7,850 matches
-
abstracție pentru a se cufunda în neantul celei mai adînci senzorialități: "[...] există numai ordine naturală, care lasă să subziste împreună cu tot ce e mai rău și noblețea supremă" [25 td]. Hegel încearcă să distingă și mai clar între reprezentarea religioasă orientală ce adesea poate fi luată ca filozofie religioasă, filozofie propriu-zisă, la p. 134: Cînd e vorba de religia greacă, romană sau creștină, ne gîndim mai puțin la filozofie; aceste religii se potrivesc mai puțin cu ea. Zeii eleni și romani
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ne oprim, în general, la acestea, nu le considerăm de îndată drept filozofeme, ar fi o întreprindere proprie aceea de a interpreta mai întîi astfel de figuri mitologice sau creștine și de a le transforma în filozofeme. În schimb, religiile orientale ne trimit în chip mult mai direct la reprezentări filozofice, ele fiind mai apropiate de acestea... Dimpotrivă, acolo unde nu și-a făcut apariția momentul subiectivității, cum este cazul în Orient, reprezentările religioase nu sînt individualizate, ci au caracterul unor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care este în sine formă infinită. Acesta este adevăratul teren care trebuie pregătit, care se desfășoară pe sine însuși, se determină pe sine însuși, dînd în acest chip loc conținutului particular, lăsîndu-l să subziste și conținîndu-l în sine. În concepția orientală, particularul șovăie, este destinat să piară, în schimb, în terenul gîndirii și el își are locul său. El poate prinde rădăcini în el însuși, poate deveni ferm; acesta este rigidul intelect european. A ne lepăda de el, iată la ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să piară, în schimb, în terenul gîndirii și el își are locul său. El poate prinde rădăcini în el însuși, poate deveni ferm; acesta este rigidul intelect european. A ne lepăda de el, iată la ce servesc astfel de reprezentări orientale! Dar pe planul gîndirii intelectul este păstrat fluid, aici el nu trebuie să devină pentru sine, ci trebuie să fie numai moment al întregului sistem. În filozofia orientală am găsit și conținut [172] determinat care este cercetat, dar cercetarea este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
A ne lepăda de el, iată la ce servesc astfel de reprezentări orientale! Dar pe planul gîndirii intelectul este păstrat fluid, aici el nu trebuie să devină pentru sine, ci trebuie să fie numai moment al întregului sistem. În filozofia orientală am găsit și conținut [172] determinat care este cercetat, dar cercetarea este făcută în chip cu totul necugetat, fără sistematizare, deoarece ea se află deasupra acesteia, în afara unității. Dincolo se găsește substanțialitatea intelectuală, dincoace avem apoi uscăciune și sărăcie. Particularul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
inzilor" de care am amintit de multe ori pînă acum. Dacă voim să luăm așa-numitul panteism în forma lui poetică, sublimă, sau, dacă voiți, în forma lui cea mai crasă, trebuie să-l căutăm după cum se știe la poeții orientali, și cele mai întinse expuneri se găsesc în limba indiană. Din bogăția comorilor dezvăluite, aleg cîteva dintre pasajele cele mai expresive scoase din Bhagavad-gītă, scrierea cea mai autentică pe care o avem, și din tiradele ei dezvoltate și repetate pînă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii orientale), de la p. 91 la p. 169 găsim cea mai semnificativă și mai amplă analiză hegeliană a Indiei, pe care o vom prezenta în trăsăturile sale esențiale, extrăgînd ceea ce este mai reprezentativ pentru subiectul de față ori sintetizînd conținutul. Se începe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu speculații întîlnite la gînditorii antici (pe primul loc Heraclit, cum s-a spus, cu al său Logos, aspectele contrastante din Ideea supremă a lui Platon) și moderni (îndeosebi Fichte și Schelling, care la rîndul lor erau impregnați de gîndirea orientală, în special de cea indiană). Pentru a arăta că afirmația noastră nu este gratuită, este suficient să ne gîndim la faptul că cea mai frecventă și mai amplă meditație a lui Hegel vizează tocmai definiția conceptului de Ătman = Brahman. Cei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
