2,715 matches
-
bunavoință față de cei din jur și nepolitețe, conflictul dintre excese de ordine și dezordine (mai accentuateă și conflictul dintre afirmarea de sine și timiditate. Între timp, În Europa s-au ocupat de studiul adolescenților Kurt Lewin și S. Freud, deși optica acestuia din urmă a fost foarte mult discutată. Freud nu s-a ocupat În mod special de adolescenți, dar a dat o bază și un impuls studiilor legate de erotism, inclusiv de socializarea lui Încă din copilărie, În familie prin
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
trecere de la fazele copilăriei la cele ale stărilor adulte enumerăm pe I.Popescu-Teiușan (1943Ă și pe G.Gerciade (1934Ă, iar În a doua parte a secolului XX Al.Roșca și A.Chircev (univ.Clujă, Stela Teodorescu (univ Iașiă, Într-o optică mai modernă și de la Universitatea București U.Șchiopu (1963, 1978Ă, apoi În trei ediții de Psihologia vârstelor Împreună cu E.Verza (1981, 1994, 1997Ă, apoi În lucrarea Criza de originalitate la adolescenți (1974Ă. La acestea se adaugă lucrări remarcabile ce au
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Un roman (nu chiar) polițist, RL, 1985, 40; Eugen Simion, Romanul polițist, ATN, 1986, 3; Dana Dumitriu, Un detectiv bovaric, RL, 1987, 3; Tudorel Urian, George Arion, „Trucaj”, VST, 1987, 4; Valentin Tașcu, Romanul „trucat”, TR, 1987, 14; Val Condurache, Optica literară, CL, 1987, 4; Gheorghe Glodeanu, Fascinația romanului de acțiune, F, 1987, 10; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 176-180; Alex. Ștefănescu, Cinci romane în două cărți, RL, 1991, 7; Alex. Ștefănescu, O carte care poate intra în NATO, RL, 1995, 40
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
naționale, ca și în valențele ei de universalitate. Dacă am preferat să-l abordez, aici și acum, din unghiul artei romanului, e pentru că tocmai romanul sadovenian (nu nuvelistica și povestirile, nici „romanul istoric”) încă mai este însoțit de „ecouri” ale opticii unor critici influenți (Lovinescu și Călinescu, îndeosebi), sceptici în ce privește acele criterii de artă în stare să-l definească pe autorul Baltagului drept un autentic romancier. Și spun asta fără a uita abordările interpretative (Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu...) nebântuite
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
decât de obicei”, „vântul aducând în grabă, ca pe niște fluturi, cele din urmă frunze de salcie și mesteacăn”. Se simte în ele o răsfrângere sufletească, de stare lăuntrică, încă nelămurită. Notând semne ale „naturii” și vremii, naratorul sadovenian preia optica eroinei, altfel spus, totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
anume stea! Și acum, după această destul de lungă introducere, din care sper că v-ați edificat asupra neînsemnatei mele persoane și asupra motivelor ce m-au determinat să iau o hotărâre extremă, voi încerca să vă fiu de folos prin optica mea recunoscut sinceră și intransigentă la adresa unor realități românești (în speță, timișorene), asupra cărora nu m-am putut exprima liber pe când eram în țară. Cum lăudătorii regimului se găsesc și la Timișoara cu ghiotura, consider că puțină critică constructivă nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să considerăm asta operă de patriotism, pentru că în felul acesta mai ajunge și omul de rând la un kilogram de proteină, altfel, toată carnea ia drumul exportului. Deci ei, cei ce fură, se sacrifică, își jertfesc cinstea în favoarea poporului, Ciudată optică, dar semnificativă. La același capitol al eticii s-ar putea vorbi și despre răsfățul fiilor de ștabi, care nu numai că au de toate și fac ce vor, dar au și posibilitatea unui viitor mai... luminos. Un singur exemplu grăitor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
timp de patruzeci de ani pe evrei în deșert, făcând în acest fel o aluzie la menirea lui Stalin de a conduce poporul rus. În discuția pe care o are cu Nerjin, Spiridon îl numește pe Stalin "Tătucul Mustăcios". Aceeași optică apăruse într-o aluzie strecurată în nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici. Referirea cu pricina îi este atribuită "unui glas" ce se aude la un moment dat în baraca șapte, unde Șuhov se dusese să cumpere tutun: "Vezi
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
își dovedesc valabilitatea și azi în abordările ADSE. ACS, fiind o disciplină integratoare, renunță la abordările unilaterale, specifice unor discipline specializate, utilizând un ansamblu de proceduri și metodologii cu caracter sistemic. În mod firesc, această viziune impune o schimbare de optică privind specializarea analiștilor implicați și valorifică efectele benefice ale deciziei de grup. ACS este direcționată către problemele-cheie, relevante, ale sistemelor. Activitățile implicate de ACS sunt în mod necesar activități cu caracter permanent sau cvasipermanent, datorită ritmului alert al schimbărilor care
