2,453 matches
-
inelul; intrare; intra; intrase; intră; iritare; izmene; îmbrăca; îmbrăcăminte; împăca; înainte; încăpere; încearcă; largă; lemn, fier; lenjerie; liber; liniște; mamaie; mască; mașină; meci; de metal, neagră; metal; metalică; mică; minge; la modă; musafir; neagră; de necrezut; numele; obiect; obișnuință; ochelari; ogradă, curte; pantaloni; pantofi; parcare; pălărie; părinți; perspectivă; plăcere; povară; prag; provocare; a nu purta; rochii; ruptă; sacou; sat; scară; scăpare; scîrțîit; scurte; sfîntul Andrei; sigură; sortită; spațiu; stabilitate; straie; stricată; sunet; șapcă; școală; telefon; teniși; trend; uman; umblă; urca; ușă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ies; ieșire; inițiere; intensitate; izbîndă; a se împiedica; împiedică frigul; împiedică; înaintare; înălțare; încăpere; încercare; încrezător; întîmplare; jos; lat; la limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție; Dobrogea; dulce, fruct; dulci; dulcie; familie; fericit; floare; foame; fruct bun; fruct cu boabe; fruct dulce; fructul meu preferat; frumos; frumusețe; grădină; gust bun; haină; interesant; închis; legătură; măr; mășcat; mic; miros; nuc; ogradă; pere; plăcere; poftă; pre; prințesă; răcoritor; roadă; savoare; sămînță; săpun; sec; semințe; sete; sîmburi; străin; struguri; suculent; toamnă, vie; toarnă; trist; țară; uscat; utilaj; verde; via; viață; vie, toamnă; vii; vin, beție; vitamine; zemos (1); 817/125/46/79/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate; nefăcută; neplăcere; neplictisit; nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf; pricepere; prieten; punctualitate; putere; răspundere; rea; rece; rînduială; ai un rost; fără rost; rural; sărbătoare; scop; scris; scris teme; serios; servicii; servitor; sfeșnic; specialitate; spre; a sta; supărare; școală; șomaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gelozie; de gheață; ghinion; greutate; harnic; hop; hotar; impas; impediment; infinit; interzicere; împietrit; încăpere; încredere; înfundătura; întunecos; întuneric; lemn; limite; liniște; locuință; lume; lung; Marele Zid Chinezesc; mărime; mătușa; melancolie; meșter; monument; necunoscut; nepătruns; neplăcere; de netrecut; între oameni; ocrotit; ogradă; opoziție; opri; oprit; paravan; părete; părinți; perete alb; perimetru; peste; piatra; pink floyd; placaj; plasă; de poliție; nu pot trece; prag; pripas; probă; proteja; pumn; pușcărie; rece și înalt; restrîns; rezistent; rezistență; rigid; a sări; sec; separare; separație; sex; sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească Domnul, Soarele cel drept, în toată viața, să fiți roditori, ca mama pământului. Să vă dea Dumnezeu toate cele bune și spor din rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
timp, în fierul plugului. Apoi, cu fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o reminiscență anistorică a unui illo tempore în care sacralitatea a căpătat față umană. Pentru rememorarea ritualică a unor scene biblice se fac, în Joia Mare, de dinaintea sărbătorilor pascale, focuri în ogrăzi, dis-de-dimineață, înainte de a cânta cocoșii a treia oară, acest foc amintind de focul la care se afla Sfântul Petru în momentul lepădării de Hristos. Ca urmare a acestui fapt, există o credință în Bucovina potrivit căreia Sfântul Petru a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meu îi spune că o duce greu, se vede după fizionomie, iar comuniștii dacă ar duce-o așa, ar ajunge ca sfinții din pictura bizantină. In plus tatăl meu îi mai spune că țăranii o duc prost, au sărăcit și ogrăzile lor sunt pustii, nici păsări, nici vaci, nici oi, doar câte un câine și acela jegărit. Viața țăranilor în comunism este plastic descrisă prin aceea că “fiecare românaș ar bea sânge din comuniști”. In final tatăl meu își manifestă “credința
