7,190 matches
-
mai mare extindere, este tipul de „Îndrumare individuală continuă", cunoscută și În alte sisteme de Învățământ În special În cele anglosaxone sub numele de sistem tutorial, apărută mai ales ca o necesitate În cadrul unui proces de Învățământ cu un conținut opțional și deschis (absolut necesară În toate sistemele de Învățământ cu un conținut modular), și În cadrul căruia studentului Îi revine un coeficient de control asupra rutei profesionale individuale. d. In fine, se mai pot reaminti aici formele de „instruire prin activitate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
3 “Polisemia calității” (lipsa unui consens asupra noțiunii de calitate și insuficiența instrumentelor de măsurare a ei). 4 Autonomia universitară care generează, din păcate, mult haos caracterizat prin fragmentarea exagerată a specialităților profesionale și, de asemenea, a așa ziselor discipline opționale care, la rândul lor, amplifică această fragmentare și altele. Toate acestea impun, În mod obligator, elaborarea și punerea În funcție a unor demersuri sistematice de evaluare a calității Învățământului. Evaluarea calității Învățământului universitar se referă la diverse domenii: corpul didactic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
antichitatea și epoca medievală 27 fiind parțial compensată prin redistribuirea unor fragmente cu tematică românească în manualele de istorie "universală" sau "europeană". Diminuarea informației nu este o metodă nouă, practicându-se și înainte de 1989, dar la alte dimensiuni. Introducerea obiectelor opționale a oferit o șansă de recuperare sau aprofundare suplimentară, în cuprinsul unor cursuri de istorie locală, de istoria artei sau a bisericii, populate cu obișnuitele decupaje instituționale, monografice sau biografice. Ceea ce a rămas după toate amenajările este, în continuare, concordant
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
studierea integrată a istoriei europene, naționale și locale sau pentru diminuarea informațiilor de ordin politico-militar, în favoarea celor de natură culturală și socială. Astfel au apărut texte dedicate unor personaje istorice marginalizate sau de-a dreptul ignorate 164. Odată cu introducerea cursurile opționale, după 1999, s-au deschis noi oportunități pentru reînnoirea lecțiilor de istorie 165. Într-o asemenea formulă, Ștefan cel Mare putea deveni, fie și pentru un public restrâns, obiectul unui studiu intens sau, cel puțin, al unei devoțiuni speciale. Un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
didactic. Clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2005. Idem, Vlad, Steluța, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2006. Mihnevici, Landiana, Ionescu, Nicolae, Rotaru, Silvia, Simionică, Elena, Județul Vaslui. Elemente de istorie și geografie locală. Manual opțional pentru clasele III-VIII, Editura Macarie, Târgoviște, 2000. Mitu, Sorin (coord.), Copoeru, Lucia, Pecican, Ovidiu, Țârău, Virgiliu, Țârău, Liviu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999 și 2000. Muha, Camelia, Păunescu, Anghel Nicolae, Religie creștin-ortodoxă. Clasa
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ziarului "Universul", București, 1935. Teodorescu, Bogdan, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Corint, București, 2006. Teodorescu, Gh. C., Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăriei Socec, București, 1936. Trofin, Sorina, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001. Tzvetkov, Djoro, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999. Vulpe, Alexandru (coord.), Păun, Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
accesat la data de 19.03.2010), se răspundea obiecțiilor făcute de "cadrele didactice și studenții Facultății de Istorie a Universității București". Ministerul își apăra punctul de vedere, sugerând că doritorii pot studia suplimentar la istorie, în orele alocate curriculumului opțional. Protestele nu au dus la anularea proiectului ministerial, care a fost pus în practică. De fapt, în toată Europa a scăzut vizibil timpul alocat învățării istoriei în școală, după cum reiese dintr-o anchetă realizată de asociația internațională a profesorilor de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fundamentale pentru examenul național de capacitate, instituit pentru a condiționa continuarea studiilor după absolvirea clasei a VIII-a. La acest examen, istoria națională a fost inițial probă obligatorie, alături de limba română, limba maternă, matematica și geografia României. Apoi, a devenit opțională, elevii având posibilitatea să aleagă fie istoria, fie geografia. În fiecare an, tot mai mulți dintre ei au preferat cea de-a doua variantă. În condițiile prelungirii învățământului obligatoriu la 10 ani (din 2003) și apoi a intrării României în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de examinare obligatorie la proba orală de bacalaureat. Se putea întâlni și în aria testelor scrise, la disciplinele socio-umane în locul matematicii adică "la profilurile teoretic-umanist, teologic, de artă și sportiv". Ministerul își rezerva dreptul de a publica anual lista disciplinelor opționale și metodologia de examinare. Aceeași lege, republicată la 10 decembrie 1999, diferenția bacalaureatul după filierele de învățământ parcurse, menționând istoria doar ca probă la alegere (conform art. 26). Republicările din 2003 și din 2004 au menținut statutul său opțional. În
