2,363 matches
-
au crescut ca număr oștile creștine, pentru a se putea obține un echilibru de forțe, ceea ce ar fi însemnat eforturi materiale, e drept, greu de susținut, ci, dimpotrivă, a sporit numărul năvălitorilor, măsură care justifică înfrângerile. Fără îndoială, statul „militarist” otoman avea o armată numeroasă, bine înzestrată, echipată, disciplinată și profesionalizată. De-a lungul timpului a avut și comandanți militari deosebit de înzestrați, între care și unii sultani, Murad I, Baiazid Ilderim, Mahomed al II-lea, ca să numim numai pe cei care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au încercat mereu să ne educe, fără a uita însă să se înfrupte din bogățiile țării. Colonizările repetate nu ne-au smuls rădăcinile. Tonele de aur și argint care au plecat din Dacia ocupată la Roma, sau din Principate la otomani, marele tezaur românesc dus în 1916 la păstrare la Moscova, ceea ce ni s-a furat din Transilvania și Bucovina de către austro-ungari, plățile făcute după cel de-al doilea război mondial, dar și în timpul celor 50 de ani de comunism, sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
copii, femei, bătrâni neînarmați, ucigând doar de dragul de a ucide, în numele lui Allah. Este interesant de observat aici două momente istorice petrecute în secolul trecut în spațiul arab. Unul îl constituie lupta de eliberare națională a popoarelor arabe dusă împotriva otomanilor, de aceeași religie cu ei, în timpul primului război mondial, susținuți de armata britanică de religie creștină, când intoleranța și fanatismul confesional nu s-au manifestat, lăsând loc rațiunii. Pe acest fond corect, arabii și-au dobândit libertatea. Al doilea moment
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
devenit o putere cvasimondială în epoca respectivă atât timp cât a controlat apele Mediteranei și trecerea spre Asia și a pierdut acest statut în momentul în care a pierdut controlul spațiului maritim, aducător de venituri de pe urma vămuirii. După arabi a venit rândul otomanilor să stăpânească Mediterana și trecerea spre Oceanul Indian, marcând al doilea și ultimul mare ciclu de strălucire al Islamului, ce a durat până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Și turcii, ca și arabii în perioada anterioară, au capotat prin același fenomen
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
imperialiste de natură culturală. Exemplare sunt politicile Imperiului Rus, care au utilizat poziția duală a țarului ca șef al guvernului și al Bisericii Ortodoxe pentru extinderea influenței în rândul credincioșilor din alte state. Rusia a fost capabilă să succeadă Imperiului Otoman în calitate de putere dominantă în Balcani tocmai datorită imperialismului cultural care a folosit Biserica Ortodoxă ca instrument al politicii externe. În sfera laică, la mission civilisatrice a Franței a fost o armă puternică a imperialismului francez. Folosirea intenționată a atractivității civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele 250 de milioane de creștini ortodocși din lume o acțiune care ar fi fost și mai emblematică datorită unei curiozități a istoriei: centrul lumii ortodoxe nu se află într-o țară creștină, ci în Turcia. Nici măcar cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453 nu a putut să îndepărteze patriarhatul echivalentul ortodox al Vaticanului din capitala sa istorică. Împreună cu domnul și doamna Clinton, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la reședința său din centrul vechiului oraș al Instanbulului
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Olanda / 199 Omar, Muhammad (mollah) / 130, 165 O'Neill, Tip / 190 Organizația Conferinței Islamice / 202 Organizația Mondială a Comerțului (Arabia Saudită) / 177 Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) / 114, 120 ostatici la Marea Moschee (din Mecca) / 171 O'Sullivan, John L. / 30 otomani / 21, 61, 106, 205 P pacifism / 58, 219 Pahlavi, Mohammad Reza (șah) / 43 Pakistan / 22, 71, 104, 129-130, 133, 135, 219, 229 Palestina / 109, 110, 111, 146, 156 Pamuk, Orhan / 189-190 Partidul Islamist al Păcii și Dezvoltării / 201-202 Patel, Eboo
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
însă, Decebal ceruse ostașilor săi să taie trunchiurile unor copaci la înălțimea unui stat de om, pe care i-au îmbrăcat în hainele alor săi. Iată cu un truc, o înfrângere s-a transformat într-o victorie. În noroi cu otomanii Mircea cel Bătrân (domnitorul Țării Românești între anii 1386-1418) a câștigat numeroase bătălii datorită istețimii sale native. În celebra confruntare de la Rovine, armata otomană condusă de sultanul Baiazid Fulgerul a fost zdrobită de către oastea muntenească a lui Mircea. Domnitorul român
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această perioadă de guvernul otoman 56. În tot acest timp conservatorii dovedeau, prin modul lor de acțiune, că înțelegeau cât se putea de exact care erau noile comandamente politice, fapt oglindit într-unul din documentele lansate în primăvara anului 1857 intitulat Apel către alegători și
