1,745 matches
-
decât zice dogma. Ei nu reprezintă decât o forță morală, care, în confruntarea cu intoleranța, cu forța brutală, este îngenuncheată. În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te sufocă prin fumul de carne arsă... În ipocrizia lor, "să nu păcătuiască vărsând sânge" cum scrie la Biblie, îi frig pe jăratec. Oricine îndrăznește să gândească liber este acuzat de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile periculoase ce infectează omenirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mulți căpitani și câteva pașale dintre cei ce-au dat bir cu fugiții la Podul Înalt și care căpătaseră iertare Mahomed a poruncit să fie aruncați în apele Bosforului cu bolovanul de gât: să fie pildă celor ce-or mai păcătui ca dânșii. Ștefan tace. Se reculege... Face câțiva pași cufundat în el. Înalță capul, vorbește hotărât, răspicat, cu patimă, poruncitor: Iată! A sosit clipa! O singură cale avem! Înainte!... Șendreo! Să se facă strigare! "Moldova în primejdie!" Vodă-Ștefan cheamă "Oastea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
povara... Că nu cer iertare, ci ispășirea o caut... Daniil stinge o lumânare. Suflă deasupra alteia... Înalță capul: De mi-ai hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șiretenia ei agonică, scufundarea în apă. Rața lui Șalamov e aproape un argument împotriva existenței lui Dumnezeu. * În 1915-1916, deci în plină desfășurare a primului război mondial, Serghei Esenin scrie câteva din poeziile sale despre animale: Vaca, Cântecul cățelei, Vulpea... Păcătuind prin evazionism, s-ar fi spus în limbajul proletcultismului ce încă nu fusese inventat, întorcându-și fața de la măcelul în toi pe fronturile care brăzdau Europa. Demonstrând, de fapt, cu geniul său uimitor, de o prospețime matinală și totodată bolnav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
s-a părut de-a dreptul fantastic și de cum l-am citit am avut o promptă, neechivocă reacție negativă. Mi-a trebuit însă ceva timp ca să-mi argumentez reacția: e inadmisibil, e scandalos, e o blasfemie să te rogi în timp ce păcătuiești, în timp ce furi, ucizi, te prostituezi. Iar a accepta să prezidezi asemenea ședințe înseamnă a fi în greșeală. Te poți ruga, sincer căit, după, ca să ți se ierte păcatul, ca să te izbăvești etc. Dacă vorbesc cu oarecare aprindere despre aceste probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Lot și fetele lui au mers mai departe până la locul arătat de scăpare. Au rămas acolo un timp. Apoi fetele se gândeau cum vor avea urmaș(i). Așa că într-o zi l-au îmbătat pe tatăl lor și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat faptă pe care o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
rămas acolo un timp. Apoi fetele se gândeau cum vor avea urmaș(i). Așa că într-o zi l-au îmbătat pe tatăl lor și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat faptă pe care o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-a povățuit și i-a dat cele trei surcele spunându-i: Mergi acasă, sădește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
când nu facem voia Lor. Cât de mult suferă când facem păcate fel de fel. Oare ce vom răspunde pentru ele în fața Judecătorului cel Drept. Greu, greu va fi răspunsul. Zilnic ar trebui să cugetam la acest răspuns, ca zilnic păcătuim. Să dea Domnul să ne iubim mai mult și să păcătuim mai puțin. Pe acel loc unde a fost casă ucenicului acum este o biserică măreață foarte frumoasă în interior și în exterior. Coborî niște trepte care duc în altă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
păcate fel de fel. Oare ce vom răspunde pentru ele în fața Judecătorului cel Drept. Greu, greu va fi răspunsul. Zilnic ar trebui să cugetam la acest răspuns, ca zilnic păcătuim. Să dea Domnul să ne iubim mai mult și să păcătuim mai puțin. Pe acel loc unde a fost casă ucenicului acum este o biserică măreață foarte frumoasă în interior și în exterior. Coborî niște trepte care duc în altă încăpere, cum ar fi la demisol. Acolo este un baldachin foarte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Zăcea sub Cruce biruit De greutăți și de amar Și de dureri fără hotar. O clipă am stat și am privit La Cel pe Cruce Răstignit Și abia atunci văzui și eu Cât a-ndurat Stăpânul meu. Eu sufăr c-am păcătuit, Dar El de ce a suferit? Eu port a mele far’delegi El a purtat a lumii-ntregi. Eu strig când sunt nedreptățit, El S-a rugat și Răstignit. Eu pe dușmani i-am dușmănit, El totdeauna i-a iubit. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Care m-au orbit. Mi-ai dat Tu o gură Că să Te slăvesc, Dar vorbe spurcate Eu cu ea vorbesc. În urechi sădit-ai Auzul deplin, Dar tot spre satana Eu mi le închin. Vezi, dar, Doamne Sfinte, Cât păcătuiesc, Căci nimic din zestre Eu nu prețuiesc. Dar eu plâng, Stăpâne, Acum, când mă cerți Și cu amare lacrimi Te rog să mă ierți! Dă-mi răbdare-n suflet, Dă-mi mult ajutor Să mă-ntorc în turmă, Bunule Pastor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ea Străbătând și inima mea. Vai, oameni, ce rău ați făcut Când pe Iisus ați Răstignit, Spuneți-mi: ce v-a greșit, De pe El L-ați omorât? Vai, toți câți aveți păcate V-ați făcut aicea parte, Toți câți ați păcătuit Pe Iisus L-ați Răstignit, Vedeți dar, plângeți cu mine Pentru-al vostru singur bine! Plângeți-L neîncetat Pentru voi, El a Răbdat!” Așa Maica cuvânta, Rănile-I săruta, Si cu lacrime amare L-a dat pentru îngropare. Și L-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vorbește în Biblie. „Tinctura” sfintelor din familia mamei mele strălucește și în mine. Îmi vine să urlu: Doamne, păstrează-mă în iubirea Ta! M-aș bate cu pumnul în coșul pieptului, ca sinucigașii din familia tatălui meu, strigând: Doamne, am păcătuit! Dă-mi înțelepciune pentru ziua în care chipul meu va fi orbit de lumina de neînchipuit a chipului Tău. Vom sta față în față, văzând adevăratul meu chip pe care l-am uzat ca pe o mască de teatru. Mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
putem să le spunem! (Op. cit., pp. 380-381) Mi-a trecut glonțul pe la ureche, îmi spun acum! Deci doi ambasadori, cu state vechi de serviciu în ilegalitate și în activitatea de partid, erau acuzați de spionaj și trădarea intereselor naționale, Brucan păcătuind și că s-a oprit în Anglia și RFG pentru "instructaj" ca și cum nu-i puteau face instructajul la Washington! Deci orice diplomat român care a lucrat în străinătate automat putea fi suspectat că a devenit "unealtă a imperialiștilor"! Și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
redută stalinistă a Europei de Est (alături de Albania), România anilor ’80 a conservat și dezvoltat un sistem de complicități și duplicități prin care toată lumea cu un minimum de influență trăia ilegal sau imoral, din punctul de vedere al securității. Cum păcătuiam? Ce însemna „păcat”? Cred că orice. Mulți cumpăram cafea la negru, mituiam doctorii cu Kent, făceam rost de mâncare extrarație, aveam relații „neprincipiale” cu alți oameni, eventual rău-famați din perspectiva regimului, lărgeam duzele la gaze, mințeam umflând cifrele despre planul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
2006 Ea, cea mai rea dintre toți! Motto: „Câtă decădere în ființa asta umană!” (Gabriel Liiceanu) 1. Păcatul păcatelor Istoria este plină de execuții publice la adresa femeilor care îndrăznesc să calce teritoriul masculin. Atunci când greșesc, ele devin greșitele greșiților, când păcătuiesc, devin păcătoasele păcătoșilor. Aduc pe lume căderea din Paradis. Nu sunt doar vinovate, ci sunt întruchiparea Vinei: Eva, cea stricătoare de poruncă. Pandora, cea care a răspândit relele în lume. Sau, cum se spunea în buna tradiție medievală, femeile sunt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și ingerințe din partea Statului italian care nu favorizau concilierea. Multe legi emanate de guvern erau moderne și necesare: suprimarea anumitor servituți și privilegii ancestrale au fost bine văzute de mințile cele mai luminate ale catolicismului italian. Dar alte intervenții statale păcătuiau de un anticlericalism deschis și dușmănos: suprimarea Ordinelor religioase, interferențe în domeniul bisericesc și privarea Instituțiilor religioase de personalitate juridică. Pe scurt, a fost răvășită o orânduire bisericească seculară, cu fireasca dezorganizare și nemulțumire generală. Acestor intervenții din partea guvernului trebuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