conștiința Statului (națiune, rasă, imperiu, clase etc.) dobîndește cunoaștere și se manifestă în istorie" [362]! Toate cercetările conduc pînă la urmă la același concept al indianizării omului, adică la ceea ce ar fi devenit în Occident Supraomul, la ale cărui rădăcini orientale, și anume indiene, s-au făcut deja referiri și la care se va reveni într-un capitol special pentru o aprofundare mai serioasă. Aici se cuvine să ne oprim un moment și asupra originii conceptului de Stat. E ușor de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu și cei urîți de același Dumnezeu etc. Nu degeaba Rosenberg, profetul rasismului, afirmă că "mila venită din Orient este nedemnă de om. Este o plantă de seră care nu poate fi transplantată în climaturile nordice, un produs al slăbiciunii orientale și al fricii de viață. Este efeminată, deprimantă, dezonorantă; este abdicare, trădare, lașitate. Trebuie eliminată din creștinism influența sa. Nici Hristos nu este admis, altfel decît ca un om puternic. Îl acceptăm pe Hristosul care alungă vînzătorii din templu cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un anume fel, îngropată: este un punct de vedere optimist, care ia drept realitate propriile dorințe. Filozofia hegeliană, cu implicațiile ei speculative și aplicațiile ei, este, din nefericire, încă vie și, aș spune, virulentă în multe medii culturale occidentale și orientale; și mai mult, se poate spune că ea a devenit aproape o procedură curentă în viața politică. Într-adevăr, mulți gînditori idealiști cred că s-au "convertit" la ideologia materialistă, fără să fi schimbat nimic în substanță, ci doar în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
39] Cf. S. PUȘCARIU, op. cit., p. 42. Panciatantra putea fi cunoscută în versiunea greacă sau în versiunile slave. [40] L. DI FRANCIA, op. cit., p. 5 sq. [41] Așa cum am văzut, la Florența terenul era bine pregătit în ce privește cunoștințele despre lumea orientală, în general, și cea indiană, în special. [42] Cîteva referiri la misionarii francezi precedenți, cf. L. RENOU, L'influence de l'Inde ancienne sur la pensée française, în vol. Sanskrit et Culture, Payot, Paris, 1950, p. 95 sq.; și R.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cea indiană, în special. [42] Cîteva referiri la misionarii francezi precedenți, cf. L. RENOU, L'influence de l'Inde ancienne sur la pensée française, în vol. Sanskrit et Culture, Payot, Paris, 1950, p. 95 sq.; și R. SCHWALLE, La Renaissance Orientale, Payot, Paris, 1950, p. 34 sq. (Le Pré-Indianisme). [42] A. BALLINI, Religiile Indiei, p. 67-68, în vol. II, Istoria Religiilor, îngr. de P. Pietro Tacchi-Venturi, S.J., UTET, 1936. [43] Cf. altor amănunte în H.G. RAWLINSON, op. cit., p. 26-31, de unde ajungem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru a descoperi gîndirea arhaică a omenirii, dar românii, solidari cu obiectul cercetării, au studiat cultura Indiei pentru a înțelege mai bine tradițiile culturale comune din neolitic pînă azi. Eliade afirma, cu îndreptățire, că un român înțelege mai ușor cultura orientală pentru că gîndirea sa tradițională, agricolă și pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
granița Imperiului bizantin, frontiera expansiunii rusești ori a celei turcești; frontiera dintre expansiunea rusească și hegemoniile occidentale impuse de Berlinul și Viena secolului al XlX-lea. Războiul este aici o prezență. În perioada contemporană, România devine o miză în chestiunea orientală, care pune față în față Imperiile rus și turc; o miză a sfîrșitului Imperiilor rus și austro-ungar, în timpul primului război mondial; o miză a raporturilor de forte post-comuniste din Balcani și din Europa Centrală. Cu toate acestea, figura emblematică a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe occidentaliști că ar fi importat modele străine, imitații cu care au îmbrăcat nepotrivit adevăratul suflet al poporului. Poziția artizanilor ireductibilului specific este complexă. Arhitectura națională este cînd revendicată ca fiind unică, cînd integrată într-o cultură și o spiritualitate orientală în care ortodoxia ocupă locul central. Căutarea sensului în lipsa puterii este una din căile care conduc la disperare, la o cultură a deriziunii. Identitatea sublimată ajunge, în acest caz, pînă la căderea într-o deznădejde totală. O răscruce este un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
etnicul, îndepărtează marca neliniște creată de ruptura între creștinătatea Orientului și a Romei, ruptură produsă și în centrul identității românești, prin apartenența majoritară a Transilvaniei la uniatism, iar a Moldovei și a Țării Românești la ortodoxie. Dezbaterea în privința locului tradiției orientale ortodoxe asupra influenței structurante ori de înstrăinare n-ar fi fost necesară, dacă ar fi fost urmate de demonstrațiile lui Blaga despre specificitatea organică. Or, în perioada interbelică, aceste dezbateri au invadat eseurile consacrate civilizației române. Occidentalistul Eugen Lovinescu denunța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forma unei ediții coeditate de Écoles des hautes Études, Harvard și Cambridge; studiile lui Matei Cazacii despre istoria prințului Dracula în Europa Centrală și de răsărit, în secolul al XV-lea (L 'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale au XVe siècle), editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