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
disciplinelor opționale și metodologia de examinare. Aceeași lege, republicată la 10 decembrie 1999, diferenția bacalaureatul după filierele de învățământ parcurse, menționând istoria doar ca probă la alegere (conform art. 26). Republicările din 2003 și din 2004 au menținut statutul său opțional. În plus, examinarea urma să se facă după tipuri de subiecte diferențiate în funcție de profilul liceului și de numărul orelor de studiu alocate săptămânal istoriei. În 2007, în urma frecventelor acuzații de fraudare, bacalaureatul și-a schimbat radical solicitările. Cu câteva luni
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
același hram, iar în Roman și în Iași s-au înființat paraclise sau parohii închinate voievodului. 164 Laura Căpiță, Mona Plesciuc, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. 165 Cursurile opționale trebuiau elaborate de fiecare profesor în parte, după o programă unică, fiecare construindu-și singur oferta curriculară; dar nu se puteau pune în aplicare decât cu aprobarea conducerii școlilor respective. În timp, s-au publicat și manuale pentru cursurile mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlilor respective. În timp, s-au publicat și manuale pentru cursurile mai frecventate, cum ar fi istoria artei, istoria religiilor, istoria locală. 166 Landiana Mihnevici, Nicolae Ionescu, Silvia Rotaru, Elena Simionică, Județul Vaslui. Elemente de istorie și geografie locală. Manual opțional pentru clasele III-VIII, Editura Macarie, Târgoviște, 2000. 167 Filmul a fost regizat de Mircea Drăgan în 1974. Scenariul gândit ca o continuare a romanului lui Mihail Sadoveanu, Frații Jderi era semnat tot de el, împreună cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alexandru Ioan Cuza și Ferdinand I. Includerea concesivă a monarhiei, prin Carol I, nu a șters ponderea legendară a revoluționarilor de la 1848, foarte agreați în anii propagandei național-comuniste. 8 Ibidem, p. 8. 9 Sorina Trofin, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001, p. 26. 10 Codul Muncii promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 (în "Monitorul Oficial" nr. 225, partea I, din 31 martie 2011 ) la articolul 139
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau doar stânjenitoare, uneori amuzante. În final, tinerii au părut mai curând derutați de confruntarea celor două planuri ale povestirii, decât convinși de consubstanțialitatea lor. 28 În 2008, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a publicat un manual opțional, special dedicat subiectului (Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Pleșa, Sorin Andreescu, O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Editura Polirom, Iași). Structura sa dezvoltă cantitativ lecțiile din manualele anterioare, cu aceeași viziune, axiomatică, asupra
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înțelege pe arii de competență? • Înțelege cum sunt organizate și transformate în procese și programe ca să se antreneze responsabil, să vadă locul fiecărei unități de învățare, să vadă legăturile variate între ele, pe care le vede obligatorii și pe care opționale/facultative, după ce criterii le alege, cât de conștientizate sunt criteriile? Modele de învățare • Cercetarea oferă numeroase modele, dar care sunt acceptate, înțelese, alese și pentru ce activități, singure sau în combinație? • Cum le face cunoscute educatorul, dacă nici el nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
devină în școală obiectul unor acțiuni planificate, prin care este dezvoltată deliberat (Ana Stoica, 1983). Educatorii au menirea de a oferi elevilor bazele unei culturi științifice autentice, în lumina formării unor deprinderi de rezolvare de probleme necesare vieții în colectivitate. Opționalul „Îndemânare și creativitate” cu aplicabilitate la nivelul ariei curriculare Tehnologii își propune să ofere educatorilor un instrument de lucru, sprijinind aplicarea curriculumului și însușirea de către elevi a cunoștințelor într-un mod axat pe învățarea creativă, promovând sub factorii creativității noi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
