117,390 matches
-
în Gazeta literară, nr. 56 din 1967). 7) Stancu Ilin, Revista contimporană, în vol. colectiv Reviste literare din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, București, 1974, pag. 117. 8) Gabriela Drăgoi, art. Gellianu, Gr. în Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, 1979. (Vezi și recenzia la Dicționar... în Limbă și literatură, vol. II, 1980, pag. 341-342.) 9) Articolul Naționalii și cosmopoliții, scris de Eminescu în perioada studiilor vieneze, probabil în 1871, a fost publicat pentru prima dată
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
impresionismului călinescian de a îmbrățișa vastul obiectiv ales, contestând matematic structura acelei lucrări ce expedia în 55 de pagini epoca secolelor XVI-XVIII, pe când secolul literar de la 1779 până la Junimea primise 275 de pagini: "După proporțiile ei, Istoria literaturii române de la origini până în prezent e mai cu seamă un tablou al literaturii moderne și contemporane, de la Junimea încoace. Începuturile sunt "date peste cap" cu o dexteritate care nu înșeală însă asupra grabei și nepregătirii", metoda impresionistă neputând ține loc "de informație metodică
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
majoritarilor asupra minoritarilor "insulari" are drept replică violența "insulară" a minoritarilor asupra majoritarilor "continentali" rătăciți pe insulă", p. 164), ci între insulă și abisul marin din care emerge, o discuție despre imaginarul insular deviind neapărat către problematica limitelor și a originii, a matricei, a situării noastre față de ea (Virgil Ciomoș - Înspațiere și insularitate. Figuri analogice ale individuației). "Mesajul" unui asemenea demers (de conștientizare a figurilor imaginarului) ne este descifrat în finalul Cuvîntului înainte: "trăim într-o lume în care s-au
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
al pianului; a cântat-o în compania celor mai mari dintre violoniștii cei mari, la noi în țară și nu numai. A prezentat-o, de această dată, în compania violonistului Sherban Lupu, muzician româno-american legat temeinic de țara sa de origine. Creația enesciană se constituie într-o veritabilă permanență a actului său violonistic. Conferă vigoare interioară acestei comunicări artistice riguros structurate și elocvent comunicate. Evident, momentul de special interes al întregului program, l-a constituit prezența pe podium a baritonului Eduard
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
apărută la Paris, precum și pentru cele 2-3 antologii importante din România ultimilor ani, O mie și una de poezii românești de L. Ulici, Antologia poeziei românești culte de F. Șindrilaru, Poezia română actuală de M. Mincu, Antologia poeziei române de la origini pînă azi ș.a. E puțin? E mult? E atît cît e! M.V.: Cifra 30 mă ia prin surprindere. Nu cred că Lungu și-ar fi pus numele pe o astfel de carte. E.G.P.: Adevărul e că E. Lungu ar fi
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele unei poetici a ficțiunii în secolul XVII francez, Toma Pavel observă că la originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta arhitecturii pentru a se ajunge în cele din urmă la miezul problemei, literatura. Distanța care despărțea măreția și fastul castelului Versailles de restul regatului francez
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în DEX (1975), precedat deja de
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
Evident, cele dintîi se întind pe mai multe secole, încît spațiul acordat se justifică. Cred însă că tineretul căruia i se adresează autorul era mai curînd interesat de timpurile istoric mai apropiate decît de cunoașterea cutăror domnitori medievali. Începînd cu originile, autorul ia în considerare pe lîngă geto-daci și romani, componenta turanică (avarii, pecenegii, uzii, cumanii) și slavii. Autorul ține să releve că nu e adevărată aprecierea că geto-dacii se confundă cu tracii, ci au fost seminții deosebite. Iar colonizarea romană
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
ținut, cum pretind unii istorici maghiari, nu se cunosc, încît leagănul limbii române - în ciuda opiniilor lui Al. Philippide și Ovid Densușianu - este în nordul și nu în sudul Dunării, între locuitorii din ambele maluri existînd, sute de ani, relații, datorită originii comune. Și se produc argumente despre continuitatea locuirii acestor teritorii viitoare românești, prin păduri, (sylvae; de unde, apoi, Transilvania). Dar argumentul decisiv în ochii mei în favoarea continuității îl constituie păstrarea numelor antice ale Carpaților și ale tuturor marilor rîuri din spațiul
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine și a refuzului catolicizării (poate chiar a asimilării maghiare). Și la fel, datorită unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și întemeierea principatului Moldovei, de la Dragoș la Bogdăneștii Mușatini. Venind vorba de originea marii boierimi în Muntenia și Moldova, autorul crede că ea este de proveniență slavă, marcată și cultural, astfel explicîndu-se Un amplu capitol e consacrat prezentării a ceea ce autorul numește Românii sub "turcocrație", adică perioada, îndelungată, a dominării, în țările române
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Luminița Marcu Ștefan Gencărău este lector de stilistică și dialectologie la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și lucrarea sa despre Caragiale, devenită carte, a fost la origine teză de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
Andreea Deciu Antonio Damasio este un autor neobișnuit. Portughez la origine, format la Universitatea din Lisabona dar lansat, profesional, ca atîția alții, în Statele Unite, membru al Academiei Americane pentru Arte și Științe și al Institutului Național de Medicină, autorul Greșelii lui Descartes aparține, sau mai precis reprezintă strălucit o nouă școală
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
impecabil de sarcinile impuse de priza directă, potrivit unuia dintre precepte: Acțiunea are loc aici și acum!" Menită să încheie manifestarea cu o viziune tonică a toate integratoare, Buturuga (Franța, 1999) de Danièle Thompson înfățișează tot o familie, francezi de origine rusă, evrei, cvasi catolicizați ce serbează Crăciunul și practică ori savurează muzica țigănească. O versiune "clasică" a dramei comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
