1,840 matches
-
au creat în Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, în fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orânduirii burgheze. Singura forță care ar fi în măsură să întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din Polonia, Ungaria, RDG și Cehia, au încercat să formuleze doctrinar schimbările de necesitatea cărora erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ne îndeamnă să producem și rațiunea care ne îndeamnă să producem eficient, combinate pentru a da naștere unei forțe ce asigură coerență istoriei și explică prosperitatea omenirii"50. - ,,o etică a afacerilor care înmulțește șansele formal pașnice de profit"51. - "orânduirea socială a statelor occidentale"52. ,,Piața este punctul focal al ordinii capitaliste a societății: ea este esența capitalismului"53. ,,Calculul monetar este un element esențial al conceptului de capital. Dacă termenul ,,capitalism" este întrebuințat pentru a desemna un sistem economic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de mijloace de producție și un salariat fără căpătâi"65. De asemenea, arată autorul citat, a defini capitalismul prin economia de piață nu este îndeajuns. Nu putem defini capitalismul nici prin căutarea profitului, căci este o trăsătură revendicată de cele mai multe orânduiri"66. Eficiența economică este considerată ca fiind caracteristica esențială a modului de producție capitalist. Baechler o ia în calcul atunci când individualizează acest mod de producție. Condițiile generale de existență ale eficienței economice sunt enumerate: diviziunea muncii alături de corolarul său necesar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să spună cu lumea capitalistă nu este o lume a banului și a îmbogățirii, pentru simplul motiv că banul și îmbogățirea nu sunt criterii de apreciere a capitalismului, deoarece banul a jucat un rol esențial și în alte tipuri de orânduiri sociale. Privindu-l așa, ne dăm seama că lumea noastră vine dintr-o matrice culturală extrem de complexă. Practic nu capitalismul inventează banul, chiar dacă folosința banului în capitalism capătă sensuri și conținuturi noi. Iată ce spune Weber: ,,Spiritul întreprinzător", ,,dorința de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economic are un corespondent geografic - expansiunea și extinderea. Născută sub semnul descoperirii Americii, lumea capitalistă caută în permanență noi teritorii. Stagnarea înseamnă moarte, așa cum se întâmplă și în natură. Prin efectul său de multiplicare și reinventare a spart practic cutumele orânduirii feudale, impunând colaborarea sau conflictul între state și regiuni geografice până atunci izolate 215. Spațiul cel nou aduce materii prime, dar și sinteze culturale. Lumea devine mai vie și mai dinamică. Noile orizonturi răspund la noi provocări. Mai mult și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vom fi pe vecie, dacă nu cumva vom ajunge să ne schimbăm genele, pentru că dilema omenească a fost predestinată prin modul în care a evoluat specia noastră și, prin urmare, este o parte neschimbătoare a naturii umane. Ființele umane și orânduirile lor sociale sunt intrinsec imperfectibile, din fericire. Într-o lume în continuă schimbare, avem nevoie de flexibilitatea pe care numai imperfecțiunea o poate oferi"331. Trăim sub semnul unei dualități pe care numai lumea capitalistă, liberă o poate fructifica în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 7. 15 În Originea familiei, a proprietății private și a statului, Engels nu se sfiește să facă o referire clară la un trecut tenebros ca fiind ,,vremurile bune de altădată". Iată referirea: ,, Vechea orânduire gentilică nu numai că se arătase neputincioasă față de mersul victorios al banului, ea era în incapacitate să găsească înăuntrul cadrului ei chiar numai locul pentru lucruri ca bani, creditori și datornici, încasarea prin forță a datoriilor. Dar noua putere socială
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Politică, București, 1964, p. 144. 50 Este o definiție a lui Francis Fukuiama, Apud Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro, p. 1. 51 Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 74. 52 ,,Până în prezent orânduirea socială a țărilor occidentale era definită drept capitalism după baza sa economică și drept democrație după sistemul său politic". Alexandr Zinoviev, Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 5. 53 L.V. Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalismului. Această convingere este pur ideologică. Din punct de vedere științific ea este cu totul falsă. Interesul personal ca fundament al comportamentului omului este într-adevăr o însușire înnăscută a lui. Ea nu este legată în mod necesar de nici o orânduire socială, de nici un tip de societate. Oamenii au existat cu sute de mii de ani înainte de apariția capitalismului. Și totdeauna se comportau în virtutea acestui principiu al interesului personal". Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 53. 232 ,,Ideea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 78. 241 Iată cum descrie Thomas Morus, viața oamenilor în legătură cu condițiile geografice, în secolul al XVI-lea: După multe zile de drum, ne spune Rafael, au dat de cetăți și orașe și de țări foarte populate, care aveau o orânduire ce nu era de lepădat. Lângă ecuator și de o parte și de alta, în aproape tot spațiul cuprins de orbita soarelui, se întind pustiuri nemărginite, arse veșnic de dogoarea lui. Pretutindeni o priveliște de groază și de spaimă. Pretutindeni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber, suntem izbiți de frecvența cuvântului ascetism. A muncii ascetic, resemnat, cu o dăruire fără margini, refuzând luxul, condamnând risipa, acceptând disciplina, respectând exigențele profesiunii, căutând performanța și mai ales economisind, iată mănunchiul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
