2,363 matches
-
el, marcat și uluit, a străbătut-o cu nesaț. La rândul ei, lumea aceasta l-a ars pe dinlăuntru ca un foc (dureros de dulce) pe care nimeni nu l-a mai putut stinge. Cât privește elementele traiului comunitar (pășunea, ogorul, pădurea, apele, stâna, conacul etc.), ele vor fi fost în devălmășie. Documente de arhivă din jurul anilor 1800 vorbesc de cinci bătrâni cărora le-a fost împărțită, cândva, moșia, iar odată cu aceasta, părțile au început să aibă individualitate distinctă. În structura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fi fost culese din alte regiuni, ele îi trezesc amintirea Ipoteștilor. Nu-i erau străine nici ritualurile de alungare a bolilor, nici cele de apărare împotriva strigoilor, nici jocurile de Rusalii ale călușarilor, nici cele de invocare a fenomenelor favorabile ogoarelor, nici cele de înfrățire (cu un arbore) la nașterea copilului și nici cele de încuscrire între sătenii de pe moșii vecine. Aceasta cu atât mai mult cu cât el însuși a trăit câteva dintre ele, fiindcă nu se putea ca Raluca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în manuscris, se găsește menționat faptul că abia în acel an casele din Ipotești au ajuns la 7738. Pe ogoarele lor, locuitorii cultivau cu predilecție porumb, grâu, sfeclă și cartofi. Cultura pomilor roditori scrie autorul are mică însemnătate; se găsesc însă mici livezi de pomi roditori ca: pruni, vișini, nuci, mai puțin meri și peri; viile [...] se cultivă numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminescu însuși, în încheierea paragrafului citat: Aceasta este arătarea stereotipă a satelor și curților, fără privire la modificațiunile întâmplătoare cari individualizează pe fiecare din ele23. Dinamismul diurn specific satului este, în mod firesc, estompat, căci adevărata muncă-mișcare se derulează pe ogoarele din preajma satului. În plină zi, tăcerea capătă substanță materială, iar mișcarea este mai mult un simulacru, o umbră a celei considerate, în optica rurală, mișcare adevărată: copiii se joacă tăcuți în praful drumului, babele torc liniștite în umbra prispei, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și de dincolo de vreme: "Din cronici înviate în capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
am bănuit niciodată c-ar fi capabil de asemenea defulare sarcastică și de capacitatea condimentării sugestiilor erotice cu șarje politice de tot hazul (trist). Nedelciu imaginează o coadă anterevoluționară la mașina frigorifică din care se distribuia rodul năstrușnic cules de pe ogorului țăranului lui Creangă. Desigur, jinduitul produs n-a ajuns la toată lumea, așa că pentru codașele cozii n-au mai rămas decât... tacâmuri de "pine" (Pițu propune și o altă etimologie pentru "comunism", derivându-l din "queue" coadă spre a ajunge "queuemmunisme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
până noaptea, cu atât mai mult va fi necesară mâine când miile de asistați sociali din mai fiecare casă, cei care așteaptă poștașul cu cupoanele să le înmâneze plata votului primit, dar nu ies pe dealuri cu sapa să muncească ogoarele lăsate pârloagă, chiar acestora și altora le va fi și mai utilă întreprinderea. Îmbătrânirea populației României, ca și prelungirea vârstei de ieșire la pensie, dar mai ales depărtarea descendenților de bătrâni sunt realități care înseamnă programe de protecție socială la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu speranța că nimic nu se pierde: Cântec de marinari Când nava se leagănă-n larg Și zorii pe boltă se-aprind La Gabie-n port la catarg Eu zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când ea se trezește în zori De-al ei marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă-n larg Eu ploaie și vânt înfruntând, La Gabie-n post la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
opreliște improvizată, la intrarea pe cel de-al doilea podeț. Iar eu? Îl iau pe Ursu cu mine! Mă strecor printre oi! Și trec repejor al doilea și al treilea podeț. Apoi o iau de-a dreptul peste băhnuri, peste ogoare, direct spre casă. De la Bolătău pân-acasă, de-a dreptul, mai era aproape un kilometru! Dar acum mi se părea cel mai lung și cel mai greu drum! Și-am pornit-o la goană. Îmi scăpărau picioarele. Și inima mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de sticlă, cu dughene, carmangerii și un iarmaroc, unde negustorii evrei aduceau și vindeau de toate, dar azi orașul e aproape pustiu și-am ieșit la marginea de miază-noapte a orășelului iar de-aici, pe-un drumeag de țară, printre ogoare, porumb și cartofi, aproape de-amiază, înainte de-a coborî în satul Sirețel am ajuns la podul ce trece peste pârâul cu același nume. Atunci, eu, cu gândul la turte, reiau problema: Măi Costică, oare chiar să ne ducem noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Costică, oare chiar să ne ducem noi la fetele iestea cu pachețelul cu turte? Zău c-au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai? Zise colegul meu. Iaca, uite ce m-am gândit: intrăm aici, în ogorul ista cu porumb și îngropăm bine pachețelul și punem un semn, dintr-o crenguță de salcie, iar când ne întoarcem dacă ne-o fi foame, ne oprim, le căutăm și le mâncăm; dacă nu, cine le-o găsi, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ei 5 ha de pământ. O parte era foarte bun, pământ arabil, vatră de sat, pe Dealul Obrejii. Restul fânaț, în Pârloage și pe Dealul Crucii. Când mergea la prășit, ori la secerat de grâu, pe Obrejă, când ajungea la ogor, întâi și-ntâi se-apuca de plâns și de bocit, ca după mort. Apoi, făcea o cruce mare, spre