2,246 matches
-
soția. Această dorință de a-l reține pe oaspete fără voia lui, de a-i întârzia plecarea, este sursa dramei. În drum, se face seară și trebuie să se oprească în tribul Beniaminilor la Gabaa. În această epocă, scrie Rousseau, ospitalitatea era un obicei foarte răspândit: Aceste prime timpuri, e drept, nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și asta făcea totul: ospitalitatea nu era de vânzare și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
În această epocă, scrie Rousseau, ospitalitatea era un obicei foarte răspândit: Aceste prime timpuri, e drept, nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și asta făcea totul: ospitalitatea nu era de vânzare și virtuțile nu se vindeau"327. Merseră să-și facă un culcuș în piața publică dar nimeni nu le oferi adăpost și rămaseră sub cerul liber, contrar regulii generale care spunea că "drumețului lipsit de toate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
le oferi adăpost și rămaseră sub cerul liber, contrar regulii generale care spunea că "drumețului lipsit de toate va avea tot ce-i trebuie"328. Un bătrân, străin de oraș, fiindcă era și el de prin munții Efraim, le oferă ospitalitate: "Îi duse la el acasă, porunci să li se descarce animalele, să le fie acestora rastelul plin și el după ce spălă picioarele oaspeților le dădu o masă patriarhală, simplă și fără fast dar îmbelșugată. În timp ce stătea la masă cu oaspeții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit, după ce au uneltit să nu-l găzduiască la ei ca să-și poată satisface nevoile împotriva naturii "Nu siluiți astfel Firea, nu violați sfânta ospitalitate" le spune gazda și le-o oferă pe propria lui fiică. Nu e nici o îndoială că Rousseau se identifică aici cu persoana sacră a preotului Domnului 330. "De îndată o împresurară pe tânăra fată care era pe jumătate moartă, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Apoi băgând-o în sân, tresare de plăcere simțind cum se zbate și se mișcă")332, scena violului care pare să meargă până la necrofilie, scene erotice reiterate în continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al dimensiunii erotice a ospitalității pentru Rousseau. Bineînțeles, ar fi multe de spus despre limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme de libertate în care "nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333, este o povestire care se situează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Visări Rousseau exprimă angoasa senzației de a fi sfâșiat în bucăți și aruncat în toate părțile, pierzând astfel sensul unei identități unificate; un corp dezmembrat permite memoria unității, amintirea a ceva care a existat ca întreg și s-a pierdut. Ospitalitatea violată ne antrenează în catastrofele istoriei; și totuși tragedia este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pierzând astfel sensul unei identități unificate; un corp dezmembrat permite memoria unității, amintirea a ceva care a existat ca întreg și s-a pierdut. Ospitalitatea violată ne antrenează în catastrofele istoriei; și totuși tragedia este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că unele triburi aborigene din Australia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că unele triburi aborigene din Australia de Nord își
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Corpul celuilalt nu mai este un element exterior, atingerea cu mâinile îl îmbibă cu mirosul gazdei pentru a-l asimila. Frumos exemplu de proxemică în care darul mirosului corporal este semn de împărtășire și de identificare cu persoana, cu grupul. Ospitalitatea ca semn de ne- agresivitate și de acceptare înlătură distanța, abolește semnul diferenței, mizează pe recunoașterea celuilalt drept un element familiar, de o stranietate îmblânzită. Imagine a unei incorporări, a trecerii de la exterior la interior, de la partea izolată la întreg
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de acceptare înlătură distanța, abolește semnul diferenței, mizează pe recunoașterea celuilalt drept un element familiar, de o stranietate îmblânzită. Imagine a unei incorporări, a trecerii de la exterior la interior, de la partea izolată la întreg. Despre acest corp la corp al ospitalității, Gustave Flaubert ne dă un bun exemplu în rescrierea pe care o face legendei Sfântului Iulian a cărei lectură atentă ne arată că aceasta este o poveste despre distanță, pipăit și piele. Dar nu este vorba de o poveste oarecare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de cea a unui sfânt pentru care lucrurile nu pot fi trăite decât în absolut. In povestirea sa Legenda Sfântul Iulian cel Primitor (versiunea românească in Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Anda Boldur, Editura Univers, București, 1973), Flaubert pune ospitalitatea în radicalitatea ei cea mai extremă, făcând să-i iasă în evidență tăișurile, paradoxurile tragice și existențiale. Ține de esența însăși a ospitalității să fie fără limite. Dar cum oare o ospitalitate fără limite poate fi concepută? Cum se poate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
