2,371 matches
-
Constanța Buzea Iertată fie-mi greșeala, poate, de a nu crede că sunteți atât de tânăr precum declarați în scrisoare. Un tânăr care își scrie, astăzi, textele în ortografie cu apostrof, poate fi o raritate ce se explică prin aceea că își trăiește viața simplu și curat citindu-și rugăciunile zilnice după o cărticică străveche. Un tânăr mult întârziat căruia îi este cu desăvârșire indiferentă strictețea totuși a folosirii
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
descoperită în arhivele comunismului. Potrivit adevărul.ro, poezia nu este semnată de fostul dictator, însă, după grafie și fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, pare a fi creația acestuia. În poezia scrisă de mână, Ceaușescu nu respecta ortografia și punctuația. De vreii să fii nemuritor Poete scrie pentru țară Vers simplu dar cutezător În el mândria de popor tresară. Scrie de daci și de romani De munți de râuri și câmpii De muncitori și de țărani De cântecul
Poezie scrisă de Ceaușescu, descoperită în arhivele comunismului by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/36093_a_37418]
-
particularități, se justifică (,pâne, câne, sară, bielșug, barbat, păreche, prietin" etc.), pentru altele trebuia adoptată o actualizare ortografică. De ce este păstrat u final în cuvinte ca ,întăiu, vechiu, ovreiu, războiu"? De ce ,însfârșit, pela, dela, pentrucă, ceiace, nicio" sunt păstrate după ortografia veche? De ce ,eri, es, epure, trebue, bae", în loc de ,ieri, ies, iepure" etc.? De ce ,creiază" sau ,ideia", în loc de ,creează" și ,ideea"? Sunt convins că Sadoveanu însuși ar fi actualizat ortografia, după cum o dovedesc numeroasele sale preocupări academice în acest domeniu. Exista
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
mai ales de adjective, care pot păstra mai mult timp o relativă invariabilitate morfologică, verbele împrumutate din engleză se adaptează inevitabil, rapid, căpătînd bogata flexiune caracteristică respectivei clase gramaticale. Adesea verbele capătă un aspect hibrid, asociind adaptarea morfologică cu păstrarea ortografiei originare și a unei pronunții apropiate de sursă (ca în a chatui, a downloada, a updata, a upgrada etc.). Unele au totuși șansa de a se integra perfect sistemului limbii, fie pentru că nu ridică probleme majore de ortografie și pronunție
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
cu păstrarea ortografiei originare și a unei pronunții apropiate de sursă (ca în a chatui, a downloada, a updata, a upgrada etc.). Unele au totuși șansa de a se integra perfect sistemului limbii, fie pentru că nu ridică probleme majore de ortografie și pronunție (a printa, din engl. print), fie pentru că diferențele fonetice sînt - conștient sau inconștient - ignorate de vorbitori (ca în a tuna, din engl. tune). Destul de derutante sînt tocmai verbele al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia uneia..." (onlinesport.ro). Cum se întâmplă adesea, termenii la modă din engleză - în special cei din domenii internaționalizate - au reflexe în multe
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
o frumusețe literară în sine, iar unele sunt antologice, prin eleganța retoricii marțiale: " Nu ne preocupă prea mult reacțiile joase ale unor condeie de la care nu era de așteptat nimic bun, care, prin forța lucrurilor, sunt menite a exersa conștiincios ortografia neantului. Ele reprezintă muștele bâzâitoare din jurul valorilor mortificate prin tabuizare ori prin viclean amalgam. Ele înzestrează putreziciunea și duhoarea ei cu o agitată aparență de vitalitate. Dau aripi pestilenței și o umbră de glas descompunerii. Cine e, bunăoară, Diacul tomnatic
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
-a, 2005. Îi mulțumesc doamnei Tatiana Slama-Cazacu pentru că a acceptat realizarea unui interviu, din care revista România literară găzduiește o parte. Doamna Tatiana Slama-Cazacu mi-a trimis răspunsurile în scris, rugându-mă să îi păstrăm unele particularități privind punctuația și ortografia. (Ilie Rad) Stimată Doamnă Profesor Tatiana Slama-Cazacu, folosind prilejul unei zile aniversare a dvs., aș vrea să vă provoc o incursiune în timp, cum nu vi s-a mai cerut. Așadar: Când ați debutat pe tărâmul „scrisului”? Poate că mi-
