2,067 matches
-
al DNA, din februarie 2012 și făcut public pe site ul www.pna.ro. Nu știu dacă le-ați mai auzit în spațiul public, pentru că există un evident interes mediatic privind blo carea informației de ansamblu. Presa se con centrează obsesiv pe anumite cazuri, după care uită de ele. După orice evaluare de bună-credință, aceste cifre sunt uimi toare. Vorbim deja de sute de demnitari nu anche tați de procurori, ci găsiți vinovați de judecătorii inde pen denți, Evident, din bilanțul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
toate întrebările noastre se strâng până la urmă într-una singură, aceea despre omul așezat în ecuație esențială, între bine și rău. Noi improvizăm, fabricăm și oferim povești, nenumărate povești - răspunsuri mai mult sau mai puțin convingătoare la această unică interogație obsesivă. Iris Murdoch » Capul retezat Despre viața în doi, în trei, în patru... Bogdan Romaniuc Un bărbat crede că poate avea, în același timp, o soție perfectă și o amantă seducătoare. Iris Murdoch încearcă în acest roman, sprijinindu-se pe studiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o vară indiană, nu va muri, ci e o nevrotică ce-și ocupă fiecare seară luând parte la tot felul de întâlniri care o ajută să se lase de fumat, de băut, de trăit. A doua treabă frapantă e ritmul obsesiv cu care folosește observația „Nu înțelegi deloc femeile“... asta chiar și în timpul actului sexual. Unul dintre cele mai crude și demolatoare romane pe care le-am citit vreodată „Aceasta este o poveste care trebuie citită în pat, într-o casă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mâna a doua. Nu-i nimic rău într-o năzuință atât de înaltă (căci distanța între societatea românească și standardul european e într-adevăr imensă). Doar că un drăcușor al contradicției mă face să ricanez ori de câte ori modelul european e invocat obsesiv, în cele mai mărunte pricini, ajungând un fel de reproș masochist, rudă bună cu resemnarea mioritică. „Așa n-o să-i ajungem niciodată din urmă pe europeni! N-o să fim niciodată o țară civilizată, europeană!“ Vai de capul nostru! Vai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și orele indivizi ale căror vieți sunt marcate de traume soft: un cântăreț de jazz indecis, o frumoasă tânără mereu adormită, o intelectuală temătoare, o prostituată hăituită de „gangsteri“ chinezi, un salariat corporatist, a cărui viață se reduce la muncă obsesivă și rare - totuși concentrate - răbufniri comportamentale. Ca într-un show multimedia, simțim în pagină răceala metalică a unei camere de luat vederi ce surprinde mișcările personajelor și le „expune“ apoi pe un ecran imens, spre desfătarea curioasă a privitorului-cititor. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
parodiată într-un mod artistic, ce exploatează cu pricepere omonimele: "Bună dimineața, roabă/ eu sînt rob și tu ești roabă/ hai să ne-apucăm de treabă". Tema eliberării înainte de termen, a decretului de grațiere apare în mai multe cîntece, uneori obsesiv: Hai decret, decret, decret/ tu nu știi de cînd te-aștept... Stau cu ziarele pe piept/ și aștept să dea decret/ și tot aștept de un an/ să se schimbe Cod Penal/ să se pună în vigoare/ să mă scap
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de conservare sau adaptare, cine știe, apariția aceea părea nepotrivită locului, orașului, derutantă poate. N-a plecat imediat, deși jazz-iștii erau cântăreți obscuri, anonimi. Dar el îndrăgea jazz-ul și tam-tam-urile africane, muzica live, le simțea ca o chemare obsesivă, poate o chemare atavică de la strămoși îndepărtați. Plictiseala și solitudinea dispăruseră parcă, avea în minte doar imagini luminoase, binevenite. Putea să plece liniștit, nici frigul de afară nu-l mai deprima. În stradă, soarele rotund și palid își trimitea razele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cvasi-mitologice, într-un spațiu de altitudini solemne în care muntele circumscrie o lume închisă. Ei trăiesc deopotrivă într-o durată concretă, prezentă, și într-o alta mitică, ținând de prototradiții, cuviincios, purificat, hieratic. Filmul, însă, aduce în prim-plan imaginea obsesivă a lui Nechifor Lipan, trecând peste o apă întunecată, călătorind cu spatele spre privitor (imagine ce în roman se încheagă din trăirile abisale ale Vitoriei, greu de înțeles de elevi). Această ipostază, simbol al morții, va reveni în final, plasată