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
însă semne că ar accepta cererile formulate în primele adunări reprezentative românești. Astfel, ambasadorul francez la Constantinopol, Thouvenel, îi cerea lui D. Bolintineanu să transmită deputaților din Moldova hotărârea guvernelor europene de a nu accepta sub nici o formă slăbirea Imperiului otoman 265. Că așa stăteau lucrurile se observa foarte clar în prevederile Convenției de la Paris care enunțau principiul alegerii unor domni pământeni. La fel de consecvenți se dovedeau a fi însă și românii. Chiar dacă planul întocmit de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Conștienți de importanța atitudinii otomane, liderii români hotărăsc să trimită la Constantinopol o delegație, formată din Al.G. Golescu, M.C. Epureanu și G. Costaforu, cu misiunea de a discuta și a liniști pe marele vizir și pe ministrul de externe otoman în privința temerilor potrivit cărora prințul străin aducea o știrbire suzeranității Porții. Atitudinile diplomaților europeni aflați în misiune la București sunt diferite. În timp ce decanul corpului consular, Eder, reprezentantul Austriei, intra în discuții cu noul guvern, consulul francez Tillos nu ezita să
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evitându-se astfel trimiterea unui comisar otoman 312. Speranțele lui Brătianu nu aveau să fie înșelate, sprijinul Franței fiind vizibil încă de la deschiderea Conferinței, pe 26 februarie 313. Dificultățile cele mai mari veneau din partea Imperiului Otoman. Intransigența de altădată a otomanilor față de revendicările românilor se manifestau și acum. Nota citită de către Savfet Pașa, din partea guvernului turc, prin care se condiționa participarea la Conferință de înlăturarea definitivă din cadrul deliberărilor a "chestiunii principelui străin", a eredității tronului și chiar a "consultării dorințelor țării
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
toate forma unei pledoarii în favoarea prințului străin și a monarhiei ereditare. Textul, publicat în limba franceză și apărut sub forma unei broșuri la Paris, dovedea o documentare serioasă din partea autorului, prin incursiunea realizată în istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept pretext intervenției "protectoare" a Rusiei. Reluând o tendință sesizabilă în memoriile redactate anterior anului 1859, Brătianu insista asupra relațiilor speciale ce existau între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
un diplomat precum Budberg anunța, pe 4 iunie, retragerea guvernului țarist de la masa tratativelor și libertatea de acțiune pe care și-o lua Rusia, ca țară vecină, după evenimentele din România. În condițiile adversității manifestate de guvernul țarist și cel otoman, clasa politică românească nu-și permitea să ignore celălalt puternic vecin, Austria. Misiunea de a câștiga bunăvoința Vienei avea să fie încredințată lui Dimitrie Ghica. Primit într-o audiență privată pe 17 iunie de împăratul austriac, trimisul român încerca să
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării ca fiind cel mai important moment al vieții sale. Cunoscând suspiciunile Puterilor Garante, monarhul român menționa în mod public angajamentul său privind respectarea și menținerea legăturilor cu Imperiul Otoman 436. Cu toate aceste asigurări, puterile europene făceau diferite considerații asupra unora din actorii politici interni văzuți drept factori ai destabilizării interne și regionale în egală măsură. Prima reacție, putem spune neașteptată, venea din partea împăratului Napoleon a cărui opinie negativă
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rândul opiniei publice și al clasei politice românești. Acceptând formule precum: nemodificarea relațiilor speciale cu Poarta (art. 1), conservarea numelui de "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei" (art. 2), contestarea eredității tronului (art. 4), obligația Principatelor de a participa alături de otomani la războaie ofensive sau defensive (art. 6) ș.a. ar fi însemnat nu numai o anulare a tuturor libertăților câștigate anterior, dar și micșorarea spațiului de "manevră" pentru viitoarele acțiuni 440. Perioada ce a urmat lunii iulie a fost poate una
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ștefan Golescu simțea nevoia tot în această perioadă, mai precis pe 24 iunie 1866, să precizeze că rolul "Comitetului Compromisoriu" era acela de a identifica calea de accelerare a procesului de elaborare constituională în condițiile presiunii externe exercitate de Imperiul otoman 702. Dacă ar fi să facem o caracterizare suplimentară Constituției de la 1866, atunci am putea spune că aceasta este surprinzătoare în anumite privințe pentru că era în același timp o încercare de anulare a consecințelor politice ale Convenției de la Paris și