constituie element de noutate în modalitatea de structurare a acțiunilor instructiv educative. S-a urmărit astfel realizarea continuității dintre treptele sistemului de învățămînt care să neutralizeze caracterul discontinuu al procesului educațional. De asemenea includerea disciplinei „Prietenul meu calculatorul” și a opționalelor („Micul gospodar”, „Fantezie și îndemânare”) în aria curriculară - Tehnologii reprezintă un alt element de noutate. Corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare (accent pe promovarea interdisciplinarității) conferă maximum de eficiență tuturor activităților întreprinse și armonizează necesitățile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
domeniului (datorată formării inițiale deficitare și neimplicarea în formarea continuă). Excepție fac cei care sunt ei însuși creativi și dăruiți meseriei pe care au îmbrățișat-o. O soluție pentru rezolvarea acestei stări de fapt o constituie propunerea mea prin formularea opționalului „Îndemanare și creativitate”, în cadrul căruia, la nivelul celor două arii curriculare, Consiliere și orientare și Tehnologii, încercăm abordarea teoretică (delimitări noționale) și practică (prin exerciții și metode specifice) a creativității și ancorarea ei în relitatea concret - practică a elevilor de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
necondiționat specific vârstei elevilor pentru activitățile practice, aplicative. Un alt motiv de alegere a acestei arii curriculare de aplicabilitate pentru desfășurarea antrenamentului creativ este cel reprezentat de obiectivele specifice ei, centrate pe formarea de competențe și însușiri creative. Astfel disciplina opțională propusă oferă posibilitatea gândirii și realizării unui veritabil antrenament creativ. Presupune formarea unui grup creativ, sau mai bine-zis considerarea clasei de elevi, adică grupului educațional, ca un grup creativ. Copiilor trebuie să li se ofere activități cu multiple oportunități pentru
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
îi fac pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi un ghid ce necesită adaptare și îmbunătățire. (anexa 1, anexa 2) Antrenamentul creativ Este propus a fi desfășurat în clasa a IV-a, când elevii au formate priceperile și deprinderile de bază, când
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
școlar și /sau a profesorului de educație tehnologică. Durata: Se desfășoară pe parcursul unui an școlar, în ședințe de 2 ore, realizate bilunar. Se împletește armonios cu activitățile practice ale disciplinei obligatorii Educație Tehnologică (relizată și ea tot bilunar, alternativ cu opționalul), care permite cadru de fixare și exersare suplimentară. Structura conținuturilor în activitatea de grup este următoarea: 20% din trimpul afectat antrenamentului este rezervat îmbogățirii fondului informațional al elevilor cu date referitoare la sensurile creativității, factorii și blocajele ei, criterii de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și însușirea unor termeni specifici temei); 30% din timp a fost consacrat antrenamentului prin exerciții, tehnici și metode de creativitate; 50% din timp s-a dedicat realizării și evaluării unor activități practice. Scopul antrenamentului: creșterea eficienței comportamentului creativ al elevului. Opționalul se poate realiza pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. De aceea se formulează o serie de obiective cu caracter general și anume obiectivele cadru: 1. Cunoașterea terminologiei specifice
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
instructiv - educativ utilizarea unei metodologii de cultivare a creativității care va include atât metodele tradiționale de învățământ, modernizate și completate în funcție de obiectivele propuse, cât și o serie de metode specifice precum brainstormingul, metodele analitice, analogiile, matricile de descoperire etc. Disciplina opțională propusă oferă posibilitatea gândirii și realizării unui veritabil antrenament creativ. Presupune formarea unui grup creativ, sau mai bine-zis considerarea clasei de elevi, adică grupului educațional, ca un grup creativ, cu scopul creșterii eficienței comportamentului creativ al elevului. Posibilitatea abordării lui
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
au făcut pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi un ghid ce necesită adaptare și îmbunătățire. Recomandări Analizând obiectiv efectele produse de acest antrenament creativ asupra elevilor (evoluție școlară, comportament, tipuri de relații) se fac următoarele recomandări metodologice: proiectarea /derularea unor astfel
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
elev (ateliere de lucru, creație). valorificarea conținuturilor informaționale și a metodelor și tehnicilor specifice creativității în contexte variate - mediu școlar (diverse discipline de învățământ) și extrașcolar (cluburi, excursii); valorificarea interdisciplinarității ce trebuie promovată și încurajată în întreg procesul instructiv - educativ; Opționalul se poate realiza chiar pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. Propunerile metodice pot servi ca reper direct în activitatea instructiv - educativă de formare a creativității școlarilor, cât și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]