2,742 matches
-
al motocicletei de teren cu care cobora săptămânal În sat, ca să cumpere de mâncare. Pe Faulques Îl Îngrijorau fisurile. Prea curând, și-a zis. Și prea multe. Chestiunea nu-i afecta viitorul muncii (era fără viitor Încă de când găsise turnul părăsit și Îi venise ideea), ci timpul necesar pentru a o duce la bun sfârșit. Gândindu-se la toate acestea, și-a trecut, Îngrijorat, buricele degetelor peste evantaiul crăpăturilor minuscule ce se Întindeau peste partea cea mai finisată a frescei, pestre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
omului, naturii și destinului topite În magma unui singur orizont. Fisurile nu vor servi la nimic. Nu erau primele. Structura consolidată a turnului, tencuiala din ciment și nisip, aplicarea de var acrilic alb nu ascundeau nici vechimea edificiului tricentenar și părăsit, nici stricăciunile produse de intemperii, eroziuni și salitra mării din preajmă. Într-un fel, era și o luptă cu timpul, al cărui caracter liniștit nu-i ascundea victoria inexorabilă. Deși nici măcar asta, conchidea Faulques cu un vechi fatalism profesional, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să deschidă gura. Nici o văicăreală, nici un comentariu; resemnată și Îndurerată ca o școlăriță Îndărătnică. Fă ce fac eu, Îi spusese el. Mișcă-te uniform. Fii invizibilă. Nu folosi haine militare ori stridente, nu ieși de pe șoselele asfaltate, nu atinge obiecte părăsite, nu sta nemișcată În golul ușilor și ferestrelor, nu ridica niciodată o cameră foto În soare când zboară pe-aproape avioane și elicoptere; și ține minte că, dacă poți vedea un bărbat Înarmat, și el te poate vedea pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să fie lăsată acolo, ca martor necesar. Că era mai utilă vie decât moartă ori violată. Dar imediat se lăsase de fotografiatul oamenilor, ori aproape o făcuse. N-o interesau. Dar putea petrece o zi Întreagă vagabondând printr-o casă părăsită sau printr-un sat În ruină. În pofida plăcerii ei de a-și procura obiecte din viața de ariergardă (obiectele false ori banale pe care le aduna cu o pasiune frivolă și apoi le dăruia ori le uita peste tot), de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În case devastate. Le fotografia așa cum le găsea, fără să le atingă ori să le aranjeze vreodată: călcate În picioare, arse de incendii, atârnate și strâmbate pe perete, cu geamurile ori ramele sparte, albume de familie deschise și rupte. Fotografiile părăsite, spunea, sunt ca petele deschise la culoare pe un tablou tenebrist: nu luminează, ci Întunecă umbrele. Prima și singura dată când Faulques o văzuse plângând În război fusese În fața unui album, la Petrinja, În Croația, cu douăzeci și două de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lumina rece și difuză a unor zori de toamnă În apropriere de Dubica, În fosta Iugoslavie, când aștepta să Însoțească un grup de soldați, ca să treacă râul Sava. Olvido și el petrecuseră noaptea dârdâind de frig În hala unei fabrici părăsite, printre o sută nouăzeci și patru de croați care plecau la luptă În zori. La Început, Olvido fusese primită cu obișnuitele atenții masculine - pe vremea aceea Încă mai existau - față de o femeie plecată la război din propria-i voință. La
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cutezanței sale este „o substanță lipsită de formă și de perfecție”36, un avorton (ektroma), la vederea căruia Mama și Întreaga Pleromă suferă 37. Eonul Limită-Cruce (Horos-Stauros) este emis de Tatăl pentru a o alunga pe Sophia din Pleromă 38. Părăsită afară, Sophia cade pradă unei patimi Împătrite: Neliniște, Durere, Confuzie și Rugă (Deesis), aceasta din urmă fiind pozitivă și reprezentînd echivalentul Conversiunii din textul lui Irineu. Eonul Rod (Karpos), emis laolaltă de Întreaga Pleromă, vine s-o elibereze pe Sophia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