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obținute la învățătură sau să citească doar notele obținute de fiecare elev. Asta ar ajuta doar pentru ca părinții să-și facă o idee asupra nivelului general al clasei, dar care sunt liniile generale, care este problema instructiv-educativă ca atare? Greșită optică în realizarea unei ședințe de acest gen. În concluzie, orice ședință trebuie organizată cu multă atenție precizând obiective ce izvorăsc din necesități imediate și scopuri pe termen scurt ce pot fi urmărite step by step a căror reușită să fie
Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
posterităților). Această tehnică deopotrivă imaterială inventată de Renașterea italiană suscită de asemenea un alt spațiu imaginar, un alt ambient decît cel dictat de legile perspectivei. Spațiul medieval ierarhiza valorile, spațiul perspectivist e un sistem al mărimilor. Nu vom reveni la optica Evului Mediu, dar e clar că relația noastră vizuală cu lumea nu se mai construiește după raporturile de proximitate ieșite din perspectivă (cu prim-plan, orizont și punct de dispariție), ci după o ierarhie socială a valorilor informative din care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
suport mai costisitor, dar mai mic și mai rentabil. Reducerea formatului are prioritate față de dematerializarea suportului. * Consecvența, în tehnica de memorie materială, devine sinonimă cu minusculul. Dar exercițiul autorității păstrează tropismul majusculelor. Puterii îi place vizibilul și compania lui. În optica puterii, fie politică, fie culturală, e frumos ceea ce e mare. Așezările mizează pe grandiosul pe care-l confundă din instinct cu grandoarea. Te Deum-ul mai degrabă decît simfonia și orchestra simfonică mai curînd decît cvartetul de coarde. Sîntem destul de bătrîni
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel al orientării istorice, nu are echivalent sensibil și senzorial. Depinde în întregime de tehnicile scrise ale simbolizării. O civilizație a imaginii în sensul deplin al cuvîntului ar construi o lume lipsită de imaginație, în care ființa a învins neantizarea, optica, dialectica și prezentul, timpul. Ar fi o lume fără istorie ori relief și lipsită de simboluri, o lume imposibilă, căci nu are posibilități, abstractă datorită concreteții, și într-atît de plină, încît sună a gol. Dar de acea lume ne apropiem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
active este o miză strategică din mai multe motive. Populația activă, înseamnă mai întâi ofertă de lucru maximală sau potențială într-un anumit domeniu. Înseamnă apoi partea din populația totală ce are în sarcina ei populația inactivă și, conform unei optici de repartizare a eforturilor între membrii unei aceleiași comunități, trebuie cuantificată pentru a o amenda eventual via politici adoptate. Nu este una dintre mizele actuale ale problematicii pensiilor? În fine, este un concept prea volatil, în sensul că frontierele între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
special cel al scăderii natalității ce are un efect imediat asupra familiilor și configurațiilor familiale. Vom putea apoi pune în valoare diversitatea politicilor familiale ce caracterizează Franța. Atunci va fi posibil să distingem punerea în practică a acestor politici în optica redistribuirii veniturilor (dezbatere asupra factorului familial) sau în optica unei mai mari "echități orizontale" (dezbatere asupra calculării costului copilului) și, în sfârșit, să se pună accentul pe legătura dintre numărul copiilor și locul de muncă (feminin, în special) și asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
imediat asupra familiilor și configurațiilor familiale. Vom putea apoi pune în valoare diversitatea politicilor familiale ce caracterizează Franța. Atunci va fi posibil să distingem punerea în practică a acestor politici în optica redistribuirii veniturilor (dezbatere asupra factorului familial) sau în optica unei mai mari "echități orizontale" (dezbatere asupra calculării costului copilului) și, în sfârșit, să se pună accentul pe legătura dintre numărul copiilor și locul de muncă (feminin, în special) și asupra capacității anumitor politici familiale de a facilita adecvările indispensabile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
îngrijirilor este susceptibil să afecteze atât cererea, cât și oferta. Când crește prețul, cei care oferă îngrijiri pot fi incitați să lucreze mai mult pentru a-și spori veniturile (efect de venit), dar și să lucreze mai puțin într-o optică de stabilizare a puterii lor de cumpărare (efect de substituire muncă / timp liber). În Franța, contrar majorității țărilor bogate, prețul relativ al sănătății (preț al consumului de îngrijiri raportat la indicele de preț al consumului final al menajurilor) a scăzut
