribunalul senatorial s-a declarat obligat să procedeze în virtutea legii împotriva adulterului. «Avem mâinile legate», au spus senatorii, reluându-și locurile. Tiberius a declarat că nu-i stătea în putere să ierte delicte de acest gen. Iar Varilia, care riscase să fie condamnată la moarte fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se nască și mama sa nu știe ce să-i ofere și atunci cere el tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. (Am terminat descrierea fotografiei.) V-am spus că personajul nostru adormise, dar nu este adevărat; sunt de aceea obligat să retractez, el doar ațipise sau gândea atât de intens, că am avut timp să-i smulg o clipă fotografia ce-o ținea În mână și s-o descriu (orice descriere e o posesiune, după romancierul vechi, de aceea descrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
păruse foarte util un detectiv cu experiența vieții de pe stradă și un bun trăgător care să o însoțească pe Sachs pe teren. Au urmat prezentările. Bell nu părea să înțeleagă prezența Karei în acel loc, de aceea ea se simți obligată să răspundă privirii întrebătoare a acestuia: - Eu sunt ca el, arătă ea spre Rhyme. Un fel de consultant. - Îmi pare bine să te cunosc, spuse el fixând cele trei monede care se rostogoleau simultan printre degetele Karei. Sachs se alătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
am instalat în birou: un instrument minunat ca să-i amintești personalului lucruri și așa mai departe.) Restul duminicii l-am petrecut relaxându-ne și socializând cu colegii - toată experiența mi s-a părut de nota 10. Deci m-am simțit obligat să-mi exprim satisfacția privind întoarcerea în siguranță a lui Stacey după operație, deși, între noi fie vorba, vitezele medii de la casele de marcat au fost semnificativ mai mari de la plecarea ei acum patru săptămâni. Mi-a spus că procedura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
io fac copilu’ ăsta orice s-ar întâmpla, da’ nu trebe s-aibă grijă de el: io și mama ne descurcăm cu astea. Dacă vrea să-l vadă, bine - n-o să-l opresc, nu? Da’ nu trebe să se simtă obligat. Și mă descurc grozav la muncă. O să stau până-n ultima clipă de sarcină, apoi o să-mi iau concediu de maternitate și mă-ntorc dup-aia și mama poate s-aibă grijă de copil. O să se-aranjeze toate bine, simt io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a lui Duncan era probabil o achiziție recentă și nu cum insistase Duncan, o recidivă de pe vremea când era student. Vocea lui Izzie îi întrerupse șirul gândurilor. — Și nu spun asta doar pentru că sunt sora ta sau pentru că mă simt obligată — și categoric sunt — ci pentru că, sincer, asta cred: Duncan nu se va schimba niciodată, iar voi doi nu veți fi, n-aveți cum — nici acum, nici altădată — să fiți fericiți împreună. Simplitatea acestui fapt aproape că îi tăie respirația. Izzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
studio sau producători sau așa ceva se întâlnesc nu mai știu de ce. — Poate că n-o să fie atât de rău. Unde este? — În zona rezidențială. Leigh strâmbă din nas. — Oh. Nașpa. — Tu ce faci? Adriana știa deja răspunsul, dar se simți obligată să întrebe. Leigh avea o mulțime de calități, dar să știe să se distreze nu era una dintre ele. — Eu? Leigh se uită la pantalonii din flanel cu care era îmbrăcată și râse. — Am o întâlnire importantă cu televizorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fie atât de supărată pe Emmy, dar îi venea tot mai greu să se ascundă. Firește că se gândise la toate și că lucrurile erau cu mult mai complicate decât bănuia Emmy. De bună seamă că Leigh nu se simțea obligată să — cum zisese Emmy? — se descarce în fața lui Russell numai pentru că ea greșise și dorea să fie iertată. Dacă așa ar sta lucrurile, ar lua singura decizie rațională care s-ar impune și ar face exact cum îi zisese Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