găsește liniștea interioară. „E bine oricum, numai să fie”, „Lasă, că merge și așa”. Cu formula lui D. Drăghicescu: „chiar când săvârșim ceva, niciodată nu desăvârșim nimic” (1907/1995, p. 373) sau prin imaginea din balada Meșterului Manole „Un zid părăsit/Și neisprăvit”. Ironic, Drăghicescu afirmă: „E greu să înceapă, că de lăsat se lasă” (Ibidem) și citește în această atitudine „un contur sufletesc neisprăvit” reflectând lipsa desăvârșirii geografice, istorice și sociale: „Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit; obosit; ochi; palid; în pat; păcat; pălămidă; și părăsit; pisoi; plumb; fără poftă; povară; prăpădit; prieten; problemă; probleme; prostie; putere; răni; reacție; săltare; sănătos n-o fi; sărăcie; sensibilitate; sîngerînd; stare; stricăciune; a suferi; în suferință; suflet; sufletist; temperatură; terminat; tînăr; triat; tuse; ușurință; vacă; vechi; venit; viață; vindecabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proprietate (3); relaxare (3); bani (2); baștină (2); bătrînească (2); bine (2); camere (2); cîine (2); colibă (2); construcție (2); copii (2); cuib (2); dorință (2); ferestre (2); flori (2); mașină (2); mea (2); nouă (2); odihnă (2); patrie (2); părăsită (2); piatră (2); sat (2); sfînt (2); singurătate (2); somn (2); acoperiș deasupra capului; alinare; amanet; amintire; n-are; așezare; așezămînt; bere; biruință; bogată; bogăție; bucurii; bunica; caldă; casă; cătun; cămin spiritual; căsuță; celulă; clădire mare; clădiri; cocostîrc; confortabil; conac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune; muritor; neplăcere; ortodox; părăsită; părinte; păzitor; piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție; trei; sf. Treime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascultătoare; așteptare; atenție; basm; bănuț; botez; cadou; casă; cascadă; cărămizi; ceai; cimitir; coleg; deșert; dulce; eternitate; fericire; fermecată; fir; frumusețe; grădină; Harap-Alb; iară; indiferență; infinit; intens; Italia; liniștit; magică; moldovean; munte; necesitate; necunoscut; nedefinit; noroc; oază; oglindire; ogradă; păcat; pămînt; părăsită; piscină; ploaie; poate; potolire; poveste; prosperitate; prospețime; pur; pură; răcoritor; responsabilitate; roată; salvare; sănătate; săpat; sursă; teamă; telefon; tradiție; tristețe; umed; val; zid; 10 m (1); 787/110/34/76/0 floare: trandafir (65); miros (64); frumusețe (49); frumos (40
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tristețe (2); ură (2); ușurare (2); vinovăție (2); abandonează; acasă; acceptarea greșelii; Adam; admirat; aduna; alta; alungă; amînare; amînat; animal; animale; aruncare; ascuns; atîrna; aur; balerină; de bani; de băut; biblie; blestem; blestema; blîndețe; capotă; cartof; casa; ceva; cîine părăsit; crud; cucuveauă; curaj; curat; curățenie; a da foc; deblocare; deprinderi; desface; despărțește; a despărți; a se despărți; destrămare; dezamăgire; dezlegare; dezlipi; dispare; distanță; a divorța; fără dorință; drăgălaș; da drumul; se duce; egoism; a elibera; evadare; excludere; exclus; feminitate; feri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
magazin; magic; mai bun; Mamaia; maștere; mediu; meleag; mijloc; minunat; moment; mult; nație; născut; neam; negru; neliniștit; nemaivăzut; de neuitat; nimic; nivel; noutate; obiect; ocazie; ochi; odaia; de odihnă; orientare; origine; palincă; paradis; de parcare; parte; partea; pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare; poiană; popcorn; porțiune; post; pot; prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop; sfințenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înecător; îngrijorat; înșelăciune; jegos; de pe jos; lemne; leneș; limită; magazin; mansardă; mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se întîmpla; întrebare; libertate; lipsă; Lost; lucru ireal; luptă; mama; mare; măsură; melancolie; meleag; minunată; mister; mitologie; mînă; modelare; nașpa; neam; nebună; necăjită; necruțătoare; nedreptate; nefericire; nemiloasă; nervi; neștiut; normă; norocul; noroi; cu obstacole; ofițer; omenesc; oportunitate; optimism; orgă; parte; părăsită; porcărie; potrivnică; predestinare; predestinat; proprie; scaun; schimbări; scris; scurtă; soră; sortit; soț; soție; speranță; speriat; sună; șansă; timp; trai; trudă; tu; tulburătoare; univers; urîtă; veac; vechi; vecie; veste; vis; vodca; vorbă (1); 821/158/39/0 somn:odihnă(173); dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