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
îl dăduse în păstrare, cu multe alte acte, unei devotate familii de fini «de la mahalà». Vreți o mostră de stil și gândire la o adolescentă din 1938, „prevăzând” războiul și ce credea despre atitudinea Germaniei etc.? Iată: [păstrez punctuația și ortografia] «În toată această înșirare de ipoteze și de fapte sigure, am făcut abstracție de orice alianțe... [analizam apoi nesiguranța Micii Înțelegeri ]». «Dușmanii României cei mai de temut sunt Germania și Rusia!». «...o alianță cu Germania ar însemna, la început, beneficii
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
al limbii germane. Ceea ce am relatat mai sus se află - cu excepția scrierilor mai vechi în forma lor originală din trecut - în volumul al doilea, pag. 47, nota 3 (subsol), din cartea lui Frunzetti pegas între meduză și perseu (titlul cu ortografia respectivă e reprodus întocmai, așa cum e tipărit atât pe coperta exterioară cât și pe cea interioară - n.m. G.R.B.), apărută la editura Meridiane, la foarte scurt timp de la trecerea în neființă a autorului, survenită la 11 septembrie 1985. Intervalul 1982-1985 trebuie
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
în copaci" (Libertatea, 4.10.2008); "Paparazzii ziarului Libertatea au fost din nou pe fază" (ib., 28.09.2008); "Paparazzii s-au mutat pe străduța strâmtă din fața casei ei" (Jurnalul Național, 21.09.2008). Cum una dintre problemele critice ale ortografiei românești este scrierea cu unul, doi sau trei -i în final de cuvînt, nu e de mirare că găsim în internet și grafii aberante, cu doi -ii acolo unde forma e de fapt nearticulată: "i-a ajutat pe paparazii să
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
cu existența, pe lîngă cuvintele moștenite din latină, a celor împrumutate din limbile romanice; ne-am crea dificultăți și cu alte sunete care au dat în română i (să scriem fôntina?). Dacă, așa cum dl Simion o spune, si e corect, ortografia este o convenție, cel mai înțelept este să profităm de simplitatea relativă a unei ortografii fonetice. Iar dacă dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît mai firesc-utila, atunci, date fiind de schimbările produse în scriere de calculatoarele moderne, ar
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
am crea dificultăți și cu alte sunete care au dat în română i (să scriem fôntina?). Dacă, așa cum dl Simion o spune, si e corect, ortografia este o convenție, cel mai înțelept este să profităm de simplitatea relativă a unei ortografii fonetice. Iar dacă dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît mai firesc-utila, atunci, date fiind de schimbările produse în scriere de calculatoarele moderne, ar fi poate necesar să abandonam sedilele de la ț și s și să scriem tz și
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
îmi făceam eu personal control asupra stării mele și mă întrebam: < >". În plus, textele în discuție cuprind și erori care nu mai depind de traducere, ci par să reflecte limitele culturale ale unor vorbitori nativi. E vorba de greșeli de ortografie ("Ceia ce vezi este real") sau de morfosintaxă, precum extinderea lui ca și ("Interiorul părea ca și un tunel") sau folosirea conjuncției căci în locul lui că : "Eu recunosc căci fără puterea supranaturală a Domnului Isus Hristos, nici această carte și nici
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
a aflat Mihail Dragomirescu și cel despre un presupus plagiat al lui Al. Popescu. Citatele, de toate felurile, abundă. Abundă citatele din corespondența dintre tată și fiu. în reproducerea lor, autorul monografiei menționează că a ,păstrat forme de exprimare și ortografia timpului". Numai că ia drept forme de limbă unele simple grafii ale epocii. Dăm câteva exemple și punem între paranteze formele corecte: aprope (aproape), pote (poate), rode (roade), forte (foarte), onore (onoare), măsoră (măsoară), scole (școale), nostre (noastre), totă (toată