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în toate sensurile termenului: populația tânără se reduce în procentaje, pe când populația vârstnică își vede crescând mărimea relativă; în plus, progresele economice și sociale, ca și înaintările științifice și medicale, tind să prelungească semnificativ duratele de viață individuale. În această optică relativ nouă, țările bogate sunt lovite în mod deosebit, și Europa este foarte atinsă atât de o fertilitate în declin, cât și de o îmbătrânire accelerată. În Europa, Franța este singura țară de mărime demografică respectabilă care pare, pentru moment
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2005). Începând de atunci, selecțiile de competențe riguroase încep să apară, fapt ce explică fără îndoială stabilitatea la locul de muncă a tinerilor calificați și, invers, precaritatea serviciului celor mai puțin calificați. În ceea ce privește îmbătrânirea populației, mai ales privită într-o optică de prelungire a duratei de viață individuale în cadrul unei stări corecte de sănătate, ea pune și va pune foarte curând problema (neliniștitoare pentru unii, liniștitoare pentru alții) a prelungirii vârstei de ieșire la pensie. Spinoasele probleme de finanțare a pensiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
regimuri este cu siguranță departe de a se epuiza. Trebuie să subliniem, șantierul nu e terminat: trebuie realizat un mare efort de imaginație și de punere în aplicare a noilor dispozitive. Pe lângă aceasta, în privința protecției sociale, cuprinsă în esență în optica acoperirii cheltuielilor de sănătate, constatarea este de același ordin. Ca și pentru pensii, legăturile cu evoluția demografică și creșterea economică sunt evidente. Este clar, în special, că procesele-verbale de constatare operate astăzi vor putea să fie, sau atenuate, sau dimpotrivă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
s-a materializat în publicarea, singur sau în colaboarre, a 12 cărți de specialitate, monografii științifce: Oftalmologie practică (vol. I, 1979 și vol. II, 1981), ambele la Editura Junimea Iași; Noțiuni de propedeutică chirurgicală (Editura Eurocart, Iași, 1998); Noțiuni de optică oculară (Editura Tehnopress, Iași, 1999); Patologia căilor optice (Editura Contact, Iași, 2000); Principii teoretice și practice de oftalmologie (Editura Tehnopress, Iași, 2000). La acestea se adaugă un număr de peste 270 de lucrări științifice comunicate și 75 publicate în reviste de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în peste 190 de lucrări științifice publicate în reviste din țară și străinătate, precum și în peste 30 de contracte de cercetare științifică. A fost membru al Comisiei Superioare de Diplome din cadrul Ministerului Învățământului și Culturii (19811990) și în Comisia de Optică a Academiei Române (1984). În activitatea de cercetare științifică a abordat domeniile: Razele X și aplicațiile lor în tehnică, Realizarea și studiul unor dispozitive electronice, Ferofluidele și utilizările lor, Procese de polarizare. Este autorul a două brevete de invenție: Ferometru cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
19942006). În anul 2006 s-a pensionat și a devenit profesor asociat. În perioada 1965-1969 a urmat un program de studii doctorale, la Universitatea „M.V. Lomonosov“ din Moscova unde, în 1969, a obținut titlul de Doctor în fizică, specialitatea Laseri, optică neliniară și spectroscopie. A îndeplinit funcția de șef al Catedrei de Optică și Spectroscopie între anii 2000-2006. În decursul celor aproape cinci decenii de activitate la catedră, prof. dr. Ghiță Singurel a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În perioada 1965-1969 a urmat un program de studii doctorale, la Universitatea „M.V. Lomonosov“ din Moscova unde, în 1969, a obținut titlul de Doctor în fizică, specialitatea Laseri, optică neliniară și spectroscopie. A îndeplinit funcția de șef al Catedrei de Optică și Spectroscopie între anii 2000-2006. În decursul celor aproape cinci decenii de activitate la catedră, prof. dr. Ghiță Singurel a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile: Optică coerentă și optică statistică, Optică cuantică, Optică neliniară, Spectroscopie interferențială și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
neliniară și spectroscopie. A îndeplinit funcția de șef al Catedrei de Optică și Spectroscopie între anii 2000-2006. În decursul celor aproape cinci decenii de activitate la catedră, prof. dr. Ghiță Singurel a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile: Optică coerentă și optică statistică, Optică cuantică, Optică neliniară, Spectroscopie interferențială și analitică, Spectroscopia mediilor biologice, Fizica laserilor, Interacțiunea radiației laser cu substanța. Deoarece în pregătirea studentului fizician o componentă principală o constituie lucrările practice de laborator, a depus tot interesul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]