3,530 matches
-
sublimate, mișcării literare a „păturii culte”. Nutrindu-se din lirica eminesciană și din poezia lui George Coșbuc, versurile publicate în F.-F. nu pot depăși sfera epigonismului. Eticul și etnicul prevalează în alchimia acestei poezii. G. Tutoveanu scrie poeme senine, optimiste, situate între descriptivism pur (Stol) și discursivitate triumfalistă (Fii gata). D. Nanu profesează un lirism duios, cu accente reflexive (Primăvara, Sunt mângâierile durerii), dar și epicul istoric (Pribegia lui Petru Rareș). Corneliu Moldovanu aruncă o privire nostalgică spre vechea boierime
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
cu rachete balistice la adresa Statelor Unite venită din partea altor țări decât Rusia și China. Comisia a fost înființată în urma unei suspiciuni manifestate de membrii Congresului și de alți factori de decizie, potrivit căreia o estimare națională de securitate anterioară fusese prea optimistă 75. Indiferent dacă este efectuată în mod sistematic sau ad hoc, avantajul unei astfel de analize competitive constă, în primul rând, în posibilitatea exprimării mai multor puncte de vedere la nivelul factorilor de decizie, fapt ce conduce la o intensificare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în detrimentul altor state) într-un furnizor neutru de informații pentru guvern, opoziție și, în cele din urmă, pentru opinia publică națională și internațională. Prin urmare, această nouă concepție asupra activității de informații poate fi înțeleasă ca o reafirmare a viziunii optimiste a Statelor Unite după realitățile dure ale relațiilor internaționale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și din primii ani ai Războiului Rece. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Elemente pentru o teorie a culegerii informațiilortc "Elemente pentru o teorie a culegerii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
discursul său, factorii decizionali ar fi într-adevăr ridicoli să le ignore, iar sarcina lor ar fi mult mai ușoară. Optimismul lui Kent față de această abordare reflectă optimismul general al științelor sociale din anii ’40 și ’50. Potrivit acestei concepții optimiste, adoptarea unei metode științifice (precum diversele metode cantitative) și a unei perspective științifice (precum behaviorismul) vor permite științelor sociale o mai bună înțelegere a fenomenelor politice și sociale (în cele din urmă și cu același succes). În special, această percepție
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
definește raporturile dintre națiunea română și celelalte națiuni europene. Însă putem adăuga la această listă a perspectivelor temporale și pe cea a viitorului. Căci perspectivele de viitor ale societății românești în condițiile integrării „depline” în civilizația occidentală nu sunt foarte optimiste. Câteva dintre tendințele deja afirmate pot fi enumerate în acest sens. În primul rând, un declin rapid al capitalului autohton. Prăbușirea comunismului a declanșat un proces accelerat de formare și afirmare politică și socială a unei noi clase de capitaliști
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceasta ocazie, un nou grad de libertate apare în edificarea societății românești. Căci integrarea europeană nu conduce automat la o societate românească prosperă, ci permite mai multe variante, toate compatibile cu cadrul instituțional al integrării europene. Prima variantă, cea mai optimistă, ar echivala cu realizarea proiectului lui Carol I de a construi la gurile Dunării o societate de tipul celei belgiene, adică puternic ancorată în lumea occidentală, cu un nivel de dezvoltare economică și socială comparabil cu al celor mai dezvoltate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dominată politic de Partidul Comunist, ei au urmat biografii personale fără nici o relevanță sociologică, pentru simplul motiv că nu au mai alcătuit, ca grup, o elită. Unii dintre ei au penetrat viitoarele elite ale noii societăți, dar pentru fiecare exemplu optimist de acest fel pot fi găsite unul sau mai multe exemple pesimiste, de indivizi care, deși au făcut parte din fostele elite, nu s-au putut descurca în postcomunism și au ieșit din circuitul elitist. Celelalte elite ale societății socialiste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 0,7%, adică de șase ori mai mică (sic!), în țările membre ale OCDE. În 1998, această rată era de 3,6%, adică ceva mai mică decât media, dar încă substanțial mai mare decât în occidentul dezvoltat. Acest tablou optimist nu era însă câtuși de puțin conform realității. Raportul Băncii Naționale a României, arată, dimpotrivă, că, exact în același an, creditele și dobânzile neperformante ale băncilor românești reprezentau mai mult de jumătate din total și peste 250% din capitalul propriu al băncilor, caracterizând
