1,680 matches
-
din partea organismului o reacție destinată să-i pună capăt. Se vorbește în acest caz despre comportamentul de evitare sau defensiv. Paralel cu comportamentul de evitare, a fost identificat un alt efect de mare importanță: declanșarea unui comportament de atac sau ofensiv în situația în care stimularea se produce în prezența mai multor organisme din aceeași specie sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au fost realizate pentru a se determina efectul diferitelor variabile, externe sau interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au fost realizate pentru a se determina efectul diferitelor variabile, externe sau interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include comportamente prezentând caracteristici topografice ce relevă atât manifestări defensive sau ofensive, cât și manifestări de evitare. Anumite manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării comportamentelor enunțate ca reflex necondiționat. Comportamentele ofensive constatate ar putea presupune elemente de natură cognitivă, dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea cognitivă joacă un rol mult mai important decât la animale. Comportamentul provocat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de tendința adaptativă a speciei generate de un proces de selecție naturală. Considerarea comportamentelor agresive modalități comportamentale specifice determinate de un proces de adaptare conduce la identificarea mai multor tipuri de comportamente în funcție de natura situației în care se produc: agresiuni ofensive, agresiuni defensive, agresiuni maternale etc. (Moyer, 1968 citat de Pahlavan, 1987). Susținătorii acestei poziții cred că agresivitatea nu se subscrie unei concepții unitare, ci mai degrabă unei categorizări multiple și parțial eterogene în ceea ce privește etiologia. Această categorizare include în aceeași categorie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de cap al familiei. Starea afectivă imediată a bărbatului, dar și alte variabile legate de istoria lui socială și culturală construiesc baza acestor procese indirecte. Bărbatul interpretează astfel orice act al soției, chiar și comentariile acesteia, drept comportamente ostile și ofensive și reacționează în consecință. Credințele și normele socioculturale dominante consolidează și întăresc schemele personale ale individului cu privire la comportamentul masculin în diverse contexte sociale (Nisbett, 1993). Un exemplu de astfel de credințe poate fi enunțul de tipul "bărbatul ideal trebuie să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
baze de lansare a ofensivei contra Germaniei. Analizele au arătat că Anglia constituia baza principală de lansare, alte variante fiind mai puțin avantajoase în aprilie 1942. Astfel, propriile forțe militare de care dispunea Anglia nu puteau fi folosite în scopuri ofensive decât dacă erau aruncate în foc peste Canalul Mânecii. Un alt argument era acela că, pornind de la New York, cel mai scurt drum peste Atlantic ducea la Regatul Unit. De acolo, vasele se puteau întoarce rapid după ce ar fi folosit marile porturi
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
25 milioane și 50 milioane tone de produse importate de Anglia din Statele Unite [2, p. 92]. Luând în considerare aceste argumente, generalul Marshall a negociat cu guvernul britanic un acord care stabilea că atacul peste Canalul Mânecii va constitui principalul efort ofensiv al celor două state în Europa. Hotărârea a fost luată în aprilie 1942. Războiul în Europa a fost câștigat în cele din urmă datorită faptul că președintele Roosevelt, generalul Marshall și alți conducători au respectat această hotărâre strategică, care în
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
este vorba de 70-80 de convoaie, fiecare convoi având circa 70-80 de nave. Submarinele și avioanele germane au scufundat un număr considerabil de nave, care aveau ca destinație portul Murmansk. Intrarea americanilor în câmpul de luptă european Cea dintâi operațiune ofensivă împotriva inamicului un raid de bombardament în cinstea zilei de 4 iulie 1942. Obiectivele au fost patru aerodromuri germane din Olanda. Cele șase aparate "Boston", comandate de căpitanul Charles C. Kegelman și încadrate într-o formație britanică mai mare, au
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
umane necesare și nici de tehnică militară suficientă și de calitate. Această tehnică trebuia produsă. Pentru șefii de state era dificil să explice populației aceste probleme, pentru a evita reacții psihologice nedorite. De asemenea, Rusia cerea continuu Aliaților o acțiune ofensivă în vest în 1942, pentru a se relaxa presiunile germane asupra frontului său, existând teama de consecințe grave. Singurul mod de a umple golul era ocuparea forțată anglo-americană, a Africii de Nord franceze, în conjuncție cu înaintarea britanică spre vest
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
permis inamicului declanșarea unei contraofensive cu forțe puternice. Eisenhower și-a asumat această eroare [2, p. 448]. Ofensiva germană în Ardeni, ultima demonstrație înaintea prăbușirii Militarii din trupele țărilor aliate, generalii americani și englezi erau obișnuiți mai mult cu operațiuni ofensive care-l presau pe inamic să se retragă mereu sau să reziste o scurtă perioadă, dar să întreprindă acțiuni militare de anvergură nu a prea fost cazul. Când însă un ofițer de Stat Major i-a raportat lui Eisenhower pe