s-a stabilit la Paris în 1962. A trăit în Franța mai mult timp decât în România. Și totuși, după cum reiese din paginile unui jurnal publicat recent de Editura Humanitas, principala ei preocupare a fost și a rămas țara de origine. Ce se întâmplă în România? Cum gândesc românii? Ce șansă au să se reintegreze în civilizația europeană? - acesta este genul de întrebări căreia autoarea încearcă să le răspundă, chiar și când rămâne de una singură, la masa de scris. Jurnalul
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Pavel Șușară În aceeași perioadă s-au deschis în București două expoziții de pictură, pînă la un punct foarte asemănătoare: ambele aparțin unor autori de origine română, amîndoi expozanții trăiesc în Statele Unite și tot amîndoi s-au întors în țară prin grija Fundației Culturale Române. Simetria se încheie, însă, aici; primul, adică Sasha Meret, a deschis o expoziție de grafică (desen, xilogravură, serigrafie și tehnici mixte
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
poate modifica însăși direcția în care se mișcă țara? Prea puțini, firește. Am pierdut capacitatea de a raționa de la mână pân-la gură. Dezastrele ecologice se succed în ritm apocaliptic, dar nici unul din locuitorii "pieței de sacrificiu" nu-și pune problema originii lor. "Fatalitate!" E tot ce poți citi pe chipurile lor prostesc-resemnate. Nimeni nu face legătura între nenorocirile din ultima vreme și centralismul înfiorător de stat. Oamenii care acum stau cu mâna întinsă, ajunși la mila publică, sunt aceiași care în
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
Fals tratat de estetică (1938), Ființă și cunoaștere e important pentru înțelegerea gîndirii filosofice a lui Fondane dar și a tezei lui Ștefan Lupașcu despre logica dinamică a contradictoriului, pe care o examinează critic. Se face caz în presă de originea română a celor doi filosofi la aniversări-comemorări, dar cînd e vorba de editarea lor pentru publicul de la noi, precumpănește criteriul comercial. Dr. Vasile Sporici își păstrează decent amărăciunea, dar nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
a putut remarca de cîțiva ani buni: e din ce în ce mai greu de stabilit naționalitatea unui film! Pentru că ea nu se leagă numai de finanțarea predominantă, dar și de alți parametri, cum ar fi: limba vorbită într-un film, subiectul, naționalitatea regizorului, originea geografică a societăților de producție... De pildă, deși în competiție nu figurează nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
Rodica Zafiu Într-un articol apărut în 1960 (în volumul Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
Deși nu se poate spune că ar fi devenit brusc foarte popular, sufixul -iot nu mai poate fi considerat, acum, nici neproductiv. Sufixul apare în cîteva denumiri neutre, de la nume (balcanice) de țară sau de oraș: cipriot ("un cineast de origine cipriotă a cucerit sufragiile criticilor" - "România liberă" = RL, 2030, 1996, 2) și sofiot ("au aflat din gura președintelui sofiot" - "Evenimentul zilei" = EZ 2316, 2000, 11). Cipriot e înregistrat în Dicționarul explicativ (DEX), iar sofiot apare în Dicționarul limbii române (DLR
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
mai cunoscute, apar și în Dicționarul explicativ cuvintele fanariot și italiot (nu și iscariot, rumeliot, lavriot ș.a.). Părăsind categoria numelor de locuitori, putem observa că există în română cel puțin două cuvinte uzuale cu aceeași terminație, patriot și idiot, de origine grecească directă în primul caz, îndepărtată și mediată în al doilea; ele pot fi invocate, eventual, pentru anumite asocieri, sugestii fonice și conotații. Oricum, derivatul în -iot desigur cel mai frecvent, important prin valorile sale afective și prin extensiile sale
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
Pascal Quignard Toate diminețile lumii. Traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 2001, 100 de pag. f.p. Timpul și experiența cotidiană Cartea lui Ciprian Mihali, apărută de curînd la Editura Paralela 45 (Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului ), la origine teză de doctorat, propune o definiție filozofică a cotidianului, cum nu se poate mai interesantă. Autorul deconstruiește teoriile mai vechi referitoare la acest aspect (inclusiv teza heideggeriană care descalifică, sau, altfel spus, suprasemnifică în mod negativ cotidianul ), dar nu se
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
subtil continuă să apară franțuzisme; cu atît mai mult cu cît - factor de generație - destui specialiști de azi au formație francofonă. Cred însă că a apărut deja riscul ca unii vorbitori să ia contact prin engleză cu unele cuvinte de origine franceză: modificînd astfel o tendință care s-a manifestat timp de decenii în sens invers. Dicționarele noastre vor trebui să țină seama de acest nou context sociocultural. Urmînd principiul sursei imediate, ele indică etimologii și uneori și pronunții vag derutante
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
împle prin muncă și cultură, îl sumuță în contra Europei, pe care o numesc îmbătrînită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominație rusească... Astfel misiunea istorică de care se face atîta vorbă nu-i o misiune care-și are originea în afară, ea e rezultatul unui gol sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac și mănuși, a unui deșert care, de-ar stăpîni pămîntul, tot nu s-ar umple". Și, poetul își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
de a fi liber, de a merge pe verticală? Mi se pare că o călătorie joacă întotdeauna un rol esențial. Mi-am dat silința să văd, să merg să văd ce se află la celălalt capăt al orizontului meu de origine. Din păcate, acum sunt obligat să călătoresc mult mai puțin, dar sper să-mi mențin perseverența necesară în căutare. Am încercat să dau o altă dimensiune ariei mele culturale, mai întîi celei greco-latine, adăugând câteva incursiuni în literaturile europene, apoi
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]