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Atunci când reușește să se sustragă imperativelor sociale, H. reiterează modest teme și atitudini comune ale liricii - natura ca mediu al regenerării și tonificării sufletești, năzuința spre săvârșirea binelui, spre lumină și spre înălțimi etc. Cu timpul, poetul devine mai puțin optimist, are sentimentul zădărniciei luptei sale, al imposibilității de a salva „gloata bolnavă, bezmetică și oarbă”, își percepe propria viață ca fiind „crudă și pustie, rătăcită în desișuri de mulțime”, se simte tot mai blazat, mai descurajat. În versuri a realizat
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
Iașului”, „Urzica”, „Țara” ș. a. Primul roman al lui H., Cer cuvântul, era recomandat de Marin Preda ca o „carte matură, plină de fapte și încărcată de surprize care fac lectura pasionantă” , ca un roman „smuls din miezul vieții noastre contemporane, optimist fără să fie idilic și fără să evite umbrele care apar adesea în existența noastră”. Subiectul este caracteristic epocii (o adunare de primire în partid), tematica e moral-politică, iar tratarea se arată a fi una alertă și bine condusă. Desigur
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov, Esenin
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
reacție este tipică în cazul partenerilor care până atunci au avut satisfacție în viața de cuplu, au investit mult în ea și, în afara acestor variabile, se pare că este mai frecventă la femei. • Loialitatea (loyalty) înseamnă un mod pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile nu sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șapte stadii ale evoluției acestora,caracterizabile foarte succint astfel (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 545-548): • Stadiul proiectelor și al fanteziilor, care înseamnă lucruri mult diferite pentru cei doi parteneri și pentru copii: în mare, primii au fantezii și așteptări optimiste, părintele biologic gândindu-se că noul partener va fi mai bun, atât ca soț, cât și ca părinte, decât cel de care s-a despărțit, iar părintele vitreg speră că va fi repede înțeles și iubit de copiii partenerului său
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte ale comportamentului, și nu cauze ale acestuia (vezi, pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor valorice față de mariaj și familie, anchetele sociologice și sondajele de opinie ne spun lucruri optimiste. Într-un sondaj extins efectuat de Gallup în 1999 pe șase continente și 60 de țări, prin intervievarea a 57.000 de adulți, la întrebarea „Ce contează mai mult în viață?”, peste tot în lume marea majoritate a oamenilor au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
provocate de singurătate, de neîmplinirile erotice, reveriile, meditațiile. Toate sunt transpuse într-o rostire simplă, chiar desuetă, cu o minimă grijă pentru elaborarea imagistică și prozodică. Militantismul național este principala temă a culegerii Cântarea suferinței (1920), alcătuită din stihuri mobilizatoare, optimiste, scrise în perioada 1916-1917, când suferința e văzută ca o forță capabilă să solidarizeze și să regenereze conștiințele. Mai târziu R. abandonează această vână lirică și consacră trăirilor erotice un întreg volum - Paharul blestemat (1924). Metafora din titlu, de un
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
agresivă, uneori acceptă cu ușurință ca forțele armate americane să le rezolve problemele de securitate. În același timp, mașinăria guvernului de la Bruxelles, susțin deopotrivă suporterii și criticii Uniunii Europene, este un labirint birocratic care Îi frustrează și pe cei mai optimiști eurofili. Funcționarii Uniunii sunt acuzați adesea că sunt distanți și că nu răspund la nevoile cetățenilor europeni pe care ei trebuie să-i servească. Unii dintre aceștia au fost implicați În scandaluri financiare. Interesele speciale - În special lobby-ul fermierilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să se descurce bine În lume. Există Însă o diferență. Europenii mă Întreabă adeseori de ce americanii sunt atât de optimiști În ceea ce privește viitorul lor. În mare măsură, este ideea de a fi un popor ales care Îi face pe americani etern optimiști. Nu avem Îndoieli că suntem destinați pentru măreție atât ca