3,151 matches
-
Fap. 2, 38-39). Circumcizia mozaică era primirea în Vechiul Legământ, la fel cum Botezul este primirea în cel Nou. Ea constituia „acceptarea în legământul lui Dumnezeu, făgăduit lui Avraam și succesorilor săi (din rândul cărora fac parte chiar și neamurile păgâne), la fel cum Botezul creștin constituie primirea în Trupul lui Hristos”<footnote Oscar Cullmann, Baptism in the New Testament, Studies in Biblical Theology, No. 1, London: SCM Press, 1950, p. 58-59. footnote>. Despre Sfântul Ioan Botezătorul, Evanghelistul Luca spune: „Iar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan - primul mucenic - ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile împotriva creștinilor au atins cote înalte în primele trei secole creștine. Dintre acestea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel într-o părăsire totală a credinței creștine. În realitate însă, aceste pătimiri nu făceau decât să-i întărească și mai mult în credință, să
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
nu renunțăm la ele ca cei osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 356. footnote>. Același autor menționează că cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini la diverse suplicii, și anume, în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căci „căutau cu orice chip să nimic ți
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
uman. A redat corpul femeii cu o remarcabilă știință a modelului, considerându-l o capodoperă a naturii. Lirica iubirii ocupă un loc de prim ordin în creația lui Rodin, creație desfășurată de o gamă întinsă de la forme nevinovate la dezlănțuiri păgâne. Mulți consideră "Sărutul" capodopera lui Rodin. Poate că și artistul a considerat-o prototipul frumuseții absolute și a scris pe această marmură versuri de Baudelaire: "(...) și sânii mei (...) poeților o mută iubire le inspiră". "Sărutul" este o lucrare ce dezvoltă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
supunerii fără condiții și care deplasează accentele de pe tine pe celălalt, se retrage treptat, făcând loc unei căutări care reorientează întregul scenariu și transformă imitația și admirația într-o diversiune menită să ducă la instaurarea unui nou eu. Acest orgoliu, păgân și modern deopotrivă, generează un tip de mister în care eul primitor nu se livrează decât în vederea găsirii sale. A apărut astăzi vorbirea pe care am făcut-o la ultima carte a lui Andrei. Forma în care a fost publicată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mii de ani. Cum de a avut Horia curajul să se așeze alături de ele? Ce certitudine a apartenenței la ele l-a îndemnat să creadă că nimic din ce a făcut nu e mai prejos decât ce au făcut artiștii păgâni și cei creștini ai lumii romane? Cu ce încredere, care nu poate fi înțeleasă în termeni de trufie, s-a așezat pe sine într-o tradiție atât de vastă? "Eu aparțin lumii mele, pare să spună Bernea, dar uitați-vă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bolnavi, daca se poate de ofticoși, în acest spital câteva cântece vesele esecutate în cor de dame în costum național - cu condiția ca vorbele cântecului să rămâie întotdeauna un misteriu consacrat d-zeirei chineze - tirade lungi în cari vorba român și păgân își discută cu o rară îndărătnicie șirurile textului - căci fiecare șir conține cel puțin un român și un păgân; un trădători, care e atât de negru zugrăvit încît ne mirăm că nu hîrăie când intră în scenă, câțiva surdo-muți, câteva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi de adăugat că aproape întreaga cantitate de ceramică rezultă de la vase modelate cu ajutorul roții olarului, găsindu-se și câteva fragmente de la vase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antichității încep să fie redescoperite și cultivate cu asiduitate, observăm că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina să apeleze la protecția unor zeități precum Venus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sunt descoperiți împreună și sunt condamnați la moarte, dar, în ultimul minut, amiralul îl recunoaște pe Florio, ca fiind propriul nepot, și astfel sunt salvați. și Biancifiore este prezentată ca având o origine nobilă, tinerii se căsătoresc și toate personajele păgâne se convertesc la creștinism. Biancifiore este o donna angelicata prin fidelitatea de care dă dovadă, prin bunătate și frumusețe. Când află că Florio va fi trimis departe, la studii, rostește un monolog tânguitor, în care evocă exemplele unor personaje mitice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestiri fermecătoare. Autorul are convingerea că destinatara lucrării va ignora orice aluzii licențioase, de care povestirile nu puteau face abstracție, și va reține doar acele exemple ce merită toată lauda. Naratorul clarifică din Introducere faptul că va vorbi despre femei păgâne și nu creștine, deoarece acestea din urmă au fost deja lăudate de către alții și credința lor le-a făcut virtuoase. Deși mulți scriitori au surprins virtuțile și noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia de miturile păgâne. Privește nașterea Minervei din capul lui Zeus ca pe o eroare ridicolă, și pentru a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
comis abuziv asupra unei femei cinstite, ci la ipocrizia generală, ca cea afișată de Tarquin sau de cei aflați în preajma Lucreției.700 Din perspectiva creștinismului, Lucreția nu mai poate fi însă receptată pozitiv, deși suntem conștienți că personajul aparține lumii păgâne. Fericitul Augustin o acuză de prea multă mândrie sau orgoliu. Lucreția devine o figură pivot în istoria constituțională romană: din cauza violului și a sinuciderii ei, romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama sultanului, primul care o râvnește pe Constanța și pentru care acceptă să se dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nivel intelectual unde este admis să ia și el cuvântul. - Filip este un syngrapheus, ceea ce Înseamnă cercetător În domeniul istoriei (418 și urm.). El povestește mituri despre dispariția „Marelui Pan” (419), legendă care se referă la evanescența treptată a divinităților păgâne În favoarea monoteismului, mediatizată În secolul I d.Hr. Eusebiu din Cezareea (secolele III-IV d.Hr.) considera acest mit ca fiind punctul final al păgânismului: Praeparatio Evangelica, 5, 17. Explicațiile și interpretările care se dau fenomenului stingerii interesului pentru mantică sunt foarte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
antichității încep să fie redescoperite și cultivate cu asiduitate, observăm că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina să apeleze la protecția unor zeități precum Venus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sunt descoperiți împreună și sunt condamnați la moarte, dar, în ultimul minut, amiralul îl recunoaște pe Florio, ca fiind propriul nepot, și astfel sunt salvați. și Biancifiore este prezentată ca având o origine nobilă, tinerii se căsătoresc și toate personajele păgâne se convertesc la creștinism. Biancifiore este o donna angelicata prin fidelitatea de care dă dovadă, prin bunătate și frumusețe. Când află că Florio va fi trimis departe, la studii, rostește un monolog tânguitor, în care evocă exemplele unor personaje mitice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]