9,942 matches
-
decât cel adecvat graniței stabilite pentru piață sau industrie. Segmentului astfel diferențiat - denumit industrie, piață sau segment strategic de către anglo-saxoni și sector ori domeniu strategic de activitate (DAS) de către francezi - ar trebui să îi corespundă pe plan intern o entitate organizațională, denumită unitatea strategică de afaceri. În mod obișnuit, corespondența este aproximativă, în sensul că unitatea strategică de afaceri are un grad de unicitate, adică poate produce ceva în plus sau în minus față de nomenclatorul segmentului. Performanțele acestei entități trebuie ajustate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1...10 kW; B. echipament electric auto pentru motoare termice cu aprindere; C. echipament electric auto de comutare și comandă; D. echipament de bord pentru autovehicule și auxiliarele lui; E. echipament electromenajer; F. întreținere auto. 2. Se identifică entitățile structurii organizaționale, de tip secție sau alte facilități de producție distincte, care realizează produse ce aparțin segmentelor strategice menționate: a) secție de producție pentru motoare electrice și echipament; b) secție de producție pentru aparatură de bord, măsură și de comutare; c) secție
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1988), Stratégie, structure, décision, identité, Dalloz, Paris. Wheelen, T.L., Hunger, J.D. (2006), Strategic Management and Business Policy (ediția a X-a), Pearson Prentice-Hall, Upper Saddle River NJ. 10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționaletc "10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționale" 10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizaționalătc "10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizațională" 10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională tc "10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională " Structura organizațională a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a X-a), Pearson Prentice-Hall, Upper Saddle River NJ. 10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționaletc "10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționale" 10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizaționalătc "10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizațională" 10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională tc "10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională " Structura organizațională a reprezentat un subiect de interes în practica și în teoria managementului din primele momente ale dezvoltării lor. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționaletc "10. Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizaționale" 10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizaționalătc "10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizațională" 10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională tc "10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională " Structura organizațională a reprezentat un subiect de interes în practica și în teoria managementului din primele momente ale dezvoltării lor. În practică, încă din perioada lumii antice, s-a observat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin modificarea structurii organizaționale" 10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizaționalătc "10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizațională" 10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională tc "10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională " Structura organizațională a reprezentat un subiect de interes în practica și în teoria managementului din primele momente ale dezvoltării lor. În practică, încă din perioada lumii antice, s-a observat că succesul unui stat este legat de modul în care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
structurii organizaționale" 10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizaționalătc "10.1. Contextul teoretic al legăturii strategie - structură organizațională" 10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională tc "10.1.1. Repere teoretice esențiale privind structura organizațională " Structura organizațională a reprezentat un subiect de interes în practica și în teoria managementului din primele momente ale dezvoltării lor. În practică, încă din perioada lumii antice, s-a observat că succesul unui stat este legat de modul în care acesta poate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
teoriei managementului, discuțiile despre structură au constituit un subiect important și omniprezent în cursurile generale standard. Începând cu lucrarea de referință din 1916 a lui Henry Fayol, triada administrație (cu sensul modern de management) - organizare (ca funcție a managementului) - structură organizațională (ca rezultat al organizării) a concentrat eforturi intense de studiu al optimizării relației pentru care existau sugestii generate de practică. Altfel spus, și practica, și teoria au încetățenit ideea că managementul înseamnă organizare, în sensul de „bună funcționare”. „Buna funcționare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