s-a și întâmplat. Și totuși a susține că Bacovia "a fost receptiv la năzuințele maselor și poezia sa are accente revoluționare", că G. Topîrceanu, îi iubea "pe cei sărmani și umili, pe cei exploatați într-o proastă și nedreaptă orânduire" sunt afirmații care deformează sensul operei celor doi poeți. Inoportună este și adeziunea (subînțeleasă) a memorialistului la ideile lui N. D. Cocea (altfel, agent dublu al Siguranței și al Moscovei, potrivit lui Petre Pandrea) privind revoluția bolșevică. Sunt convins însă - ferm
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
de la nimeni nimic, dînd totul oricui ș...ț, a introdus în moravurile românești prestigiul unui stil de-a fi și de a face", e ștearsă aproape, spune Virgil Ierunca, de faptele lui Călinescu ori Vianu, mult mai pe placul schimbatei orînduiri. Nu mai sînt - și e neliniștitor, cel puțin, să găsești în pagini de carte alte fețe decît acelea care șed, fie și cu mustăți în pix, pe pereții de la Facultate, să dai peste fețe înecate de umbre - Călinescu și Vianu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
Spovedania unui autor, prin urmare replica lui Gogol la polemica provocată de Paginile alese din corespondența cu prietenii, în timp ce lipsește chiar punctul de plecare al Spovedaniei, adică Paginile alese! Un suprarealism editorial! Atît de "rezistentă" se simțea "cea mai înaintată orînduire din lume", încît se temea pînă și de textele unui scriitor de la începutul veacului al XIX-lea. Iată un pasaj din comentariul însoțitor al ediției tendențioase pe care am menționat-o, menit a ilustra, după cum spune Emil Iordache, "imbecilitatea aparatului
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Gogol în perioada de înflorire a geniului său, și-au găsit renegarea în lucrarea Pagini alese din corespondența cu prietenii. Renunțînd la demascare și la satiră, pășind pe calea greșită a propăvăduirii ideilor religioase și morale și a afirmării justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al cercurilor reacționare, conservatoare, care au întîmpinat cu un triumf plin de bucurie răutăcioasă această cotitură din conștiința scriitorului, a cărui creație devenise demult stindardul forțelor progresiste din tînăra Rusie
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Kremlin și a devenit principalul său instrument de dominare, ipostaza modernă a unui vechi vis imperial. Însăși revoluția din 1917, după începuturi în care se amestecau curente antagonice a sfârșit prin a se așeza pe coordonata despotismului asiatic; obiectivele noii orânduiri au fost nu realizarea unor relații sociale mai echitabile, ci distrugerea elitelor din toate domeniile printr-un sistem criminal de exterminare fizică și o pauperizare generală care să permită un control eficace al țării printr-o oligarhie de partid. Comunismul
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
a explica atitudinea mea față de situația internațională. Sunt de părere că pese orice deosebire de concepții politice sau religioase, noi românii trebuie să fim uniți în ceea ce privește apărarea ființei noastre naționale. Peste neamul românesc au trecut atâtea popoare răpitoare, mai multe orânduiri sociale și mai multe regimuri politice, dar neamul a rămas același. De aici, pentru noi, o învățătură: aceia că acum, când e în pericol ființa neamului românesc pe meleagurile noastre în Basarabia noi, adică românii basarabeni, în primul rând, precum și
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
în Conferința „Catacombele Estului“ susținută la Alba-Iulia în anul 1994, că Biserica Ortodoxă, în timpul celor patruzeci de ani de teroare comunistă, a dat dovadă de „înțelepciune“, știind „să-i dea cezarului ce-i al cezarului“. Ea, chipurile, nu a provocat orânduirea atee, pentru a nu-i supune pe credincioși la suferințe inutile, cum au procedat - e de părere d-l Sorin Dumitrescu - cei de la Oastea Domnului. Neînțelegând acest „adevăr“, ostașii au suferit zadarnic. Probabil, dacă ar fi trăit pe vremea martirilor
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
ecuație cu filosoful sobru care caută ,,echilibrul între antiteze" ori cu primul președinte al Societății academice române. Unii comentatori pun dihotomiile existențiale și de gîndire pe seama vremurilor neașezate, la intersecția dintre veacuri, dintre două culturi, dar mai ales dintre două orînduiri sociale și îl consideră un ,,om de răspîntie" (G. Munteanu). Alții îl văd deja instalat într-o ,,posteritate durabilă". Recuperarea valorică a cărturarului de formație enciclopedică ia avînt mai ales în anii '70, în preajma centenarului morții, cînd un Nichita Stănescu