remarcabile printr-un comportament de autocrat crud. Există însă și un circuit specific de informații din aceeași perioadă care se țes într-o povestire însîngerată. Studiile lui Matei Cazacu consacrate lui Dracula, volumul Istoria prințului Dracula în Europa centrală și orientală oferă un reper precis asupra construirii istoriei și în vederea reinterpretării pe care o vor furniza legendele secolelor XIX-XX. Vlad Țepeș este fiul lui Vlad II sau Vlad Dracul, de la numele ordinului Dragonului înființat de Sigismund de Ungaria. Vlad Țepeș urcă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
colectiv. Tematica bizantină plasează istoria Moldovei și a Țării Românești în orientul Europei și, în același timp, reflecțiile despre putere, domnitor, originile națiunii sînt alimentate de influențe aduse prin contactele cosmopolite cu Polonia, Italia și o Grecie strălucind între geografia orientală și amintirea Antichității clasice. Istoricii români se împart în susținătorii unei memorii orientalo-bizantine și cei ai unui umanism occidentalizant. După 1989, un nou curent începe să se afirme, pentru a evoca nașterea omului european... CAPITOLUL IV Rezistență și filiații europene
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
clevetitorilor, ci a crezut că simplitatea Evangheliei și învățătura sfinților părinți bisericești sînt îndestulătoare pentru mîntuirea sufletului". Cantemir demonstrează forța legăturii dintre ortodoxie și credința populară și opune situația Moldovei celei a Transilvaniei și a Ungariei. Cu această credință creștină orientală se amestecă, după el, superstițiile care amintesc de permanența vechilor culte ale dacilor. Aceste "superstiții" se manifestă cu ocazia ceremoniilor de nuntă și de înmormîntare. Părerile lui Cantemir în privința difuziunii majoritare a ortodoxiei sînt confirmate de mărturia anterioară a episcopului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
greutățile suzeranității otomane. La acest sfîrșit de secol XVIII, elitele românești, sigure de identitatea lor, bîjbîie în elaborarea modernă a ideii de națiune. PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale În zorii secolului al XIX-lea apar imagini noi în spațiul Moldovei și Țării Românești; sistemul de reprezentare se schimbă. Pe de o parte, acestea sînt situate la un capăt al lumii, ca hotare exotice ale unei Europe iluministe; pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiune, o cultură-oglindă a marii Națiuni inaugurale, și proiectează o nouă identitate, independentă, care alimentează pasiunile și capacitățile de luptă. Avatarurile raporturilor de forțe accentuează capacitățile de luptă. S-ar putea scrie, într-o manieră cvasi-separată, o istorie a chestiunii orientale în termenii unei istorii diplomatice și o istorie a națiunii române în termenii unei istorii a ideii naționale. Istoriografiile contemporane pun în evidență aceste două categorii. Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imperialisme care se profilează; Imperiul rus poate și este chemat ca recurs la o solidaritate ortodoxă, dar el strivește națiunea suverană. În sfîrșit, există o suveranitate a națiunii, sau aceasta nu este altceva decît o himeră? Existența ideologică a chestiunii orientale, împletită cu existența naționalității și a aspirației spre forma statală a naționalității, se dovedește a fi, în secolul al XIX-lea, un traumatism creator al unei identități și al unei politici românești. Vor exista partizani ai desprinderii de imperii, partizani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
observă o dublă apropiere și grija pentru specificul local, ca și pentru o amplă reflecție asupra dezvoltării relațiilor Franței cu Imperiul otoman. Moldova și Țara Românească reprezintă, fără îndoială, o cauză, depășită însă de perspectivele mai vaste decît mizele chestiunii orientale. Astfel, Édouard Thouvenel scrie despre Constantinopol pentru "La Revue des Deux Mondes" și despre războiul Crimeei; Ubicini este interesat de Algeria, Siria și Turcia. Lucrarea sa, Turquie actuelle este editată la Hachette în 1855. Trăsăturile de ansamblu ale acestor texte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]