semn lui Jim să vină la el. Stătură amîndoi lîngă un avion ruginit, căruia un negustor de fier vechi Îi scosese aripile. Pilotul trăgea adînc aer În piept, atras de privirea răbdătoare a lui Jim, ca un elev mai vîrstnic, obligat să recunoască un admirator din clasele mici. În ciuda tinereții lui, părea să se lase copleșit de o disperare de adult. Nori de muște se ridicau din trupul În descompunere al unui hamal chinez care zăcea În trestia de zahăr printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
multă dreptate. Dar vezi că am reacționat foooooooarte repede și m-am prefăcut că eu și Fi am discutat despre ceva complet diferit. —Deșteaptă mișcare. Și io am crezut (hâc, hâc). Da’ acu vine problema. Dacă ieșim, m-aș simți obligată să-i spun că l-am mințit. Și ar trebui să-i deesscriu ce s-a-ntâmplat cu adevărat și asta... —...ar fi mai mult decât jenant, ar fi insuportabil de umilitor. —Țais! Te-ai prins. Știi, sunt convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
asta, nu te mai gândi la Rosario! Eugenia își scoase atunci pălăria, o puse pe o măsuță, se așeză din nou și apoi, tacticos și solemn, zise: — Bine, Augusto, dacă tu, care ești la urma urmelor bărbat, nu te consideri obligat să te ții de cuvânt, nici eu, care nu sunt nimic mai mult decât o femeie, nu trebuie să mă țin de el. În plus, vreau să te scap de Rosario și de celelalte Rosarii sau Petre care te-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
minciună, minciună...! Góngora însuși era un mincinos. Auziți cum își începe Singurătățile cel care-a spus că „erudiția înșală“. Așadar: Era del año la estación florida en que el mentido robador de Europa... Cel mințit! Cel mințit? De ce se credea obligat să ne spună că raptul Europei de către Jupiter transformat în taur e o minciună? De ce se credea obligat eruditul culteran a ne face să credem că ficțiunile lui erau minciuni? Minciuni, nu ficțiuni. Și oare el, artistul culteran, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
prin păduri și prin vadi-uri, iar eu am să-ți explic din mers ce politică ar trebui adoptată cu sirienii, care e la ei călcâiul lui Ahile și care e punctul nostru nevralgic. Continuă să gândească la viața crainicei, obligată să se dea jos din patul cald la cinci și jumătate Într-o dimineață Îngrozitoare de iarnă, ca să ajungă la timp la studio pentru știrile de la ora șapte. Și ce se Întâmplă dacă Într-o dimineață nu-i sună ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și el ar fi simțit aceeași senzație pe limbă, datorită Cynar-ului, pe care îl prefera, ca și prietenul său „Pipin“, și amândoi căzură de acord că asta se cheamă viață și se deosebește de cotidian, la care W. se văzu obligat să se gândească datorită discuțiilor. Hans Saner reușise să-și asigure o poziție foarte solidă și stabilă, iar lui Onkel Ralph îi căzuse totul din cer: fabrica, averea, casa, dar înainte de toate lipsa grijilor care pentru W. era chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în fața ghidonului se învârtea roata. Nu prea era circulație, o liniște de duminică se lățea pe câmpuri, împrejmuind grădinile și casele care se ascundeau în spatele tufișurilor și deveneau ostile și respingătoare când ne angajam pe ultima porțiune abruptă de la patinoar, obligați să ne ținem bine în șa până sus, la vila lui Hackler. Ne oprirăm gâfâind în fața casei, cuprinși de o ezitare neașteptată. Nu se cuvenea să dai buzna neanunțat într-o zi de duminică și, în afară de asta, nici nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bine dacă m-ar fi pocnit cu papucul. —Nu-ți face griji pentru noi. A fost doar șocul, asta-i tot. O s-o rezolvăm noi. De ce v-ați certat? Nu eram sigură că voiam să aud răspunsul, dar mă simțeam obligată să întreb. Pentru nimic. Asta e problema. A refuzat să vorbească despre asta. A spus că nu e treaba noastră și că nu trebuie să ținem partea nici unuia. — Dar asta e bine, nu? Lynn dădu din cap. Nici nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]