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
dus dintre noi... Mi-aduc aminte când cânta cu Neil Shicoff, mărunțel, nu putea să intre în scenă decât cu cipici! Mi-aș fi dorit mult să văd un Hoffmann cu Viorica. Am unul în iPod pe care îl ascult obsesiv, o transmisiune radiofo nică de la Chicago Lyric Opera din 1976, deschidere de sta giune. Actul Giuliettei e preferatul meu. Pentru muzică, pentru culoarea venețiană, pentru fabuloasa arie a bas baritonului, "Scintille, diamant", pentru barcarolă și, mai ales, pentru cuplul DomingoCortez
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
perioada interbelică, la Statele Unite ale Europei. Utopii și realități Lecția ucigătoare a războiului mondial i-a obligat pe europeni să reflecteze din nou, cu o anumită spaimă, la propria lor identitate. În atmosfera sumbră postbelică, teama declinului continentului devine aproape obsesivă, mai ales în sfera spiritualității germane. Ea a fost generată de înfrângerea în război, precum și de articolul 231 din tratatul de la Versailles privind clauza vinovăției de război a Germaniei. Ideea se amplifică odată cu apariția lucrării lui Oswald Spengler, Declinul Occidentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Care-i alb și care-i negru? Scrisoarea 169 De curând au eliberat doi români acuzați de viol. Au stat în arest 45 de zile, deși problele ADN demonstrau că nu au nici o legătură cu fapta. Imaginile lor au apărut obsesiv la toate posturile de televiziune (aproape că mi-e dor acum, că nu-i mai văd), însoțite de calificative gen „bestii”, „diavoli” etc. În urma acestui caz a început o nouă prigoană împotriva românilor din Italia, au fost înființate gărzi civile
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
calitate pe care mi-o revendic, este pură realitate și nu un exces de modestie. Tot atât de real este și faptul că nu am folosit-o ca mijloc în atingerea unor scopuri de parvenire pe scara socială ci exclusiv, aș spune obsesiv, spre a face față onorabil unor funcții la care nici nu am visat vreodată, dar spre care am fost propulsat de neașteptate momente conjuncturale. Așadar, singurul merit pe care mi-l asum este munca, căci, pentru pozițiile sociale îndeplinite, răspunzătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acestea îndrăznesc să aibă altă părere decât a lui. Îl vedem la începutul romanului în rolul unui pictor blajin și bătrân, aproape uitat de lume, dar romanul crește și avem revelația amară a turnătorului, a criminalului. Abia acum înțelegem revenirea obsesivă a poveștilor cu bătrâni care se sinucid, ca unică formă de căință.Ono știe întreg adevărul, fără nicio îndoială. Tragedia lui este că nu-l poate accepta. Ca o consecință directă, din victimă el devine de fapt agresor. Cartea debutează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Al cincilea copil), autobiografia în două volume (Under My Skin și Walking in the Shade), Ben, in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult mai târziu apare tandrețea), dezicerea de comunism și de orice aduce cu totalitarismul (dezicere puțin prea zgomotoasă), îngrijoararea pentru viitorul extrem de amenințat al rasei umane. Bestseller-ul unanim recunoscut al lui Doris Lessing pare să fie The
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Joyce și Virginia Woolf, poezia migrează spre narațiune. Coerența poemului, viu disputată în critică, e asigurată de tonul peremptoriu, care pornește cu urlete și sfârșește în șoapta ultimelor cuvinte ("pace ce trece dicolo de orice înțelegere"), cât și de revenirea obsesivă a unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile sunt în general sumbre, cât mai nepoetice cu putință: oase, șobolani, cadavre din care cresc muguri, șanțuri și prostituate, țeste ce rânjesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spirit, o istorie? Îți faci un plan al intrigii? PA. Întotdeauna am mai întâi istoria, dar cu greu se poate face o separare între poveste și "starea de spirit" pe care încerc s-o induc. LV. Moartea e o temă obsesivă pentru sensibilitatea Desperado, de la Graham Swift (Last Orders) la Julian Barnes (Flaubert's Parrot), Doris Lessing (The Memoirs of a Survivor), Michael Ondaatje (The English Patient). Autorii Desperado sunt osteniți de viață, adesea devitalizați. Pentru tine moartea nu e ca
