1,854 matches
-
184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credințe. Se consideră că, față de un creștin obișnuit, oricât ar fi de virtuos, preotul (sau călugărul) creștin este mai credincios. Cu alte cuvinte, acesta din urmă este „mai aproape de Dumnezeu”. În aceste condiții, diavolul sau duhul rău - care stă la pândă, „la Început de drum” sau „la răscruce” - va fugi de preot și va intra În drumețul creștin, mai slab protejat. Așa se explică gestul magic de a scuipa și de a striga „Ptiu, piei drace !”, ca remediu Împotriva Întâlnirii cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un scop foarte clar: abaterea atenției cetățenilor de la adevăratele probleme ale societății În care trăiau. De ce, adică, să-și bată capul tovarășul „X” că, spre pildă, țigările „Amiral” se dădeau „pe sub mână” și la suprapreț când dușmanii occidentali stăteau la pândă urmărindu-i toate mișcările, inclusiv pe cele lumești, de dimineață, din toaleta de la bloc sau de la closetul fetid din fundul curții?! Trebuie să recunoaștem că pe atunci cetățenii aveau parte de „acțiune” și fără a se duce la cinematograf s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de acolo continuă să facă aranjamente pentru iminenta lor emigrare. De fapt, doarme prin parcuri bucureștene, apoi prin spitale, apoi în garsoniera unei prostituate din Chișinău (Aliona Munteanu), care devine singura lui prietenă. Muncește pe unde apucă și stă la pîndă în fața caselor de schimb valutar, sperînd să-l găsească pe șmenarul care l-a nenorocit. într-un tîrziu îl găsește, îl urmărește pînă acasă și îl omoară. După care devine el însuși șmenar. Tranziția e o junglă. Ori ești pradă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și ei mă ocărăsc. Mă îmbrac cu sac, și ei mă batjocoresc. Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmașii mei, ocrotește-mă de potrivnicii mei! Scapă-mă de răufăcători, izbăvește-mă de oamenii setoși de sânge! Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viața; niște oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! Doamne Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care monstruosul se insinuează în lumea domestică a burghezului tabietard ține de regimul figurat al limbajului, de plastica deformatoare a unei reto- rici de uz gazetăresc. „Reacțiunea” este monstrul ieșit din obscuritate, care asemeni unui animal de pradă „stă la pândă ascuțindu-și ghearele”. Registrul monstruosului se află aici într-o relație simbiotică cu grotescul figurilor terifiante pe care le sculptează retorica jurnalistului. „Nu e revuluție, domnule, e reacțiune ; ascultă : ăcitește tremu‑ rând :Ă «Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aici într-o relație simbiotică cu grotescul figurilor terifiante pe care le sculptează retorica jurnalistului. „Nu e revuluție, domnule, e reacțiune ; ascultă : ăcitește tremu‑ rând :Ă «Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuțindu-și ghearele și aștep- tând momentul oportun pentru poftele ei antinaționale... Națiune, fii deșteaptă !»” Însă violența se dovedește a fi una rituală, o ritualitate a sărbătorii care include excesul și suspendarea ătemporarăă a autorității, cu transgresarea calificată a interdictelor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în afara lui, oameni a căror prietenie sau colaborare m-au onorat, de la care am avut multe de învățat, minți luminate și suflete curate, generoase, care chiar și în anii aceia dificili, cu partidul și securitatea mereu în preajmă și la pândă, au știut să fie diplomați și intelectuali de o înaltă ținută profesională și morală. Spre surprinderea mea, cel puțin "surprinderea" din perioada de "ucenicie", când trăiam cu unitatea de măsură Pico della Mirandola în cap, am întâlnit în MAE și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ieșiseră" și cerbul, și mistreții, și fazanii, și tot ce adunase Noe pe Arca lui. Eram bucuros că în sfârșit punem punct, când mă sună șeful echipei de filmare și-mi spune că mai au nevoie de câteva zile "de pândă la urs", că fără ursul carpatin, filmul nu face doi bani. N-a avut noroc de prelungire și nici de cârnați și pastramă de urs! În dimineața zilei respective îmi reținuse atenția în "România liberă" la rubrica "Mica Publicitate" un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
orice plecare sau sosire înregistrată și raportată. Oficialitățile militare căutau să stabilească un echilibru în poziția lor față de ambasade și diplomați. Noiembrie 1979 nu mai era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
el însuși, cu mâna lui, prinsese vreo nouă, în chiar sufrageria lor, așezată exact deasupra capului meu. Citeam ce citeam și fulgeram colțurile încăperii, din ce în ce mai îndrăzneț, căci încrederea în spusele vecinului începuse cam de multișor să se clatine... Lectură cu pândă de șoareci! Am terminat de citit toată proza lui Dostoievski fără a zări măcar o codiță de șoricel. * În 21 decembrie, dimineața, Doina s-a dus la un bătrân de la care urma să primească partea ei din puținii bani obținuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Când au trecut trei ceasuri? ... Am ațipit, prin urmare?... Ce e în stradă?... Măturătorii orașului... Au prins un câne la mijloc. Știu... Asta e o petrecere populară la noi; am văzut-o de atâtea ori... Câțiva inși se pun la pândă de o parte și de alta a uliții. Un câne flămând rătăcește căutând dosurile bucătăriilor și unghiurile unde se scutură gunoaiele. La un semnal, toți se ridică și-l împresoară din toate părțile. O clipă, animalul se oprește înghețat, sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. Într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul moșului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subțioară, i-a ieșit în cale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