funcționare”, la rândul său, este, paradoxal, cauză și efect al unei structuri „bune”. A rezultat, în mod firesc, un interes deosebit pentru determinarea parametrilor unei structuri bune, care să asigure o bună funcționare și să reprezinte un scop al proiectării organizaționale. Inițial, în anii ’30, atenția cercetătorilor s-a focalizat pe determinarea numărului optim de subordonați și a relațiilor cantitative asociate unei ierarhii. Apoi au interesat determinanți ai structurii și accentul a fost pus pe studii care cercetau legătura dintre acești
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de stare ce sunt deja monitorizați de sistemul formal. Complexitatea este dată de numărul entităților structurale interconectate din care este compusă organizația. Organizațiile sunt considerate complexe, dacă au niveluri ierarhice sau locații geografice numeroase. Abordările actuale de referință privind structura organizațională aparțin unui număr mare de discipline socioeconomice, ceea ce face ca gestionarea lor să fie dificilă din punctul de vedere al posibilității găsirii unui numitor comun concretizat în concepte, prescripții metodologice sau corelații calitative, cu atât mai mult cu cât părerile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
De aceea, este utilă o delimitare clară a elementelor de interes asociate subiectului. Cercetările au fost apoi îndreptate spre identificarea unor legături între caracteristicile mediului înconjurător și cele ale structurii (Burns și Stalker, 1961) sau între tehnologia utilizată și structura organizațională (Woodward, 1962). În paralel, au continuat studiile privind designul organizației, cu un interes pentru identificarea formelor care să confere o probabilitate mai mare de realizare a performanței economice. Din păcate, nici măcar în ceea ce privește ponderea ierarhică nu a existat o convergență a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
moment dat că un număr de 255 de studii, reflectând o muncă imensă, nu lasă să se întrevadă un progres semnificativ (Van Fleet și Bedeian, 1977). În paralel cu abordările teoretice, au avut loc inovații interesante în practica realizării structurilor organizaționale asociate dezvoltării industriale ce a urmat primului război mondial. Structura divizională experimentată la General Motors în anii ’20 a fost preluată treptat de multe firme mari, pentru ca apoi să difuzeze rapid odată cu creșterea atracției pentru diversificarea firmelor. Experiențele marilor manageri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în cazul lui Henry Ford (1923), Alfred Sloan (1963) sau Chester Barnard (1938), pentru ca apoi să genereze abordări teoretice sofisticate recunoscute prin premiul Nobel, cum este cea a lui Coase (1937). Explozia tehnologiei a impulsionat în anii ’60 dezvoltarea structurilor organizaționale matriceale, menite să gestioneze proiecte complexe în intervale relativ scurte de timp. Succesul acestor structuri, care încălcau preceptele clasice ale unității de comandă, s-a concretizat într-o serie de produse de referință în înalta tehnologie asociată industriilor aerospațiale sau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și Eccles (1992), au existat referiri începând cu Burns și Stalker (1961), la „organizația celulară” referirile au apărut doar de câțiva ani (Miles et al., 1997). Mintzberg (1979) încearcă să realizeze, cu pretenții unificatoare, un model de înțelegere al structurilor organizaționale. Formele și etichetele clasice sunt înlocuite cu altele noi, considerate a reprezenta mai fidel realitatea actuală. De la descriptorii tradiționali asociați ierarhiei, accentul se mută pe analiza mecanismelor de coordonare și control. Formele clasice, bazate pe principiile lui Fayol, sunt amenințate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
De la descriptorii tradiționali asociați ierarhiei, accentul se mută pe analiza mecanismelor de coordonare și control. Formele clasice, bazate pe principiile lui Fayol, sunt amenințate de structuri organice, descentralizate, care au ideologia ca liant principal. Dacă se analizează tendințele asociate populației organizaționale, atunci se remarcă o relativă convergență. Pe de o parte, organizațiile încep să semene unele cu altele, pe de altă parte, transformările pe care le suferă se înscriu într-o listă pusă sub semnul eficienței economice. Similitudinea organizațională se concretizează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate populației organizaționale, atunci se remarcă o relativă convergență. Pe de o parte, organizațiile încep să semene unele cu altele, pe de altă parte, transformările pe care le suferă se înscriu într-o listă pusă sub semnul eficienței economice. Similitudinea organizațională se concretizează printr-o uniformizare a caracteristicilor unor posturi omoloage pentru organizații de același tip, dar și printr-o uniformizare a proceselor. Explicația acestei convergențe poate fi bazată atât pe teoria „dependenței de resurse” (Pfeffer și Salancik, 1978), cât și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
reprezintă reengineering-ul. Conceptul, lansat de Hammer și Champy (1993), reprezintă o reproiectare radicală a procesului afacerii pentru a obține avantaje importante legate de costurile, calitate și timpul de realizare a produselor. Sloganul noii abordări - „Nu transforma, elimină!” - sugerează stilul transformărilor organizaționale asociate. De la un concept interesant, ambalat într-o formă șocantă, s-a trecut la o adevărată manie, manifestată, în special, în utilizarea abuzivă a etichetei. Rezultatele noii creații a managementului american par a fi discutabile, Wheleen și Hunger (2006) menționând
