2,206 matches
-
se găsea „"o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic."”. După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori). În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe: La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist, însumand 5 biserici Adventiste de Ziua a Șaptea. Conform recensământului efectuat în
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști 2002: 264
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
de 19 octombrie 1997, de praznicul Sfântului Ioan de Rila, fiind înălțată cu ajutor financiar din partea omului de afaceri de origine aromână George Becali. Biserica a fost pictată în stil neo-bizantin de către Ovidiu Preutescu, ucenic al marelui pictor și duhovnic ortodox Sofian Boghiu de la mănăstirea Antim din București (alături de care a pictat mai multe biserici importante din țară și din Siria). Bolta sfântului altar și catapeteasma sunt opera pictoriței Lucia Turcea, sora cunoscutului poet Daniel Turcea. Au depus osebită trudă la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
358 din 1 decembrie 1948 al statului comunist Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, iar bunurile ei au fost trecute fie în proprietatea statului, fie în proprietatea Bisericii Ortodoxe. În aceste condiții mărinanii au devenit ortodocși în majoritate covârșitoare. Greco-catolicii din Marin au fost nevoiți să activeze în ilegalitate timp de 41 de ani. Ei erau în majoritate credincioși terțiari din Ordinul al III-lea Franciscan, înființat de preotul Miron Biluca. Biserica greco-catolică din Marin a
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Astfel, în anul 1992, cele 1.199 de persoane cu domiciul stabil în Marin sunt în totalitate de naționalitate română. Statisticile din anul 2002 consemnează și religia populației stabile din Marin; din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul 2000 au sosit aici câțiva cetățeni belgieni și francezi care au investit în case de vacanță și pensiuni, astfel revigorând zona din punct de vedere turistic și cultural. Haholii sunt ortodocși de rit vechi ce respectă calendarul rusesc iulian, însă locuitorii din Letea, deși haholi, folosesc ambele calendare, iulian și gregorian; implicit, și sărbătorile sunt aniversate de două ori. Aceștia sunt urmașii cazacilor zaporojeni care s-au refugiat aici la începutul
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
3%). Principalele minorități sunt cele de ucraineni (10,44%) și ruși lipoveni (1,14%). Pentru 5,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,51%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (3,04%) și romano-catolici (1,33%). Pentru 5,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La început nu se cunoștea precis data înființării acestui sat, pentru că refugiații ucraineni s-au stabilit răzleț în această regiune. Stăpânirea
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,58%). Pentru 3,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,61%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (4,81%). Pentru 3,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Chețcani, Frecăței, Movilița și Trotușanu
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 2,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (70,49%), cu o minoritate de ortodocși (26,94%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele dovezi istorice referitoare la zona comunei sunt din anii 340 - 353 p.Chr. (după Ammianus Marcellinus, istoric roman din sec. IV; autorul operei Istoria romana, se pare
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,64%), cu o minoritate de romi (3,23%). Pentru 3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,3%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (2,88%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și avea în compunere satele Răcoasa, Gogoiu, Mărăști și Verdea
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
94,98%), cu o minoritate de ruși lipoveni (1,26%). Pentru 3,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,76%), dar există și minorități de penticostali (3,36%) și ortodocși de riț vechi (1,42%). Pentru 3,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Tăcuta, Vaslui () [Corola-website/Science/301917_a_303246]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romi (70,39%), cu o minoritate de români (21,78%). Pentru 7,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt penticostali (61,18%), cu o minoritate de ortodocși (30,81%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat, și era formată din satele Slobozia, Coroteni și Obrejița, cu
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
câteva din cele optzeci de familii germane, provenite din Renania, din Bavaria și Baden-Württemberg, s-au stabilit la Baineț (Bainze). În 1843, satul Baineț avea 286 locuitori ortodocși, dar postul de paroh era vacant. În 1876, când satul avea 345 ortodocși, patroni ai bisericii erau Abraham Neuberger și Swiencicki, dar încă nu era angajat un preot, care să slujească. Biserica satului, sfințită în 1525, dispărută prin vremuri, a fost reconstruită, în 1807, de Vasile Vasilco, apoi reparată și dotată cu un
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, cănd se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor șunt români (94,99%). Pentru 4,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor șunt ortodocși (92,48%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,67%). Pentru 5,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), ruși (2 persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2 persoane), greco-catolici (7 persoane), evanghelici\luterani (34 de persoane) și reformați\calvini (2 persoane).
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. O parte însemnată a germanilor bucovineni au emigrat în Germania în perioada celui de-al Doilea Război
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
precum și a șporului natural negativ. Potrivit datelor recensământului din anul 2002, populația satului era de 3.014 locuitori, din care 2996 români, 14 rromi (țigani) și 4 maghiari. Conform datelor aceluiași recensământ, din totalul populației, 3006 locuitori s-au declarat ortodocși, 4 evanghelici, 3 reformați iar 1 s-a declarat baptist. Multe talente s-au nascut în această localitate. Personalitățile de aici s-au dedicat poeziei, științei, artei, teatrului și nu numai. Poetul Mihai Bărăgan, întemeietorul tomponimiei românești Ion Conea, profesorul
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
Măriței și reprezintă reședința comunei Dărmănești. În „Enciclopedia Română” tipărită la Sibiu în 1898 se arată că: "„Mărițeii sau Merițeii, comună rurală împreună cu cătunul Mărițeica, moșie în capitala de județ Sucevi, în Bucovina, comuna are 1.854 locuitori (1.716 ortodocși, 24 romano-catolici, 114 mozaicani)"". La 7 noiembrie 1999, a avut loc sfințirea „Monumentului Eroilor” din satul Măriței, ridicat prin strădania credincioșilor și a Primăriei comunei Dărmănești. Statisticile și recensămintele efectuate în diferite perioade istorice în așezările noastre evidențiază creșterea și
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,44%), cu o minoritate de români (20,33%). Pentru 0,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (74,53%), dar există și minorități de ortodocși (18,68%), baptiști (2,57%), greco-catolici (1,1%) și romano-catolici (1,1%). Pentru 0,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Sâncraiu, Cluj () [Corola-website/Science/300352_a_301681]
-
Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Conform recensământului din 1930 populația Niculei era de 848 locuitori, dintre care 826 greco-catolici, 10 ortodocși, 6 romano-catolici și 6 reformați. Celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final . În contextul unirii ecleziastice cu Biserică Romei la sfarsitul secolulului al XVII-lea, iezuiții prezenți cu acest scop în Transilvania au consemnat în 1699 lăcrimarea icoanei de la Nicula
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
moșieri Kendi, Balodzi, Taliari. Într-un alt document se menționează că Bobohalma aparținea districtului Ernotului (Iernut) cu oficiul poștal la Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși. Pe timpul conscripției episcopului Klein, parohia era curat greco-catolica și numără 320 de suflete. Fosta biserică greco-catolica, cu hramul "Sfinții Arhangheli", atestata în anul 1733, a fost reconstruită în 1877, când a fost pictată de pictorul Dionisiu Iuga de la mănăstirea Necula
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de comuniști, a fost nevoit să treacă de la uniți la ortodocși, dindu-și seama că orice împotrivire poate aduce mult rău sătenilor, aceștia fiind dispuși să-l apere în orice condiții. După unirea cu biserică Romei, care a păstrat valorile creștine în Aruncuta aproape 250 ani, în locul acestora, începind cu anul 1948
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]