migrator; misterios; musafir; naționalitate; neadaptat; neașteptat; neautorizat; nebun; necunoscător; necunoscuți; necunoștință; necunoștințe; neglijat; neîncrezut; neînțeles; nemaivăzut; neobișnuit; nesiguranță; nevăzut; nimănui; a nimănui; nu; nu acasă; nu prea; oameni; oarecare; obiect; ofensat; om bun; om necunoscut; om simplu; oportunitate; oricine; ou; părăsit; persoană îndepărtată; plăcut; popor; posibil; precaut; precauție; prietena; prietenie; prietenos; profesor; prudență; pusnic; pustiu; răceală; răi; rămîn; rătăcit; rege; rudă; ruși; rușinos; saltea; sărac; scepticism; secret; socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz; vecină; pe viață; Vitoria; Vitoria Lipan; Vrîncioaie (1); 838/157/61/96/0 veac: secol (123); timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
către Eliade, că „gândirea trebuie să fie o goană terapeutică în sens cosmic” (dec. 1935 Ă 552)? Un vitalism care se hrănește din conștiința vidului. În fine, la Paris, lui Cioran nu-i rămâne decât să trăiască cu nostalgia locurilor părăsite, a elementarului, să întreprindă o critică fără iluzii, să proiecteze spații recuperatoare, cu sentimentul că, venind la Paris, s-a mutat în miezul aparențelor. „Parisul ăsta blestemat” (9 iunie 1967) îl copleșește. „Un oraș în care totul e un coșmar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în oraș, așa se înghesuie toți spre oleacă de pădure. (după pauză) Am auzit că un american a plecat dintr-un oraș mare, renunțînd și la post și la jumătate din cîștig ca să se aciueze într-un tîrg vechi, aproape părăsit... Ce mai, avem nevoie de liniște. Și cică tipul, și-a făcut singur o casă acolo, cu mîinile lui. Mina: Aș vrea să avem o casă undeva. Ilie: Crezi că nu m-am gîndit la asta? Ehei, de cînd m-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ori dorm, ori au uitat ce se întîmplă azi în casa noastră! Hei, unde v-ați ascuns? (pune florile într-o vază, intră Val) Ei, salut! Da' ce-i cu voi?! Am avut impresia că am intrat într-o casă părăsită! Unde-s ceilalți? (îl sărută) Val: Sînt toți prezenți... pe locuri... se dichisesc... se pregătesc din toate punctele de vedere... pentru întîmpinarea noului rector... Nici o grijă, toate merg conform programului... Irina: (Dacă nu l-ar cunoaște...!) Dragule, simt eu, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii spre alții, de se face dinaintea capetelor lor o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fără titlu presupun aspirația spre lumină sau coborârea în infern, așa cum o reprezintă grafic Florin Pucă; un labirint care urcă și coboară și care presupune tot atâtea căi câte raze trimite soarele: "Ce-i infernul? Sală goală/ Doar cu cerber părăsit, Eu ce-i mai arunc în poală/ Oase dulci de ronțăit". Hermes, mesagerul zeilor și al comerțului, va fi oprit în zborul lui de cântecul lumesc și de noroiul tarabelor pământene. Imaginea lui Pucă e a unui Hermes care domină
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și cu sublinierea că tot ce există va rămâne în eternitate. Pustia este identificată și cu ideea de absolut în sensul că fără ea nu putem exista: "Cine are Pustia e mort/ Cine n-o are-i steril/ Dumnezeule, de ce părăsit-ai în deșert singurul tău copil". În locul Pustiei cândva a fost marea, deci viața. Sentimentul Pustiei este sugerat printr-un peisaj dezolant: "E toamnă pe pământ și-n cer/ E iarnă grea: de-atâta amar de vreme/ Nu mai trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]