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se acceptă ca organizațiile să adopte comportamente dinamice extreme, ceea ce s-ar traduce într-o modificare continuă a structurilor și în susținerea unui proces agresiv de inovare. Chiar și o trecere sumară în revistă doar a principalelor probleme asociate structurii organizaționale lasă să se întrevadă un domeniu imens de cercetare și acțiune, în care există puține repere și certitudini. În acest context, problema unei schimbări organizaționale prin reproiectarea structurii devine deosebit de dificilă. Dificultatea de sorginte obiectivă este accentuată de setul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de inovare. Chiar și o trecere sumară în revistă doar a principalelor probleme asociate structurii organizaționale lasă să se întrevadă un domeniu imens de cercetare și acțiune, în care există puține repere și certitudini. În acest context, problema unei schimbări organizaționale prin reproiectarea structurii devine deosebit de dificilă. Dificultatea de sorginte obiectivă este accentuată de setul de deziderate legate de forma dorită. Vlăsceanu (2003) cita o listă de deziderate selectată din Starbuck și Nystrom (1981), conform căreia organizațiile reproiectate trebuie să fie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizațiile pot fi modelate pentru a obține anumite efecte așteptate, aserțiunea lui Chandler va servi ca element de direcționare a abordărilor practice. Punerea în practică a unei strategii implică în numeroase cazuri (nu totdeauna!) restructurarea organizației. Restructurarea înseamnă modificarea structurii organizaționale pentru a se potrivi strategiei alese. Totuși, este realist să se accepte faptul că vechea structură influențează particularizarea strategiei formulate printr-un set de restricții generate de starea existentă în acel moment. De fapt, se proiectează o structură nouă care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să apară tardiv și să impună adaptarea unor strategii defensive și, in extremis, lichidarea totală. Alte semnale pot fi de natură calitativă și, în consecință, fac necesară o experiență de evaluare a decidentului strategic. Aceste semnale ar putea însemna manifestări organizaționale în una dintre următoarele forme (Child, 1984). 1. Decizia este de slabă calitate și procesul decizional e lent. 2. Răspunsul la modificările mediului înconjurător este lent, iar responsabilitatea monitorizării mediului e ambiguă. 3. Există conflicte excesive evidente, cu efecte nefaste
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lent, iar responsabilitatea monitorizării mediului e ambiguă. 3. Există conflicte excesive evidente, cu efecte nefaste asupra coordonării și colaborării în interiorul organizației. Se remarcă relativitatea aprecierilor - „slabă calitate”, „lent”, „ambiguu” - care vin să se adauge problemelor conceptuale asociate teoriilor privind structura organizațională. Rezultă că se impun o tratare prudentă a schimbării și o alegere inspirată a momentului. Drucker (1974) atrage atenția că schimbările nejustificate ale structurii generează instabilitate și creează confuzie. Alegerea structurii organizaționale este determinată de un set impresionant de corelații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se adauge problemelor conceptuale asociate teoriilor privind structura organizațională. Rezultă că se impun o tratare prudentă a schimbării și o alegere inspirată a momentului. Drucker (1974) atrage atenția că schimbările nejustificate ale structurii generează instabilitate și creează confuzie. Alegerea structurii organizaționale este determinată de un set impresionant de corelații, fapt relevat de abordările teoretice menționate. Există însă un număr de corelații de interes strategic, urmărite cu precădere de cercetările cu scop aplicativ. Experiențele oferite de realitatea unui număr mare de firme
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de dezvoltare sau modul de abordare a inovației. Sugestia trebuie reținută ca fiind fixată într-un context dat de domeniul managementului, ceea ce înseamnă că abordările care încalcă regulile teoriei sunt încă deosebit de atractive datorită rezultatelor obținute. Implementarea strategiei prin structura organizațională constă în modificarea structurii unei firme (organizații). Se trece de la forma inițială la o formă nouă, considerată a fi adecvată pentru atingerea obiectivelor sau parametrilor de performanță asociați noii strategii. Modificarea înseamnă atât schimbări dimensionale ale structurii - pondere ierarhică, număr
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
atât schimbări dimensionale ale structurii - pondere ierarhică, număr de niveluri ierarhice, număr și dimensiune a compartimentelor etc. -, cât și schimbări relaționale între componente - linii ierarhice, legături funcționale, legături informaționale, diviziune a muncii. Aceste schimbări sunt corelate cu cele de cultură organizațională, putere sau stil managerial, fără a putea face însă demarcări precise ale ariilor fiecărui subsistem. Partea cea mai palpabilă a schimbării o reprezintă variația dimensională a structurii și, parțial, modificările relaționale, vizualizate într-o nouă reprezentare grafică sub forma organigramei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]