indivizi, cât și ca națiune. Ne face să fim mai dispuși decât alte popoare să acceptăm riscuri, deoarece credem că suntem păziți, protejați și destinați să reușim. Ofilirea eticii muncii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acesta să jucăm o varietate de roluri, Încât Însuși conceptul de „sine autentic” cu caracteristici cunoscute dispare. Un sine complet saturat devine negarea sinelui Însuși 27. Acolo unde Gergen este Îngrijorat de dezvoltarea eului, psihologul Robert J. Lifton este mai optimist. El crede că personalitățile multiple sunt un mecanism care ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută Într-o societate din ce În ce mai globalizată. El crede că personalitățile multiple reprezintă o stare mai matură de conștiință
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
putea fi mai dornici să asume un sentiment al responsabilității personale În relațiile cu lumea Întreagă. Noi, americanii, am putea deveni mai circumspecți și mai temperați În ceea ce privește perspectivele noastre, În timp ce europenii ar putea deveni mai plini de speranță și mai optimiști În ale lor. Împărtășind ce este mai bun În cele două visuri, ne-am putea crea o poziție mai bună pentru a realiza Împreună călătoria spre cea de-a treia etapă a conștiinței umane. Trăim vremuri agitate. O bună parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în același timp, disparitățile dintre aceste statute. Dacă tenisul este practicat doar de 1,5% dintre muncitori, el este practicat, în schimb, de 15,5% dintre cadrele superioare. El remarcă apoi că orientarea spre viitor sau spre trecut, aspectul valorico-atitudinal optimist sau pesimist este determinat de traiectoria socială percepută, realizată și potențială, a diverselor grupuri; altfel spus, de modul în care respectivele grupuri (și, implicit, indivizii) reușesc să reproducă proprietățile antecedenților și se simt în stare să le reproducă în descendenții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a individului, reîntăririle prezente asociate acestor acte, evaluarea situației și a posibilelor consecințe. Ea apare deci mult mai complexă decât viziunea biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bine, dacă n-a știut să prețuiască o ființă cum ești tu, nici nu e chiar atât de sensibilă și inteligentă. Schimbă, stimate cititor, cadrul de referință. Deplasează problema dintr-un loc întunecat, urât, deprimat, într-unul mai senin și optimist. „Încadrarea” a fost invocată și ca strategie a liderului carismatic, după cum arătam și în capitolul anterior. Apare limpede cât de important este în ce cadru este prezentată o știre, un comunicat, un proiect de lege sau orice altă entitate comunicațională
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
școlar. Debutează în 1961 la „Luceafărul”, colaborând ulterior la „Tomis” (unde va fi și redactor), „Argeș”, „Ateneu”,„Iașul literar” ș.a. Prima carte, Mersul ciudat al lucrurilor, îi apare în 1968. A mai publicat culegerile de nuvele și povestiri Ultima zi optimistă (1971) și Memoriu către ministru (1990), romanul Fluxul apei dulci (1985), un volum de teatru, Musafiri pe viață (1985), și însemnări de călătorie, Compuneri libere pe ilustrate (1986). De la început stăpân pe mijloacele narative, observator penetrant al mișcărilor sufletești general
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
acar joacă șah singur, necăjit că din caisul apropiat nu cad fructe, deși sunt coapte, alinat de gândul că, dacă nu și-ar fi pierdut un deget de la o mână, ar fi putut ajunge milițian sau funcționar. Narațiunea Ultima zi optimistă surprinde o zi ce se anunță ca nealtele în viața monotonă a unui bătrân, dusă în compania mamei sale nonagenare. Atras de o servantă dintr-o baracă de tir, domnul Mac obține de la ea promisiunea unei întâlniri discrete, dar ratează
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
senzațional. Memorialul de călătorie al lui L. aduce imagini și impresii din orașe europene (Praga, Moscova, Viena, Paris ș.a.) și eurosiatice (Tbilisi, Baku, Erevan), precum și din Dobrogea, ținutul natal al autorului. SCRIERI:Mersul ciudat al lucrurilor, București, 1968; Ultima zi optimistă, București, 1971; Musafiri pe viață, Iași, 1985; Fluxul apei dulci, Cluj-Napoca, 1985; Compuneri libere pe ilustrate, București, 1986; Memoriu către ministru, București, 1990. Repere bibliografice: C. Cernegura, „Mersul ciudat al lucrurilor”, ATN, 1969, 2; Nicolae Balotă, „Ultima zi optimistă”, RL
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]