răsărit și s-apuca de lucru. O surprindeai de multe ori vorbind încet, cu omul ei, cu bunicul meu, Vasile Lazăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mediul spiritual fericit, care l-a plămădit, l-a format și înarmat pentru întreg restul vieții. Sau, cum scrie el: "30 de ani am trăit în orașul acesta, așezat pe coline, cu Șomuzul în vale; munții erau aproape; livezile și ogoarele, bine îngrijite, însemnau belșug și frumusețe; casele aveau un stil plăcut; se făcea literatură și muzică; existau multe monumente istorice". Și, mai presus de toate continuă el aici a descifrat "mărturii ale unei spiritualități rar întâlnite". Fiindcă de această zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toate orașele și cătunele piei jegoase de comuniști. Noi Îi vom stârpi, noi vom scăpa omenirea de ei, de toți absolut. O să le piară urma și graiul. Nimic nu mai e al lor, decât numai moartea. Toate orașele și așezările, ogoarele și animalele și fabricile, cât vezi cu ochii, toate-s ale noastre. Noi le-am făcut, noi suntem stăpânii acestui loc de verdeață, fiindcă noi am scăpat omenirea de ei... Dar Andrei și Carol? Ce-o fi cu ei? Istovise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
început cu frig și vreme aspră... un început de martie rece... care nu prevestea nimic bun. 6 martie...ziarele vuiau: „Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie 1946, țara a pășit pe drumul înfăptuirilor democratice, oamenii fabricilor și ogoarelor privesc mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu prapuri și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu prapuri și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de ploaie, măcar..!”, își ziceau ei, cercetând cerul pustiu de nori până în zare. Era o arșiță
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cât bate ochiul e ars de soare. Zăpușeala era mare, nici o fărâmă de nour, cerul parcă blestemat, rămânea gol și uscat, și după asfințitul soarelui. „... Oari cât’ a mai țâni săcita aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar... Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai conteneau... nădejdile nu se stingeau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar... Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai conteneau... nădejdile nu se stingeau... Seceta, însă, nu slăbea ba dimpotrivă, parcă mai îndârjită pârjolea totul fără milă. Păpușoiul a fost compromis, n-a plouat în luna mai deloc, nici o picătură. Vitele și oamenii erau amenințați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și simt până și-n trupul meu ofilit mângâierea lui obscură și fluidă. Prospețimea lui tactilă îmi dăruiește o nouă și nesperată tinerețe. Băștinaș Acum mă pricep și să ar pământul ca un băștinaș. Semăn grâul toamna, după ce am desțelenit ogorul cu un plug de lemn tras de o vacă, și visez, în timpul iernii, la felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul și să-l păstrez în fânar. Mulg oile și prepar brânza. Le curăț căcărezele fără să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ce e mai bun și rațiunea să aibă a te îndruma. Căci dacă, părăsind trupul, te vei înălța la cerul liber, vei fi asemenea zeului, nu vei mai fi muritor, ci nemuritor și incoruptibil.” Dezertor Mulți și-au părăsit casele, ogoarele, ca să se ducă la Aegyssus, teatru al unei crâncene bătălii contra romanilor. Au învins geții, după un masacru îngrozitor. „N-au învins”, mă corectează Aia, „doar și-au apărat pământurile. Să învingi, să cucerești ceva sau să supui pe cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de teren agricol pentru amplasarea noilor capacități de producție și înființarea de noi plantații viticole și pomicole, suprafețele de vii și pomi cu program de modernizare, cuprinse în masiv, precum și unele suprafețe de teren destinate producerii furajelor de volum în ogor propriu necesare asociațiilor economice intercooperatiste de creștere a vacilor pentru lapte, de îngrășare a taurinelor și ovinelor; - cantitățile de furaje, materii prime și materiale, produsele pentru depozitare, prelucrare și valorificare, animalele pentru prașila și îngrășare, precum și alte bunuri materiale ce
STATUTUL din 28 septembrie 1977 asociaţiei economice intercooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126863_a_128192]
-
prin munca mai chibzuita, rămînînd acestora toate surplusurile de producție, de care pot dispune liber. În suprafață de teren arabil prevăzută în prezentul Decret, se cuprinde și suprafață arabila ce depășește 10 ari de pe lîngă curțile respective. Nu se impun ogoarele negre stabilite conform planului de cultură, dacă ele nu au fost insamantate. Articolul 5 Producătorilor care cultiva: bumbac, în pentru samanta, în pentru fuior, canepa pentru samanta, canepa pentru fuior, tutun, sfecla de zahăr, cicoare, orez, răpită de primăvară, răpită
DECRET nr. 58 din 15 martie 1952 pentru colectarea produselor agricole vegetale pe anul 1952. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127425_a_128754]
-
20, județul Arad. 361. Hauptkorn Alfred Michael, născut la 3 august 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Martin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 90441 Nurnberg, Friesenstr. 62, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Ogorului nr. 24, județul Sibiu. 362. Dobran Iosif, născut la 21 aprilie 1967 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România, fiul lui Jozsef și Maria Magdolna, cu domiciliul actual în Germania, 91154 Roth, Am Kuhbuck 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]