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
dintr-un lanț de afaceri similare. [...] Ion Sân-Georgiu. 5 decembrie 1934 Sire, [...] Dacă manifestația georgiștilor [din 2 decembrie, la sala Rio, n.n.], cu tot numărul mare al participanților, a fost inofensivă, în schimb, discursul lui Gh. Brătianu a fost de-a-dreptul ofensiv. [...] În cercurile politice serioase, ieșirea neașteptată a lui Gh. Brătianu a fost grav calificată, iar judecătorii obiectivi cred că efectul cuvântării a fost contrar celui scontat de autor. Nota justă în aprecierea discursului lui Gh. Brătianu o dau însă proprii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întreagă istorie posibilă a țării trecu la dosar") și noblețea și eroismul lipsit de ostentație al profesorului neamț Vogelbach, presupus "dușman al poporului". Spre surprinderea unui bun cetățean, profesorul s-a arătat, de pildă, intrigat de perseverența unui străvechi procedeu ofensiv românesc: Când i-am adus vestea că podul de fier a fost aruncat în aer [...] s-a înfuriat peste măsură, a răcnit la mine... L-am întrebat de ce se supără, ca odată cu prăbușirea podului a fost distrusă și jumătate de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aceste romane se plasează totuși, prin evidentul deficit de finalitate practică, pe un nivel superior al aceleeași paradigme a "marii trăncăneli", plagă nevindecabilă a spiritualității românești. Conceptualizarea abstractă stearpă nu este decât o versiune intelectualizată a manifestărilor locuționare prolixe și ofensive, genial captate de Caragiale atât în varianta "miticismului", înțeles ca "logos parazitar"149, cât și în cea a mahalagismului. Stânjenitor prin frecvență și prin perseverență, vizând "toate categoriile sociale"150, redând, în esență, frapanta discrepanță între formă și fond, mahalagismul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
diversificare presupun stabilirea unor obiective prin care se urmărește lărgirea gamei de spații oferite. Adoptarea unor astfel de strategii presupune ca proprietarul să dispună de un potențial financiar ridicat, dar În același timp piața să permită absorbția spațiilor respective. Strategiile ofensive se caracterizează prin stabilirea unor obiective de atragere a noi categorii de clienți sau creșterea volumului de spații oferite și implicit creșterea cotei de piață. Acest tip de strategie presupune ca managerul proprietății imobiliare sau proprietarul acesteia să dispună de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
segment de piață deservit; ▪ strategia nediferențiată, când se adresează Întregii piețe, cu același mix promoțional. În funcție de obiectivele urmărite, managerul proprietății imobiliare poate opta pentru: ▪ promovarea imaginii companiei care deservește proprietatea imobiliară. În funcție de specificul pieței și interesele proprietarului/managerului, avem: ▪ strategii ofensive (de atac), care presupun utilizarea masivă a tuturor mijloacelor promoționale și un buget ridicat, o strategie specifică organizațiilor mari; ▪ defensive (de apărare), utilizată În cazul manifestării, pe piață, a unor condiții mai puțin favorabile. Din punct de vedere al sediului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării urbane în câmpul politic. Sub presiunea noilor exigențe culturale "asociațiile de cartier depășesc acel cadru strâmt al acțiunilor revendicative pentru a permite locuitorilor să-și asume
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
terenului advers Lovitură de siguranță (Clear): o lovitura executata adânc, spre tușa de fund a adversarului. Lovitură la mijlocul terenuluiO lovitura joasa spre mijlocul terenului, folosita eficient in jocurile de dublu împotriva unei echipe up-and-back (sus și jos). Lovituri de siguranță ofensive (Clear ofensiv): o lovitura ofensiva executata adânc in terenul advers. Meci : o serie de seturi menite sa determine un câștigător , concursul în badminton dintre 2 părți adverse. Mijlocul terenului: treimea din mijloc a terenului, situată între fileu si tusa de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Lovitură de siguranță (Clear): o lovitura executata adânc, spre tușa de fund a adversarului. Lovitură la mijlocul terenuluiO lovitura joasa spre mijlocul terenului, folosita eficient in jocurile de dublu împotriva unei echipe up-and-back (sus și jos). Lovituri de siguranță ofensive (Clear ofensiv): o lovitura ofensiva executata adânc in terenul advers. Meci : o serie de seturi menite sa determine un câștigător , concursul în badminton dintre 2 părți adverse. Mijlocul terenului: treimea din mijloc a terenului, situată între fileu si tusa de fund. Partea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
nu trebuie: 16.7.1.In mod deliberat să provoace întârzieri sau întreruperi în timpul meciului; 16.7.2.In mod deliberat să schimbe forma mingii sau să afecteze în vre-un fel mingea; 16.7.3.Să aibă un comportament ofensiv; 16.7.4. Se face vinovat de purtare necuviincioasă care nu este scrisa în Legile badmintonului. Se face vinovat de comportament necuviincios ce nu apare în legile badmintonului; 16.8. Arbitrul trebuie să hotărască în cazul 16.4, 16.5
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]