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Rodica Zafiu Fascinația Babelului - dublată de speranța depășirii sale - era întreținută odinioară de vestitele culegeri în care rugăciunea Tatăl nostru era tradusă în cît mai multe limbi. Unul dintre primele texte românești cu caractere latine (și ortografie polonă) este cel transcris de logofătul Luca Stroici pentru un asemenea volum, apărut la Cracovia în 1594. În studiul său Relațiile dintre lingvistica română și cea europeană, Helmuth Frisch a demonstrat în mod convingător faptul că includerea românei între limbile
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
uneori improvizate cu entuziasm și redactate cu aproximație, adesea copiate și recopiate de pe o pagină pe altele. În pregătirea sărbătorilor, voi formula cîteva observații asupra reprezentării urărilor românești în asemenea liste și pagini virtuale (am transcris citatele refăcînd în genere ortografia românească și introducînd diacriticele specifice, care sînt doar rareori respectate în listele plurilingve). Listele sînt de dimensiuni diferite, adesea restrînse la 20, 30, 50 de limbi; alteori lărgite la sute de limbi și dialecte. Constatăm de la început că unii autori
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
păstrează foarte bine. Unii dintre lingviștii români au fost tentați să accepte extinderea inovației orale în variantele scrise ale limbii. August Scriban, de pildă, și-a aplicat principiul unificator în Dictionaru limbii românești (1939), unde, așa cum se vede chiar din ortografia titlului, "-l" final nu mai era notat. Favorabil transcrierii fidele în scris a pronunției s-a arătat, la un moment dat, și Al. Graur. Renunțarea la formele cu "-l" - care caracterizează nu doar limba scrisă, ci și registrul cult al
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia sau intonația dezambiguizantă a oralității: "tsii shiuda?" (ți-e ciuda?); "shi mai vorba să shie" (probabil: ce-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte cazuri, diferențele față de ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
amintită mai sus. Mai departe. La "Revedere" nu este precizat nicăieri că ceea ce este în pagină reprezintă un fragment din poezia lui Eminescu, nu se respectă, ca și în cazul altor poezii de același poet strecurate în manuale, punctuația și ortografia cuvintelor așa cum apar în manuscrise și în volumele de "Opere complete" editate de Academia Română. Aici se cer următoarele, ca pe vremea comuniștilor, cu aceeași limbă și aceeași formulare aberantă: " Cine poartă dialogul în poezie? Cu ce cuvinte se adresează poetul
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
limitat pe care îl au semnele special inventate - smileys sau emoticons - care atrag într-adevăr atenția la primul contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
b4 (= "before"), cu (= "see you"), ruok (= "are you O.K.?"), 2l8 (= "too late") etc. Procedeul e la modă, din cîte știu, și în stilurile de chat în alte limbi, dar produce rezultatele cele mai complicate și mai spectaculoase în cazul ortografiilor etimologice. O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
văzută vreodată, cât o piscină. Se pare că această descoperire care îi trezește autoarei ,bucurie" a fost și cea care i-a spulberat accentele caustice care ar fi penalizat oferta unui restaurant cu bucătărie franțuzească și cu grave greșeli de ortografie în meniul care i se înmânează consumatorului. Cu toate că nuanțele foarte critice lipsesc din descrierea fiecăruia din localurile frecventate, înlocuite fiind de observații ironice, sau doar punctate de exclamații în ansamblu, clivajele existente între ambianță, servire, cartea de bucate și mâncarea
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]