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tremură de îndoială./ Pe unde ești bătrână umbră,/ când masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amintea el, de când a venit, că satul Lespezi e aproape de tot, cam distanța dintre Pripas și Jidovița, pe care o făcea odinioară în fiecare zi de câte două și trei ori. Pentru orice eventualitate vru să întrebe pe logofăt. În ograda conacului dădu peste un flăcău care i se păru cunoscut și care scosese pălăria zâmbind. — Ce faci pe aici, domnule căprar*? zise Titu, aducânduși aminte deodată de Petre Petre de la cismarul Mendelson. — Iacă sosii și eu acasă ieri și am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se desfășoară în timp și spațiu. În fragmentul selectat, seria de evenimente este ordonată logic și cronologic, fixată în repere spa țiotemporale multiple: A doua zi; îndată după dejun; Toată noaptea; accidentul cu pădurea din iarna trecută; satul Lespezi; În ograda conacului; Pe drum etc. 9. Secvența care încheie fragmentul surprinde o situație relevantă prin semnificații subterane. Însoțindul pe tânărul Herdelea spre satul Lespezi, Petre Petre i se confesează, deși abia îl cunoaște. Monologul său, redat în stil indirect, este o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e semn rău, de moarte. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaș* e răutăcios. Cînd ți-a tot căta cînele în ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să schimbi prin sat ouă cînd vrei să pui vreo cloșcă, căci poate ale tale sînt pișcate* de străini. Cînd dai puii mici afară, să-i pui în poală, să ieși afară cu ochii închiși și, puindu-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara, să se puie întîi într-o oală; din oală te faci că-i tai la gît, îi pui apoi în ciur, cernîndu-i pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la miezul nopții de douăsprezece ori sînt năzdrăvani. Dacă ai cocoș bătrîn, găinile nu fac ouă cu sămînță. Să nu lași cucoș străin în ograda ta, că-ți ies ouăle rele la clocit. Femeia însărcinată să nu mănînce inimă de pasere rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tulpina pomilor care nu rodesc - și se crede că apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să nu ții la casă, în ogradă, plopi și brazi, că sînt copaci de pagubă. Copcă Să nu iei niciodată de pe jos copci, căci faci a sărăcie. Copil Se crede că, dacă un copil mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșie și se taie firul drept în două, pe prag, cu o secure. Cineva întreabă: „Da’ ce faci acolo?“ și i se răspunde: „Tai frica copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din Săptămîna Mare de lîngă Paști, înainte de a cînta cocoșii a treia oară, oamenii fac focuri prin ogrăzi. Aceasta închipuiește focul unde a fost oprit Apostolul Petru și întrebat, și unde s-a lepădat de Iisus înainte de a cînta cocoșul a treia oară. în seara ajunului Sf. Dumitru [26 octombrie] se fac focuri pe lîngă care se adună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib, cînd cotcodăcește, ar zice: „Unde pui, nu mai găsești.“ Cînd dai puii mici de găină afară în ogradă, să-i pui în poală și să ieși afară cu ei, cu ochii închiși, și punîndu-i jos să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le mănîncă lupul. (Gh.F.C.) Cu ficat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sa după el. Cînd cămeșa omului se greșește prea lungă, are să mai moară cineva în acea casă. Dacă sicriul e mai lung decît mortul, locul rămas gol cheamă și pe alte rude. Se crede că dacă nu se închide poarta ogrăzii de la drum pe timpul cînd duc vreun mort, în casa acelei ogrăzi va muri cineva. Cînd te lovești cu cineva cap în cap, să scuipi repede jos. Care o scuipa mai pe urmă, îi mor părinții și te doare capul. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai moară cineva în acea casă. Dacă sicriul e mai lung decît mortul, locul rămas gol cheamă și pe alte rude. Se crede că dacă nu se închide poarta ogrăzii de la drum pe timpul cînd duc vreun mort, în casa acelei ogrăzi va muri cineva. Cînd te lovești cu cineva cap în cap, să scuipi repede jos. Care o scuipa mai pe urmă, îi mor părinții și te doare capul. Dacă visezi vreun mort din rudele tale, unul din casă va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]