era un „șarpe de casă”, neveninos. Avea tata și pasiunea vânatului. Avea o armă de vânătoare cu o singură țeavă, calibrul 14 sau 16. N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica. În nopțile de iarnă se ducea „la pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Domnul Cornilă îi cam zărghit, da-i zărghit bine. Cred că-i beat și n-are pe cine bate în noaptea asta și te-a ales pe mata. Eu zic să vin și eu cu Mitică gardistul, să stăm la pândă și să te scoatem de sub mâinile lui când o fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna: - Eu sunt Corneliu Panu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
formeze cozile ceva mai încolo și să stea multe ore până când s-a deschis hala pentru bucureșteni. Când au intrat cu miile, oamenii flămânzi au constatat că rafturile erau aproape goale și nu s-au ales după atâtea zile de pândă și de stat în picioare decât cu niște banane verzi, portocale stricate și cu aceleași tacâmuri de pui și căpățâni de porc. După ce am urcat în autocare, ne-am îndreptat spre șantierul Casa Poporului. Am rămas impresionați de măreția edificiului
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
orice plecare sau sosire înregistrată și raportată. Oficialitățile militare căutau să stabilească un echilibru în poziția lor față de ambasade și diplomați. Noiembrie 1979 nu mai era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
V-a Educația: reformă și donquijotism Riscul dilemei: asimilare sau segregare? Mărturisirea ministrului Reformei Ilie Șerbănescu făcută în 10 martie pe un post de televiziune că nici acum nu avem politici industriale au blocat probabil mulți cetățeni care stau la pândă noaptea să vadă dacă are cine și cum guverna în România. Ceea ce a spus ministrul Reformei întrece gravitatea crizei de guvern. În toate domeniile-cheie ne lipsesc exact politicile care să orienteze alocarea resurselor. Nu știm ce guvernă, nici încotro o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
contele Bylandt Reith, a fost numit ministru de Interne, contele Felix Thun, comandant, a trecut la votul de rigoare pentru a hotărî soarta fetelor noului ministru (descendent al unei foarte vechi familii din Flandra). Și astfel Viena, care stătea la pîndă, a aflat că vor fi "dansate" contesele Bylandt (getanzt...). Un conte șambelan venise din provincie să-și prezinte fiica, în speranța că o va mărita: frumusețea acestei tinere atrăgea toate privirile și pe toți dansatorii, iar Împăratul, fascinat, discută cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și tentativă de a mai tăia din prestigiul ambasadorilor). Marchizul Pallavicini se plîngea de acest lucru Baronului Marshall Von Bieberstein, mărturisindu-i, neîndemînatic, ce anume lăsau să se întrevadă instrucțiunile de la Viena. Într-o clipă, colegul său și Wilhelmstrasse, la pîndă, au văzut ce folos puteau să tragă. Marshall este imediat primit de sultan, mereu fricos în fața forței germane și, la întrebarea rituală, de curtoazie, a lui Abdul Hamid, cu ce anume putea să-i fie de folos, el solicită și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
personale sau a dificultăților împrejurărilor. Ca fizic, avea o față prelungă, dominată de un nas burbonian, pe care îl numea el însuși "victima" (die Dulderin), între doi ochi mici sclipitori de inteligență și de o maliție aflată tot timpul la pîndă (între apropiații săi se compara cu elefantul "prin trompă și sagacitatea acestui venerabil animal"...). Un ministru bulgar în exercițiu îl elogia, spunîndu-mi: "Este un mare suveran pe care îl admirăm cu toții pentru că știe să-și disimuleze atît de bine gîndurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nici nu putea fi abordat ușor. Era un reprezentant foarte autentic al leului britanic, căruia nu-i place să fie călcat pe coadă. Din clipa sosirii mele la Sofia, în noiembrie 1911, mi-am găsit colegii neliniștiți și stînd la pîndă pentru a încerca să descîlcească ce se urzea la Sofia împotriva Turciei. Timpul petrecut la Salonic și calitatea mea de reprezentant al unui stat angajat în Tripla Alianță îmi atrăgeau, din partea miniștrilor Austriei și Italiei, statutul celui care poate "decanta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suita arhiducelui. O bombă de mică putere a fost aruncată pe capota mașinii deschise, atingînd, fără a provoca răni mortale, un colonel aghiotant. Ar fi prea hazardat să ne întrebăm dacă poliția secretă austriacă, neștiind de Prinkipa și aflată la pîndă într-un alt punct de pe traseu, nu pusese la cale un atentat mai mic, cu distrugeri limitate, pentru ca arhiducele să fie "dezgustat" de supușii săi slavi, și a legitima în ochii săi avertismentele presei germane din luna martie, respinse cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
umeri: "De ce le citiți? Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva; nu au nici o valoare. Nu există!... Zadarnic am obiectat, aducîndu-i la cunoștință atîtea alte articole înjurioase la adresa României. Credeți că Italia nu are dușmani la București care stau la pîndă foarte bucuroși să arate această maculatură anti-românească oamenilor noștri politici, omului de pe stradă, și să zică: "Iată cum este tratată România de prietenul și aliatul italian!". La care Mussolini, după cum îi era obiceiul, cînd era pus în fața unui adevăr neplăcut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a lui Camil Petrescu cultivă cu virtuozitate apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare monstruos, universal, hotărât de trâmbiți divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel, Delavrancea (poate și de Meredith), literatura lirică și imagistică a lui Ionel Teodoreanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]