versiunea românească in Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Anda Boldur, Editura Univers, București, 1973), Flaubert pune ospitalitatea în radicalitatea ei cea mai extremă, făcând să-i iasă în evidență tăișurile, paradoxurile tragice și existențiale. Ține de esența însăși a ospitalității să fie fără limite. Dar cum oare o ospitalitate fără limite poate fi concepută? Cum se poate ajunge acolo. Cum putem în primirea celuilalt să ajungem la o totală negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Anda Boldur, Editura Univers, București, 1973), Flaubert pune ospitalitatea în radicalitatea ei cea mai extremă, făcând să-i iasă în evidență tăișurile, paradoxurile tragice și existențiale. Ține de esența însăși a ospitalității să fie fără limite. Dar cum oare o ospitalitate fără limite poate fi concepută? Cum se poate ajunge acolo. Cum putem în primirea celuilalt să ajungem la o totală negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de moarte - cu celălalt în dispariția sinelui, la această dispariție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de moarte - cu celălalt în dispariția sinelui, la această dispariție a oricărei limite în sentimentul oceanic al renunțării absolute? Prin ce efect pervers, provenit din nu se știe ce nevroză, ospitalitatea devine un ideal mistic și sub pretextul de caritate creștină, mortificare ultimă într-o iluzie derizorie? Și totuși acest vis ne este descris, e drept cu oarecare ironie, de către Flaubert în Sfântul Iulian cel Primitor, arătându-l pe Sfântul Iulian
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre himera ospitalității, de o ospitalitate utopică, imposibilă, irealizabilă, care nu poate avea loc decât într-un miracol. Sacrificiul suprem al ermitului, în darul absolut de sine care sfârșește într-o înălțare celestă, este una dintre aceste imagini pioase și bigote despre care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre himera ospitalității, de o ospitalitate utopică, imposibilă, irealizabilă, care nu poate avea loc decât într-un miracol. Sacrificiul suprem al ermitului, în darul absolut de sine care sfârșește într-o înălțare celestă, este una dintre aceste imagini pioase și bigote despre care doar o poveste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cultul Sfântului Iulian Ospitalierul și lumea se ruga la el când căuta adăpost pentru noapte sau când călătorea. "Casa Sfântul Iulian" era deja o locuțiune comună pentru a desemna o locuință confortabilă. Sfântul Iulian apare astfel ca un patron al ospitalității și găsim numeroase referințe în texte din secolul al XII-lea târziu și în secolul al XIII-lea, în Perceval de Chrétien de Troyes sau în Romanul lui Guillaume de Dôle sau Jaufré. Există și alte relatări ale acestei vieți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar soția îl determină să accepte. Întorcându-se de la foc, pentru a se întinde lângă bolnav, ea descoperă că acesta a dispărut în mod miraculos. Uneori această dispariție are loc în momentul trezirii soților. De ce a devenit Sfântul Iulian patronul ospitalității? G. Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
soților. De ce a devenit Sfântul Iulian patronul ospitalității? G. Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
patronul ospitalității? G. Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de spiritul medieval autentic, îl conduce pe cititor la interogația asupra ospitalității lui Iulian, într-o poveste care, sub culoarea simplității legendare, este una dintre cele mai tulburi. Flaubert o ține la distanță multiplicând, într- adevăr, medierile: este vorba de un Ev Mediu revăzut și regândit de către un romantism, el însuși obiect
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și infidelitatea naratorului) dar și în titlu care poartă în el însuși un clivaj, o diviziune, fiindcă acest Iulian este neospitalier prin excelență: el și-a omorât oaspeții cărora soția lui le oferise propriul pat. Între cele două paturi ale ospitalității, între crimă și sacrificiu, între păcat și salvare, există o contradicție ambiguă pe care povestea o pune în scenă. Ironia care exploatează sensul literal, evident dar și sensul ascuns pe care cititorul trebuie să-l perceapă articulează "două niveluri semantice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exploatează distanța și întreaga legendă a Sfântului Iulian cel Primitor este înscrisă de către Flaubert într-o problematică a distanței și a proximității. Dramă a distanței, a contactului imposibil înaintea producerii miracolului care face să dispară barierele și limitele pentru o ospitalitate absolută. Să examinăm câteva din procedeele folosite de Flaubert în scrierea poveștii sale pentru a introduce multiple distanțe despre care vom vedea, mai apoi, că sunt esențiale în corpul și în conținutul însuși al textului pentru a semnifica problematica ospitalității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitate absolută. Să examinăm câteva din procedeele folosite de Flaubert în scrierea poveștii sale pentru a introduce multiple distanțe despre care vom vedea, mai apoi, că sunt esențiale în corpul și în conținutul însuși al textului pentru a semnifica problematica ospitalității. Scriitura poveștii, mai întâi, pune în mișcare mai multe forme de ospitalitate. Scriitorul adoptă forma poveștii ca gen deosebit de favorabil primirii de către auditoriu. Marcel Schwob care scria că "Gustav Flaubert a reușit să topească și să unească într-un miraculos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]