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Moldova domnea Petru Rareș-descendent a lui Ștefan cel Mare. În Ungaria tronul era ocupat de un urmaș al Bourbonilor, iar Polonia era stăpânită de un succesor al dinastiei Iagellonilor. Principele Zapolia, confruntat cu tulburările interne și numeroase invazii ale otomanilor și tătarilor, era ajutat de Petru Rareș, care râvnea la tărâmul fascinant, al țării de peste munți. Nepotul contelui Millat, creștea văzând cu ochii. Împlinea doar un an, când în camera unde locuia Rafael doica asista uimită la diverse fenomene stranii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
unui bărbat îmbrăcat cu haine de epocă albastre, mantie albă cu fireturi de aur, având coroană pe cap. -Cine ești și de unde vii? -Când mi se spunea Ștefan al Moldovei, eram cunoscut de Europa toată. Eram temut și respectat de otomani. Adunător de glorii, atlet a lui Crist numit de papa Sixt de la Roma, am făcut din Moldova o poartă a creștinătății. Acum am locuință și sălaș de veci, adâncurile divine ale spiritului superior din univers. -Soțiile voastre câte au fost
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
criză. Prin Polonia se perpetua dinastia Iagellonă, concurență mare făcând casei de Habsburg. Regii poloni își consolidau întinsa împărăție, pe când, monarhii casei de Habsburg dorind supremația, declanșează în Europa numeroase războaie de acaparare de noi teritorii. Polonii diplomați se afiliază Otomanilor. Petru face o incursiune armată luânduși înapoi Pocuția, dorind continuitatea politicii precursorilor. Aplică noi strategii hotărâtoare cu gânduri semețe, păstrând principatul în vechile hotare. Încheie noi alianțe, sfidând puterea turcului. Când în Ungaria se dau lupte între descendenții la tron
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în tot felul, albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu ești Mircea?", domnitorul român nu se pierde cu firea și îi răspunde la fix: "Da-mpărate!" Până la urmă Mircea cel Mare, deși bătrân, îl va îngenunchia pe trufașul otoman cu câteva proverbe și zicători bine plasate. În final aflăm că ,,Mircea cel Batrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa,,. Peste timp, ,,în 1877, trupelor rusești li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri și avioane
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
avut aproape drept egal de reprezentare; Constantinopolul chiar mai mult în practică, până spre 1054. Occidentul avea să-și ia revanșa mai târziu prin efemerul "imperiu latin" (secolul XIII), când cruciații au devastat vechiul Bizanț, cu toate că îi erau aliați contra otomanilor. Imaginarul politic se amestecă, de la sfârșitul secolului IV, cu cel religios, chiar prin miturile fondatoare ale imperiului creștin și prin arhetipul urban al Bizanțului creștinat. Noul conținut ideologic a exploatat persuasiv atât vizionarismul "salvator", cât și simbolismul întemeierii, combinând moștenirea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
deci legată de apartenența la fostele imperii dezvoltate - Austro-Ungaria, Reichul german -, de prezența unor industrii cu valoare adăugată mare și a unori investitori străini, în vreme ce constelația negativă a întârzierii sau a declinului privește regiunile care au apaținut imperiilor rus și otoman, eminamente rurale, istoricește puțin industrializate și de care investitorii nu se prea aproprie. în sfârșit, aceste clivaje favorizează, în anumite țări, redescoperirea statului de drept și închid altele în tipuri de dominație autoritară. Primele invocă proximitatea UE pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se străduiește, între 1918 și 1923, tătarul Mirza Said, cunoscut sub numele de Sultan Galiev, membru al Comisariatului Poporului la Naționalități, care se opune dominației ruse și care propune un stat panturc format din teritorii integrate cândva imperiilor rus și otoman. Pentru Galiev, islamul marchează o identitate, dar rămâne cu toate acestea o religie care, până la urmă, va trebui eradicată. Aceasta este viziunea care se va impune în URSS și care va defini confruntarea dintre comunism și islamism în Afganistan* în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale Statelor Unite” și că statul turc trebuie încurajat să achiziționeze arme, dar și să accepte o misiune americană pentru instruirea armatei turce, slab pregătită din punct de vedere logistic și tehnic. Premisele îngrădirii Rivale ereditare cele două imperii, Rus și Otoman, deveniseră totuși prietene după transformarea lor în republici, una comunistă, cealaltă laică și prezidențială, care scosese comunismul în afara legii. Relațiile s-au stricat odată cu încheierea pactului Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939 și o lună mai târziu se încheiase un
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]