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
la realizarea unei securități trainice în Europa, Africa și celelalte continente, la dezvoltarea unor relații de prietenie și înțelegere între popoare. Ele vor acționa pentru destinderea internațională, cu participarea activă și egală a tuturor statelor, indiferent de mărime sau de orînduire socială, pentru înfăptuirea ei în toate regiunile lumii. Articolul VI Înaltele părți contractante vor sprijini activ lupta de eliberare națională a popoarelor, consolidarea independenței politice și economice a statelor și vor colabora în susținerea multilaterala a luptei popoarelor împotriva imperialismului
TRATAT din 17 noiembrie 1981 de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Zimbabwe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152685_a_154014]
-
la realizarea unei securități trainice în Europa, Africa și celelalte continente, la dezvoltarea unor relații de prietenie și înțelegere între popoare. Ele vor acționa pentru destinderea internațională, cu participarea activă și egală a tuturor statelor, indiferent de mărime sau de orînduire socială, pentru înfăptuirea ei în toate regiunile lumii. Articolul VI Înaltele părți contractante vor sprijini activ lupta de eliberare națională a popoarelor, consolidarea independenței politice și economice a statelor și vor colabora în susținerea multilaterala a luptei popoarelor împotriva imperialismului
DECRET nr. 51 din 12 februarie 1982 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi cooperare dintre Republica Socialistă România şi Republica Zimbabwe, semnat la Bucureşti la 17 noiembrie 1981. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152684_a_154013]
-
națiunii noastre socialiste, la înflorirea patriei. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. Titlul I Dispoziții generale Articolul 1 În Republică Socialistă România învățămîntul, principal izvor de cultură și factor de civilizație, contribuie la dezvoltarea și înflorirea orînduirii și națiunii socialiste, la afirmarea multilaterala a personalității umane. Învățămîntul are drept scop însușirea, de către cetățeni, a culturii generale și a cunoștințelor necesare exercitării unor profesiuni utile societății, formarea concepției lor materialist-dialectice despre natura și societate, educarea intelectuală, morală, estetică
LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152672_a_154001]
-
întreprinse împotriva suveranității, independenței și integrității statului român; ... c) organizează activitatea de informații externe pentru cunoașterea și contracararea planurilor și acțiunilor ostile statului român; ... d) acționează pentru contracararea și neutralizarea activităților cu caracter fascist, naționalist-iredentist și de propagandă îndreptată împotriva orînduirii socialiste; ... e) acționează pentru cunoașterea, prevenirea și lichidarea oricăror fapte de natură să submineze economia națională și să aducă atingere securității statului; ... f) asigura securitatea conducerii partidului și statului, precum și a conducătorilor de partide și de state străini pe timpul prezenței
DECRET nr. 121 din 3 aprilie 1978 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152394_a_153723]
-
Securității Statului, organ central al administrației de stat, care are sarcina de a înfăptui politică partidului și statului în domeniul apărării securității statului. Consiliul Securității Statului are misiunea de a preveni, descoperi și lichidă uneltirile și acțiunile dușmănoase îndreptate împotriva orînduirii sociale și de stat, contribuind prin această la asigurarea muncii pașnice de construcție socialistă a poporului român. Articolul 2 Consiliul Securității Statului își desfășoară activitatea pe baza legilor în vigoare, sub conducerea și îndrumarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român
DECRET nr. 295 din 3 aprilie 1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Securităţii Statului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152456_a_153785]
-
asigurarea respectării legilor Republicii Populare Române de către organele locale ale puterii de stat, organele centrale și locale ale administrației de stat, instituțiile, organizațiile și întreprinderile de stat, organizațiunile și întreprinderile cooperatiste, precum și de către funcționari și toți ceilalți cetățeni; - pentru apărarea orînduirii sociale și orînduirii de stat a Republicii Populare Române; - pentru apărarea drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor; se înființează Procuratura Republicii Populare Române. Articolul 2 Procuratura Republici Populare Române este condusă de către Procurorul General al Republicii Populare Române. Articolul 3
DECRET nr. 100 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 6 din 19 iunie 1952 , pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152462_a_153791]