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca bază pentru un discurs naționalist exclusivist. Oricare i-ar fi religia-gazdă, ideologia fundamentalistă pretinde că prezența pe teritoriul sfînt a unor necredincioși sau chiar a unor credincioși călduți (adică nepartizani ai fundamentaliștilor) pune stavilă proiectului de restaurare religioasă. Insistența obsesivă, exclusivistă (și deseori ucigătoare) asupra unui teritoriu geografic arată în ce măsură ideologia fundamentalistă inversează logica simbolicii religioase. Pentru ea, teritoriul concret nu e doar imagine, punct de sprijin pentru a te raporta la o realitate transcendentă, pentru a trăi acest raport
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
suflul epocii, cu rădăcini adânci înfipte în solul național, Labiș e un romantic în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu, Macendonski și Goga, dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui sufletească se adună elanuri, neliniști, aspirații, o chemare obsesivă a spațiilor silvestre, marine și siderale, a atitudinilor amețitoare și a adâncurilor abisale, a zvonurilor tăinuite. Este convins că viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără a-l mai găsi vreodată, deși îl vede pretutindeni, aspecte constatate în creația literară: Miorița. Începutul creației menționate evidențiază dragostea poetului pentru baladă, fapt ce l-a determinat să
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sportivului. 3) Antrenarea stabilității atenției și reducerea fluctuațiilor acesteia. 4) Ajută la mobilizarea în vederea efortului ce trebuie depus pentru execuție corectă. 5) Scăderea semnificației stresante a competiției. 6) Reducerea încărcăturii nervoase a prestigiului. 7) Eliminarea stărilor afective negative, a ideilor obsesive a supra încordării nervoase, specifice stării de prestart. 8) Înlăturarea blocajelor, a barierelor psihice și a amintirii traumelor suferite de sportiv în competițiile anterioare. 9) Mobilizarea motivațională optimală pentru obținerea rezultatului dorit. 10) Se creează obișnuința de a se deconecta
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
literaturii. 6.1. Un pionier în această direcție poate fi considerat cercetătorul rus/sovietic Mihail M. Bahtin, al cărui studiu consacrat "discursului în roman" constituie o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de "limbi""141. Remarcabile, mai ales în contextul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care le capată la fiecare reluare; - motivul, în sine, nu are valoare estetică, ci de altă natură (etică, morală, didactică etc.); - capată valoare artistică numai în contextul artistic al operei;motivul care se repetă de mai multe ori Ț aproape obsesiv Ț se numește laitmotiv. Se poate vorbi de motiv(e) literar(e) al(e): 1. unui scriitor: la M. Eminescu: lacul, teiul, codrul, plopul, floarea albastră, izvorul, marea, luna, luceafărul, soarele, stelele, visul, somnul, îngerul, demonul, dorul, etc. 2. unei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cer denominate - noi așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se ajunge la o adevărată criză toponimică, imaginația umană fiind depășită de necesități, care explică, parțial, repetarea obsesivă a unor toponime identice acordate așezărilor noi, toponime care creează confuzii și pierdere de timp (de exemplu: denumirile cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor sate al căror nume vechi a fost considerat supărător pentru politica
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
operațional reper de evaluare; principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale îl constituie doar progresele realizate de aceștia; principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinale principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale ultima alternativă viabilă; principiul toleranței minime vizează, în special, grupuri-țintă, sensibilizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]