osul cel mai dur de ronțăit. Profesorul don Zenati, era un preot tânăr, de o inteligență fervidă și stăpân pe materia sa. Nimeni nu poate să-i impute lipsa de experiență didactică sau un sentiment răuvoitor față de vreun student, dar păcătuia cu certitudine de o ardoare juvenilă și de o rigiditate în a pretinde studiul schemele vechilor texte scolastice care procedau după subiecte, articulate în trei părți (biblică, patristică și rațiune teologică) formulate în forma silogismului filozofic. Pentru a urma o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România și mereu temător că-i fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici de această dată, rămînînd la fel de impetuos. Nu în planul formei păcătuiește, ci în cel al fondului. Amenință cu pîra, ceea ce e nedemn de un intelectual, josnic pentru un om de onoare și periculos pentru un senator. Spune că Becali a falimentat vechea societate comercială de la Steaua și a pus mîna pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decât o atitudine și n-a ridiculizat niciodată, nicăieri, atitudinea cealaltă, reacționară, care o fi având desigur ridicolele ei. Dar, de fapt, Caragiale n-a fost întotdeauna obiectiv. Uneori a exagerat peste marginile permise satiricului. Și acolo unde a exagerat, păcătuind și împotriva artei, acolo, deci, unde nu poate fi vorba că a redat realitatea, acolo Caragiale "s-a descoperit", cum s-ar zice, și-a arătat sentimentele sale, idealul său omenesc, ura sa împotriva atitudinii revoluționare. Trecând peste exagerațiile lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toată cultura lor Înaltă. Persoanele Încărcate dorsal sunt Întotdeauna Înapoia altora În relațiile spirituale; ele nu sunt niciodată indicate pentru diplomație. Încărcarea dorsală este mult mai răspândită În clasele mai bune decât În cele sărace, pentru că la cele dintâi se păcătuiește mai mult În ceea ce privește nutriția. Amănunte referitoare veți la capitolul «Ce să mâncăm». Oricine care suferă de Încărcare dorsală, are Îndatorirea serioasă de a cugeta negreșit la Înlăturarea acesteia la timp, căci cu cât se Învechește mai mult, cu atât poate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
și 2 - sunt grade inferioare, modeste, pentru începători; b) gradul 3 - presupune sacrificii de animale; c) gradul 4 - combină sacrificiile de animale cu actele de zoofilie; d) gradul 5 - obligă la sacrificarea unui copil care nu a avut timp să păcătuiască; e) gradul 6 - amestecă sacrificiul cu pedofilia și necrofilia; f) gradul 7 - culminează cu sinuciderea rituală, desfășurată într-un cadru solemn. Numai cei inițiați au dreptul să înființeze noi „Biserici ale lui Satan” și să fie numiți „lideri locali”. Dincolo de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pușcărie s-a realizat o unitate... Deci, În răul acela mare, astea au fost momente care ne ridicau oarecum moralul, spiritul, că nu suntem chiar pierduți, că speranța era că totuși, odată, ne vom elibera. Eram și tineri, și oamenii păcătuiesc, și tinerii, și-așa mai departe. Acolo În Închisoare era un moment de reculegere. Aveai posibilitatea, În atmosfera aceea, să meditezi... De exemplu, la Securitate, fiind numa’ singur În celulă timp de opt luni de zile, din august până În martie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Că n-am fost sigur niciodată dacă voi ieși din Închisoare. Noi am fost educați din punct de vedere religios foarte bine, pentru că noi la școală am făcut religie În clasele primare... Și cunoșteam toată problematica religioasă: că dac-ai păcătuit Dumnezeu te pedepsește, nu te duci În Rai, te duci În Iad și-așa mai departe... Eram foarte bine informați despre treburile astea, și-atuncea căutam să ne purificăm sufletește. Și să vă spun ceva: Într-o situație din aceasta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ar exista aceste lucruri, foarte mulți oameni s-ar prăpădi. Și să știți că și cei mai păcătoși oameni sau cei mai răi, când ajung În situații din acestea, mulți se convertesc... sau se căiesc măcar. Și zic: „Doamne, am păcătuit, Îmi pare rău”... I se trezește speranța și zice: „Doamne-ajută-mă să scap de-aici”... Acolo, În Închisoare și-n mizerie, se călesc sufletele, să știți. Și preoții aveau misiunea extraordinară să-i ajute pe toți oamenii... că erau mai prăpădiți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]